3,524 matches
-
le simplificăm, pentru a le reduce la elementul lor comun, le dezbrăcăm tocmai de veșmântul lor caracteristic, reducându-le la niște schelete. Dl Monod, În minunatul său studiu asupra metodei În istorie, Începe prin a face oarecare concesii științelor naturale, concesii ce nu sunt prin nimic Îndreptățite, dacă se ia În privire Întregul lor domeniu. D-sa zice, bunăoară, că „științele naturii au avantajul de a putea statornici, prin observare directă sau prin experiență, faptele pe care ele se Întemeiază” (p.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W. Gouldner, citat de autor, remarca În lucrarea The Norm of Reciprocity: A Preliminary Statement (1960) că „nu există societate umană care să nu respecte principiul reciprocității”. Procesul numit de autor „concesii reciporce” este și el frecvent utilizat de către agenții de influențare. Acesta presupune solicitarea unui bun, dar ea, În mod rezonabil, nu va fi satisfăcută, ulterior acceptându-se o altă soluție În virtutea unei concesii, dar care are o valoare mult mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
respecte principiul reciprocității”. Procesul numit de autor „concesii reciporce” este și el frecvent utilizat de către agenții de influențare. Acesta presupune solicitarea unui bun, dar ea, În mod rezonabil, nu va fi satisfăcută, ulterior acceptându-se o altă soluție În virtutea unei concesii, dar care are o valoare mult mai mică. Regula reciprocității poate fi contracarată prin redefinirea mentală a acțiunii, articolul primit de la un agent ar trebui să nu fie reprezentat ca un dar, ci ca o acțiune de vânzare, În cazul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aparență, proza lui P. se încadrează perfect în peisajul anilor ’70-’80 ai secolului trecut, când scriitorul și-a desfășurat în mare parte activitatea literară. Amestecul de conformism și subversiune, problematizarea etică și filosofică, investigarea moravurilor „omului nou” (cu unele concesii față de stereotipurile epocii, dar și cu șarje bine dozate în punctele esențiale), chestionarea conștiinței și, din când în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
și față de intimism. „Je ne te vendrai pas, mon ivresse et mon mal”, își previne Leconte de Lisle, într-o poezie, cititorul. În articole el condamnă explicit sentimentalismul, ia în derâdere lirismul lacrimogen, acuză poezia elegiacă de facilitate și de concesii inadmisibile făcute gustului mediocru al unui public fără educație estetică. „Arta - scrie Leconte de Lisle -, a cărei cea mai strălucitoare, intensă și completă expresie este poezia, e un lux intelectual, accesibil doar câtorva foarte rare spirite.” „Independentă de sentimentul moral
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
o obsesie filozofică: de când a apărut și până când va mai dura timpul unic al modernității? Deși îndreptată explicit împotriva postmodernismului, cartea lui H.-R. Patapievici poate fi comparată pe alocuri cu eseurile nesistematice ale lui Jacques Derrida. La această primă concesie făcută paradigmei contemporane, volumul adaugă câteva ambiguități: criteriul neclar al ordonării „capetelor” sau uzul inegal al aparatului critic. O carte excepțională și unică în felul ei, Omul recent amestecă lungi note de lectură cu pedante excursuri bibliografice, intuiții poetice, paranteze
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Smith), dar simultan mai preocupați de „adaptarea intelectului la lucruri” decât de ortodoxia „paleoliberală”, ceea ce îi descalifică în ochii liberalilor de nuanță libertară, pentru care orice semn de întrebare în legătură cu dogma te împinge ireversibil pe „panta alunecoasă” (slippery slope) a concesiei și ereziei. Minunatele conferințe organizate și generos finanțate de fundații nord-americane ca Liberty Fund (un format ideal: schimburi intensive și conviviale în grupuri mici, cu ușile închise) sunt adesea scene ale unor aprinse controverse pe aceste teme. Eu însumi, înclinat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
spre Vest, fenomenul s-a repetat. Astăzi, globalizarea pare modelul cu cea mai vizibilă expansiune. Diversitatea, eterogenitatea comunităților izolate spațial nu era luată în calcul în mod serios nici de cei mai toleranți și mai izolaționiști, era cel mult o concesie temporară sau expresia unei resemnări. Istoria utopismului e saturată de fantasma „contagiunii” ordinii perfecte: dacă institui un falanster perfect, toată lumea se organizează, spontan, ca falanster 19. Pe de altă parte, cele mai multe modele ale societății bune (numele mai modest, uneori doar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
respingere a tentației iliberale în Occident. Relativa lipsă de impact a gândirii liberale asupra mediului politic din Occident este un fapt: partidele liberale sunt mici, cele mai puternice obținând în jur de 10% din votul popular, de regulă grație unor concesii doctrinare, putând juca uneori însă rol de arbitru când contribuie decisiv la formarea unei majorități de centru-dreapta. Într-adevăr, ideile și principiile liberale funcționează ca reper, inspirând partide social-democrate - guvernele socialiste din Franța au privatizat și descentralizat - sau conservatoare - ca
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
drum lung, plin de piedici și de neajunsuri. Ea se află astăzi masiv pe pozițiile clasei muncitoare, ea participă efectiv la construirea socialismului. Ea merită deci să fie considerată ca atare, să fie tratată cu dragoste și cu Înțelegere, fără concesii principiale, dar cu pasiunea neistovită de a o ajuta, de a o promova, de a o face să trăiască intens În conștiința maselor cititoare, de a face din ea o mândrie națională. Ea nu trebuie judecată cu un ruginit iatagan
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
eronat? Aceasta, credem, decurge din faptul că mergând pe calea bătătorită a enumerării calităților și deficiențelor (Ă) neridicând problemele generale legate de dezvoltarea literaturii noastre, recenzenții - Între care se numără și semnatarul acestui articol - au fost Împinși să facă serioase concesii naturalismului din nuvelă. Fără un puternic spirit partinic, critica s-a lăsat astfel sedusă de particularitățile și «ciudățeniile» unui personaj care promitea să fie interesant”. * Apoi are loc - tot din inițiativa revistei Flacăra - Întâlnirea lui Marin Preda cu cititorii de la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de voiaj a activistului burghez câteva șabloane gata confecționate, câteva passe-partout-uri ruginite, dar care i se pare lui că ar mai putea fi Încă Întrebuințate la caz de nevoie. Nici nu-și dă poate Îndeajuns seama că făcând această măruntă concesie „tehnică”, a cedat În fond influenței ideologice burgheze”. Un alt roman publicat În Viața românească, Încredere de Mihail Novicov - despre care nu știm când și dacă a apărut În volum - este comentat, tot aici de același Eugen Campus dar și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vieții, principiile și valorile lumii civilizate ar fi profund afectate. Chiar dacă frecvența și amploarea actelor teroriste cu țeluri politice se datorează în parte unor decizii strategice greșite ale liderilor politici responsabili, acesta nu poate fi un argument pentru a face concesii celor care comandă și execută asemenea acte. Este clar că și în acest caz două maxime general acceptate intră în conflict și că orice decizie va atrage după sine nesocotirea uneia dintre ele. Și de asemenea că singura ieșire ar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fost o acțiune de spionaj legionar, stabilită de un comandament din București, cu scopul de a centraliza informații și a le trimite lui Horia Sima, care ar fi fost finanțat de americani - în fapt, varianta care convenea Securității. Nici această concesie nu l-a scăpat de condamnare în procesul deținuților, Livinschi fiind executat pe 17 decembrie 1954 la Jilava. Dan („Dumitru”) Lucinescu 1tc " Dan („Dumitru”) Lucinescu1" Dan Lucinescu s-a născut la 21 mai 1927 în Botoșani și a urmat Colegiile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
evidentă: un „tehnocrat” simplu șadică non-politicț era considerat nici mai mult, nici mai puțin decât „un mare pericol pentru un partid revoluționar”. Când o țară este implicată Într-un proces complex de modernizare, conducătorii politici sunt „nevoiți să recurgă la concesii față de cei care dețin cunoștințe specializate”. Nu și Ceaușescu, care În timpul regimului său, după cum nota Trond Gilberg În 1975, „a arătat În mod clar... că este dispus să sacrifice din creșterea economică pentru a maximiza controlul său politic”. Trebuie lăudată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
despre «El»? Că are părul «ca dintr-o carafă turnat». Atât. Dar și un dușman și un ticălos poate avea păr (afară de cazul când c chel). Este aceasta o caracteristică a omului nou? Nina Cassian însă vrea să facă și «concesii», realismului socialist (...). Vechile poezii de dragoste vorbeau despre deznădejde și moarte. Faptul de a adăuga un final optimist i se pare Ninei Cassian o «concesie» destul de însemnată, care-i «dă dreptul» să păstreze, în bună măsură, concepția burgheză despre dragoste
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chel). Este aceasta o caracteristică a omului nou? Nina Cassian însă vrea să facă și «concesii», realismului socialist (...). Vechile poezii de dragoste vorbeau despre deznădejde și moarte. Faptul de a adăuga un final optimist i se pare Ninei Cassian o «concesie» destul de însemnată, care-i «dă dreptul» să păstreze, în bună măsură, concepția burgheză despre dragoste. Prin poezia Cântec în zori ea ne spune: iată, am făcut un «pas înainte», mă adaptez încetișor. Ce mi se poate cere mai mult? În
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fuior, iar transformatorul e format din... case (...). Plecăm din uzină nemulțumiți: n-am văzut nici oameni, nici faptele lor. Atunci de ce a scris Nina Cassian despre uzină? Răspunsul trebuie căutat tot în spiritul de «adaptare». Ea socotește că făcând această «concesie» tematicii poeziei noastre luptătoare, s-a manifestat destul de puternic dorința de adaptare (...). Nu vom analiza fiecare poezie în parte și nu vom cântări farmaceutic dacă numărul versurilor realizate întrece sau nu pe acela al imaginilor formaliste. Primul volumul de versuri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vorbitorii care au participat la dezbatere, că în ciuda succeselor înregistrate de revistă de la apariția ei încoace, ultimele numere prin câteva din materialele publicate se abat în mod primejdios de la linia unei orientări sănătoase în literatură, alunecând pe panta apolitismului, a concesiilor făcute spiritului artei formaliste și în ultimă instanță procedeelor literaturii decadente burgheze. A reieșit astfel la iveală că în sectorul beletristic al revistei predomina în ultima vreme o căutare cu orice preț a originalității care a dus, datorită izolării crescânde
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În cartea sa The True Believer. Esențialmente, motivația acestor oameni este una a profundului resentiment. Cum Îi tratezi, atunci? Există vreo formă de negociere? Probabil că actualul lider al Partidului Socialist Spaniol și viitor premier, domnul Sapatero, crede că prin concesii se poate obține ceva. Probabil că Romano Prodi Își Închipuie că se poate ajunge la o negociere atunci când afirmă că trebuie să căutăm și alte mijloace decât cele militare pentru a acționa Împotriva acestui pericol. Charles Krauthammer spune că poți
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
că trebuie să căutăm și alte mijloace decât cele militare pentru a acționa Împotriva acestui pericol. Charles Krauthammer spune că poți Înțelege de ce Neville Chamberlain Își Închipuia că e În stare să-l calmeze până la un punct pe Hitler prin concesii. Puteai avea iluzia că de fapt acesta dorește doar să refacă frontierele de o manieră convenabilă Germaniei după umilirile suferite În urma Înfrângerii din primul război mondial. Erau mulți cei care nu nutreau această iluzie, dar puteai să o nutrești fără
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
politică a guvernării și simbolism politic. În felul acesta se semnalează foarte clar cine conduce mașina, iar mașina este În continuare condusă de către președintele Iliescu. Poate din când În când, dacă obosește, lasă și altcuiva volanul, dar asta ca o concesie, ca un gest favorizant. Venirea lui Talpeș este un gest foarte clar de semnalare a acestei relații asimetrice Între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, despre care, la un moment dat, premierul Năstase a crezut că e una simetrică, bănuiesc. Mircea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
felul „magazinelor” din secolul XIX: „răspândirea gustului pentru literatură”, deșteptarea „dragostei pentru cultură”. Și faptul se străvede chiar din sumarul foarte eteroclit, care se adresa în primul rând unui cititor mediu, chiar puțin cultivat. Pentru el se fac destul de mari concesii, în scopul de a-i câștiga abonamentul. De aici paginile de vulgarizare (mai ales despre Freud și psihanaliză), de literatură „la modă”, ca memoriile lui Casanova, de biografie a oamenilor iluștri (Napoleon, Tolstoi, Dostoievski), de „umplutură”, caricaturile și reproducerile de
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
dar și toleranța imperială. Să nu ne amăgim. Interesele se subînțeleg. Surprinzătoare e inteligența diplomației turcești aptă să-și croiască marea șansă de apropiere și stăpânire a unui vast teritoriu european. Dar și acolo unde regatele nu sunt dispuse la concesii de acest fel, vor fi nevoite să-i recunoască pe evrei în calitatea lor de creatori ai pieței comerciale central și sud-est europene. În diplomație și în cultură, ponderea lor nu este cu nimic mai prejos. În 1590, în negocierile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
casă» pentru a obține satisfacția sau pentru a atinge un obiectiv. Poate de asemenea fi vorba de achitarea datoriei pe care o are față de cineva sau față de societate, de ușurarea conștiinței. Pentru el nu există gratuitate, trebuie să facă eforturi, concesii sau să sacrifice ceva. Imaginea perceptorului semnifică obligația de a-și plăti datoriile, de data aceasta față de societate, și amintește, prin urmare, de datoriile și de obligațiile pe care le are subiectul față de ceilalți. În inconștient, perceptorul are rolul persecutorului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]