2,296 matches
-
rezervările și, deja, în secolul al XIII-lea, pentru a-i reduce la tăcere pe englezi, Grigore al IX-lea trebuia să promită că nu va mai acorda beneficii puterilor seculare 235. La puțină vreme după aceasta i se cerea Conciliului de la Lyon o prevedere 236; care în momentul în care nu a fost obținută a condus la scăderea respectului datorat maicii tuturor, Bisericii, și fapte ostile s-au exercitat împotriva acesteia. În Anglia, Eduard al III-lea anula prevederile ponti-ficale237
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ponti-ficale237. În Franța, Clerul galican emitea decrete de unul singur și prin acestea impunea legi Papei, iar Carol al VI-lea în 1406 îmbrățișa acele decrete ca fiind legile Statului. Dacă, suferind presiuni din toate părțile să abolească rezervările papale, Conciliul de la Constanța s-a abținut de la a face acest lucru, din respect pentru Papă, rezultatul a fost, totuși, foarte diferit în cazul Conciliului de la Basel, care cu mai puțină răbdare și mai multă îndrăzneală a atacat rezervările. Decretele de la Basel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
îmbrățișa acele decrete ca fiind legile Statului. Dacă, suferind presiuni din toate părțile să abolească rezervările papale, Conciliul de la Constanța s-a abținut de la a face acest lucru, din respect pentru Papă, rezultatul a fost, totuși, foarte diferit în cazul Conciliului de la Basel, care cu mai puțină răbdare și mai multă îndrăzneală a atacat rezervările. Decretele de la Basel împotriva rezervărilor, grațiile expectative și annatele au fost primite ca o mană din Cer de către Franța care le provocase, iar în 1438 au
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
asta niciodată; nici nu ne va scăpa de pe buze un cuvînt de blestem împotriva unui act pe care l-a încheiat cu mare maturitate de gîndire Leon al X-lea și care a fost ascultat de urechile Părinților reuniți în Conciliu general 241. Dar cine ne va împiedica însă să deplîngem tristele împrejurări ale vremurilor care au făcut să pară că este vorba numai de un rău minor, atunci cînd s-a încheiat o convenție atît de oneroasă? Cine ne va
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
făcut să pară că este vorba numai de un rău minor, atunci cînd s-a încheiat o convenție atît de oneroasă? Cine ne va opri lacrimile pentru aspra soartă a științei unui astfel de Pontif și a unui astfel de Conciliu, care a abandonat din nou puterii laice o mare parte a acelei prețioase libertăți a alegerilor și secole întregi de lupte și adînci neînțelegeri dinte Biserică și lume au fost date de o parte ca lipsite de interes. 108. Dacă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bunurilor temporare 245; dar nu fu răsplătită cu aceasta Biserica; fiindcă toiagul și inelul erau cu adevărat simboluri a ceva ce însemna mai mult, iar învestitura implica necesitatea consimțămîntului principelui, pentru ca alesul să devină Episcop; de aceea se organizau multe Concilii, Prelații erau în permanentă mișcare, se făceau adunări de Cardinali împotriva concesiunii smulse Papei, ca în final să amenințe că nu vor mai da ascultare acelui preasfînt Pontif. Pentru a liniști atîtea suflete în fierbere era nevoie de eroica smerenie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Papei, ca în final să amenințe că nu vor mai da ascultare acelui preasfînt Pontif. Pentru a liniști atîtea suflete în fierbere era nevoie de eroica smerenie a Pontifului. Acesta a recunoscut că a depășit limitele îndatoriri; a convocat un Conciliu în Biserica din Laterano, aici s-a prezentat ca vinovat, s-a acuzat singur, a depus însemnele pontificale, a declarat că este gata să renunțe la pontificat pentru a da satisfacție Bisericii și a încredințat propria sa pedeapsă judecății Părinților
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
grave necesități, nu pentru viața, sănătatea sau gloria mea, ci pentru salvarea Bisericii din strîmtorarea în care se găsește, nu obligă prin nicio condiție sau promisiune; dar, doresc, cu ajutorul lui Dumnezeu, să îl corectez. Las maniera de corectare în judecata Conciliului, fraților mei adunați aici, așa încît Biserica să nu fie vătămată în viitor și sufletul meu să nu fie vătămat." După examinarea chestiunii, Conciliul a emis următoarea sentință: "Acel privilegiu care nu este privilegiu, și nici nu trebuie denumit ca
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sau promisiune; dar, doresc, cu ajutorul lui Dumnezeu, să îl corectez. Las maniera de corectare în judecata Conciliului, fraților mei adunați aici, așa încît Biserica să nu fie vătămată în viitor și sufletul meu să nu fie vătămat." După examinarea chestiunii, Conciliul a emis următoarea sentință: "Acel privilegiu care nu este privilegiu, și nici nu trebuie denumit ca atare, care a fost smuls de la domnul nostru, Papa Pascal, prin violența regelui Henric, pentru eliberarea deținuților și pentru libertatea Bisericii, noi toți adunați
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
următoarea sentință: "Acel privilegiu care nu este privilegiu, și nici nu trebuie denumit ca atare, care a fost smuls de la domnul nostru, Papa Pascal, prin violența regelui Henric, pentru eliberarea deținuților și pentru libertatea Bisericii, noi toți adunați la acest Conciliu cu însuși domnul nostru, Papa, îl condamnăm la cenzură canonică și prin autoritate ecleziastică, prin judecata Sfîntului Spirit, îl declarăm nul, îl invalidăm și sub pedeapsa cu excomunicarea să fie considerat total ineficient și fără autoritate." O sentință asemănătoare este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
seama numai de binele spiritual al Bisericii atunci cînd numește Episcopul, el nu ar putea să aibă încredere nici în sine însuși, nici în miniștrii săi, ci ar dori să-și atragă drept sfătuitoare Biserica însăși, participînd cu credincioșie la conciliile acesteia 256. 118. Dar eu zic chiar mai mult: libertatea Bisericii de a-și alege Păstorii ține de adevăratul interes temporar al principelui. Acest lucru pare un paradox ca prim aspect, și așa au considerat pînă în acest moment și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un lucru al său particular. Atunci cînd Constantin, în 321, a îngăduit dispozițiile testamentare în favoarea Bisericii s-a exprimat în felul următor: "Să aibă dreptul fiecare ca atunci cînd este pe moarte să-și lase bunurile prea sfîntului și venerabilului Conciliu catolic al Bisericii catolice"285. Mai tîrziu i-a fost interzis în mod expres Bisericii să conceadă unui individ aparținînd Clerului vreo parte a bunurilor, separîndu-le de masa comună, după cum demonstrează un înscris din secolul al V-lea atribuit sfîntului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de acel simț creștinesc, care nu dă greș, s-au manifestat de atunci înainte ca fiind mai aplecați să acorde donații și daruri acelui Cler regular care păstra cu strășnicie acel principiu străvechi, mai mult decît Clerul secular; atunci cînd Conciliul al III-lea de la Laterano (1179) a reinstaurat zeciuielile din partea laici-lor, aceștia în marea lor majoritatea le-au trimis la Mănăstiri iar nu Bisericilor de care țineau, lucru care fusese permis chiar de Pontifi, dacă exista și permisiunea din partea Episcopului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ca bunurilor bisericești să li se stabilească între-buințări precise, după străvechea repartizare a lor: o parte pentru Episcop, o altă parte pentru Clerul inferior, o a treia parte săracilor, iar a patra parte pentru zidirea de Biserici și întreținerea cultului. Conciliile de la Agde din 506 și din Orléans din 511 stipulau această repartizare, referindu-se la dispozițiile ecleziastice mai vechi. Grigore cel Mare amin-tește acest lucru în multe scrisori 307 ale sale. Și, cu siguranță, nimic mai potrivit nu exista pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
et exaltabitur dominus solus". 34 La scuola cattolico-liberale, cit., p. 272 35 Imaginea celor cinci plăgi ale lui Hristos răstignit pe cruce, de străveche origine patristică, i-a fost dictată lui Rosmini de discursul Papei Inocențiu al IV-lea la Conciliul de la Lyon, după cum a mărturisit autorul în Risposta al P. Theiner. Referirea la Analele muratoriene este de mare importanță ca probă a unei anumite filiații spirituale; nota asupra lui Muratori face parte din foarte multe referiri și citate istorice, pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
este dezvoltată de L. Salvatorelli, Chiesa e Stato dalla rivoluzione francese ad oggi, Le Monnier, Firenze, 1955, pp. 76 și următoarele . 37 Tema, centrală în întreaga problematică a creștinismului contemporan, a dat loc la importante dezbateri care au culminat cu Conciliul al II-lea de la Vatican. Printre lucrările care aprofundează această temă, cele mai de seamă sînt La fine dell'era costantiniana, din Un concilio per il nostro tempo, trad. it., Brescia, 1962, p. 47-69, H.Küng, Concile et retour a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care să nu fie găsite în bibliotecile mănăstirilor". Fleury, ivi. Cap. XXUU. Episcopul însuși locuia cu canonicii, ceea ce demonstra tradiția obiceiurilor episcopale ale vremurilor dintîi, păstrată îndelung. Atunci cînd cele lumești despărțeau Episcopii și Canonicii de această sfîntă viață comună, conciliile însuflețite de Episcopi zeloși reformau prin noi regulamente viața ecleziastică pe același calapod; în așa fel încît să se mențină viu același spirit în Biserică, iar această neobosită lucrare era menită să compenseze pierderile. Se știe că însuși Sf. Carol
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fraților, alegeți din rîndul vostru șapte oameni cu nume bun pe care să-i numim în această slujbă... iar ceea ce au spus a mulțumit pe toată lumea" (Fapte 6) (cf. 3-5). 110 O cincime din cele douăzeci de canoane disciplinare ale Conciliului de la Niceea cere ținerea conciliilor provinciale de două ori pe an (cf. SC2, 35). 111 Avem, de aceea, două epoci și două perioade. Epoca progresistă este atunci cînd începe o nouă ordine a lucrurilor; o epocă statică este atunci această
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
șapte oameni cu nume bun pe care să-i numim în această slujbă... iar ceea ce au spus a mulțumit pe toată lumea" (Fapte 6) (cf. 3-5). 110 O cincime din cele douăzeci de canoane disciplinare ale Conciliului de la Niceea cere ținerea conciliilor provinciale de două ori pe an (cf. SC2, 35). 111 Avem, de aceea, două epoci și două perioade. Epoca progresistă este atunci cînd începe o nouă ordine a lucrurilor; o epocă statică este atunci această nouă ordine s-a format
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
obiceiurile lor: așa încît se văzură nu numai Clerici, ci chiar Episcopi vînători și războinici. Ei deveniră domni și ca atare obligați să participe la adunările în care se reglementau afacerile Statului, fiindcă la un moment dat erau Parlamente și Concilii naționale". Fleury, Discursuri. VII asupra Istoriei ecleziastice, cap. V. 113 În vremurile dintîi, cei șapte diaconi aleși de Apostoli au fost numiți să le slujească la masă creștinilor, atunci Apostolii au afirmat că rînduielile trecătoare nu erau adevărata lor menire
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de sfinți, venerabili sau altele asemănătoare, aceasta este din cauza uzului introdus de decadența Imperiului Roman, cînd fiecărei persoa-ne i se acordau titluri proporționate cu starea sa". Discursuri asupra Istoriei ecleziastice în primele șase secole ale Bisericii, Cap. V. 119 În Conciliul de la Constantinopol din anul 381, acel Scaun a obținut locul numărul unu după cel roman. Nu trecu multă vreme și își luă numele de Noua Romă. 120 A fost sprijinită de puterea politică care a provocat rebeliunea acestor Arhiepiscopi față de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cerșetori în secolul al XIII-lea și al clericilor regulari în secolul al XVI-lea are în mod evident acest scop, pentru a suplini ceea ce nu făcea, din păcate, cel ce se numea Clerul secular. 124 Matei 10. 16. 125 Conciliul Antiohiei din anul 341 nu menționează abuzul necunoscut pe atunci al domicilierii Episcopului la curte, dar interzice Episcopilor, preoților și altor clerici să viziteze împăratul fără permisiunea și fără scrisori de prezentare din partea Episcopilor provinciali și, în special, metropolitani. Pedeapsa
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fără scrisori de prezentare din partea Episcopilor provinciali și, în special, metropolitani. Pedeapsa pentru neascultare era excomunicarea și interzicerea exercitării oficiului! Acest lucru demonstrează cît de mult era prețuită libertatea Bisericii și ce mari erau temerile față de puterea lumească. În 347, Conciliul din Sardica ordona Episcopilor să-și trimită diaconii și reprezentanții la curte și pentru lucrările de caritate. 126 O privire rapidă în viața tiranului Christian de Suedia și a Episcopilor care îl înconjurau este suficientă să ne convingem de acest
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a alegerii de către Cler și popor. 146 Cîtă importanță a acordat Biserica de la începuturi pînă în vremurile moderne consensului tuturor în evaluarea Clerului! 147 Can. 2. 148 Can. 4. 149 Can. 7. 150 Can. 3. Fleury, discutînd despre conținutul acestui Conciliu, spune că "aici se recomandă vechea formalitate în alegerea Episcopilor în provincie prin consensul Clerului și al cetățenilor; probabil din cauza tulburărilor pe care puterea temporară începea să le producă". Lib. XXXII, Cap. LIX. 151 Can. 10. Nulli eppiscopatum praemiis aut
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Can. 10. Nulli eppiscopatum praemiis aut comparatione liceat adipisci, sed cum voluntate regis iuxta electionem cleri ac plebis. 152 Astfel, din păcate, s-a și întîmplat. Între formele înregistrate de Marculfus (L. I. Ved. și apendicele la T. II despre Conciliile Franței al Pr. Sirmond), care erau în uz în Franța sub regii familiei Merovingienilor, era cuprins și acordul pe care regele trebuia să îl dea alegerilor episcopale, dar și un ordin. 153 Adularea și vanitatea au inventat aceste expresii și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]