3,867 matches
-
firește, adevărat că adevăratul artist e întotdeauna un creator, adică un știutor de dreaptă măsură, de bun simț, de echilibru)” Mie mi se par formulări pe măsura pildelor evanghelice (mutatis mutandis!) ori a apoftegmelor scriitorilor creștini, fără să aibă neapărat conotație ortodoxă. Cât privește aderarea lui la creștinism urmată de botezul în închisoare, Nicolae Steinhardt mărturisește: „Eu am fost atras (cucerit) de creștinism încă din tinerețe, din copilărie. Atracția a evoluat crescendo. Cred, totuși, că fără experiența închisorii nu aș fi
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui. Ca și substituitul, modificantul reprezintă material lingvitică brută ce suportă acțiunea individualizatoare, substitutivă a poetului. Uneori însă modificatul însuși este virtual.Valoarea modificatului ar putea să consiste nu numai în conotațiile pe care-sub influența modificantului- le aduce substituentului, dar și din acela pe care le primește el însuși intrând într-o asemenea unire indestructibilă. Subliniez că termenul de modificat nu trebuie înțeles, ca acțiune săvârșită, asemeni substituitului ci, supinal, ca o
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
doar inventate. A gandi realist într-o situație nu înseamnă a te îngrijora continuu sau a face din „țânțar armăsar”, ci a evalua situația și cu mult calm și echilibru, a lua o decizie. Sintagma însă, poate avea și o conotație mai puțin bună, ascunzând un mecanism de apărare defensiv - negarea. Cand o persoană trece printr-o situație care nu suportă amânare, ar face o mare greșeală dacă și-ar spune „Ei și ?”. Practic, între cele două extreme: persoană care vrea
PSIHOTERAPIA – O SOLUŢIE PENTRU STRESUL OMULUI MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356116_a_357445]
-
cuprinde și pasaje interesante din punct de vedere literar și religios, mai ales când autorul vorbește cu dragoste despre popor, creștinismul acestuia, patrie și lăcașurile de cult cu colorate fresce. Mai târziu în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i câteva poezii.Crainic a găsit o soluție adoptată și de Edgar
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
adâncite la infinit prin puterea gândului ! Când „sufletul naufragiat / în ecourile mării , devine „izvor de cunoaștere ce lasă urme adânci pe pietre de alabastru„ , Albastru-Infinit intră în ipostaza de alabastru, un alb a cărui simbolistică are alte ritmuri și alte conotații, mai triste... Dar inima își are anotimpurile ei și, păstrând „izvoare ale unei /lumi pierdute ...„ încercăm, mai întâi să „devenim oameni compleți„ , apți de cele mai profunde trăiri și acțiuni , evoluând conștient spre o lume mai bună. Pentru că „La hotarul
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
a Capitalei. P.S. Văd că a început nebunia „logo pentru promovarea localității”. Să fie o altă formă de sifonare a banului public!? La București, după prima gafă monumentală tip „plagiatul se întoarce”, s-a trecut la un logo cu puternice conotații sexuale. Capuri de penis, cu dotările aferente în diverse poziții ! Adevărul e că nu mă pricep la artă, Doreeeele! * Toate bune!?! P.S. Vrei tabelete? Ia de aici http://blogulluigabu.blogspot.ro/ Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm
TABLETA DE WEEKEND (196): LUNA BUCUREŞTILOR DE ALTĂDATĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368870_a_370199]
-
demult (mai exact până nu s-a extins și înrădăcinat acea trufie de-a avea care ne macină ca un cancer nația), verbul a omeni era într-atât de românesc (în engleză sau franceză, de pildă, a omeni are doar conotația seacă de a trata), încât capătă vastul înțeles de a-ți face fără alegere semenii să se simtă cu adevărat oameni. Prin urmare, un verb de prim rang pentru sărmana noastră condiție umană, de aceeași importanță existențială cu a raționa
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
dar chiar induce verbul “a omeni”, un verb fără echivalent în alte limbi. Da, căci pentru țăranul român, cel despre care Petre Țuțea avea să afirme că însuși statul se sprijină pe cioarecii lui, verbul în discuție nu are doar conotația din alte graiuri de “a trata”, ci el dobândește sensul profund uman de a-l cinsti pe semenul interlocutor sau musafir cu o atare considerație și afecțiune, încât acesta - oricât ar fi de umil - să se simtă cu adevărat om
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
spatele spre poartă și cu fața spre casă, fâcând un gest de plecăciune și semnul crucii. Maximă recunoștință, maximă pietate, maxim respect! Sfinte sunt pentru ei și poezia și casa natală a lui Nichita și această zi de primăvară cu conotație unică în viața noastră și în literatura română și toți cei adunați aici. Adam Puslojic, poet și traducător sârb, pentru care Nichita rămâne unul din marile noroace ale vieții lui și prietenul sui-generis, a venit pentru a XXIX-a oară
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
în lanul de zefiri!// Să stăm așa, fragili, descătușați,/ Eu, rezemat într-un toiag de crin,/ Tu, goală, jos, în lanul de zefiri,/ Sub buza cerului albastru și senin.”( Lanul de zefiri). În alte poeme, ipostazierea femeii atinge note profane, conotațiile simbolice reflectând aici, senzațiile erotice, trăite de eul creator: „ De pe trotuarul din/ față,/ femeia îmi face cu mâna,/ semn,/ sub bluza-i de sticlă, sâni/ se răsfață,/ vor să fugă-afar’/ din sutien.”(Scumpă...) Femeia este un izvor nesecat de amintiri
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
și culori ambigue. Pășim parcă în alte sfere, într-un ținut magic, unde fiecare sentiment se transformă în amintire sau fiecare amintire se transformă în sentiment. Parcă ne aflăm pe un tărâm mitic, unde senzațiile par realități, fiecare trăire având conotații arhetipale. E un timp imemorial, un spațiu care se sustrage legilor firești, un univers încărcat de emanații sufletești pure: Am ajuns să văd șoldul depărtării.../ Clinchetul umbrei stă lipit de picioare,/ Mă-nvăluie curcubeul de tămâioare,/ Când luna se piaptănă-n
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
crește cu fiecare nouă interpretare și cu deschiderea de noi orizonturi în înțelegerea ei. Este o certitudine faptul că ne aflăm în fața unei înalte conștiințe creatoare și civice. Temerară, combativă, polemică, tranșantă, lirica sa ilustrează consonanța dintre prozodicul declarativ și conotația strict individuală, personală a elementelor care dau materialitate și justifică cele două universuri care se suprapun (realul și culturalul), dar și intenția, reușită, de a clasiciza imediatul, de a conferi exemplaritate spațiului interior. Titlurile volumelor, preponderent nominale, cu dublă semnificație
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
explicativul .. cei doi par a reinventa în modern, stilul epistolar din alte vremuri, în care se împărtășeau emoții și experiențe lirice într-o complicitate a supraviețuirii mai presus de viețuire. " Dialogul nu este neapărat deterministic ci un generator de idei, conotații sau reflexii care duc firul poeziei mai departe până la epuizarea cănii cu ceai pe care autorii o beau împreună. Găsim o justificată frustrare a muzei, care de fapt este chiar nevăzuta parteneră la scris. Un exemplu este poezia mea " Reflexii
BOOKFEST, 3 IUNIE 2016, LANSARE DOUĂ CĂRȚI, COLAJ POETIC de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371022_a_372351]
-
din punct de vedere al cantității? Iar în filele cărții sfinte mai citim că Dumnezeu s-a odihnit după cele șase zile în care creația a avut loc efectiv. ,,Odihna’’ la care se referă însă textul pare a avea o conotație de contemplare, Dumnezeu neavând nevoie de odihna pe care o percepem noi oamenii. Dar chiar și noi când terminăm de făcut ceva ne oprim puțin și contemplăm munca noastră. Acum problema care a mai rămas ar fi aceea dacă cele
DESPRE CELE ŞAPTE ZILE ALE CREAŢIEI. AU FOST ZILE SAU MILIARDE DE ANI? de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369859_a_371188]
-
sentimente - „Mama stă-ntinsă pe catafalc”, „ce-aș face, oare, /dacă mamei/aș dori/să-i trimit o scrisoare?”, „am rămas pân’ la ziuă, /privegind lângă ea” - fac, dintr-o realitate funestă, relevări ale ego-ului vizionând, depășind, sublimând hotarele cunoașterii, conotațiile ce tind spre absolutul ideatic: „Acum,/ după această răscruce /de drum ,/ sunt altul.../ Sunt altcineva”. Dedublarea, încercarea străbaterii limitelor și disperarea scindă¬rii, în această durere unică, irepetabilă, au dat versuri sacralizând mama, ca arhetip universal al devenirii materiei: „În
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
mare praznic al creștinătății, că Dumnezeu preferă LEMNUL? O fi acesta sau n-o fi cântec, dar mie mi se pare că-i cu cântec. Altminteri cum să înțeleg că niște artiști, creatori, oameni sensibili și atenți la subtextualități, la conotații și la mesaje subtile, se folosesc imagistic de pretextul unei bisericuțe de lemn în replica marii catedrale, dar laitmotivul cântării, accentul carevasăzică, nu mai este bisericuța modestă, ci preferința Lui Dumnezeu pentru lemn. Hm! „Suntem artiști sau nu mai suntem
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
cuvintelor. JURNAL Ce să înțeleg: Că dincolo de seară și de dimineață, există o înregistrare a performanței umane. Sa inteleg că ne permitem luxul de a garanta somnul și visul, de a sugera zâmbetul și iertarea. Sa inteleg că memoria are conotații multiple în jurnal. SI ASA Și așa, drumurile se abat de la cărare iar busola de la lumină, Nordul de la Sud, iar vestul de la uitare. Si asa picăturile de apă desfac atomii în particule, vorbele -în cuvinte, sintaxa -în ioni. Așa înțelegem
LEXEME de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369469_a_370798]
-
nici că, titlul de împărat, pe care și l-a arogat Carol cel Mare, era de fapt o moștenire a Romei din perioada republicană, și, la origine, însemna comandant al armatelor (imperator, cel care comandă, lat.) și nu avea nici o conotație politică. Abia mai târziu, în perioada imperială, a fost asociat cu celelalte titluri ale conducătorului (pontifex maximus, pater patriae, etc.), devenind primul dintre ele. În consecință, se poate afirma, că organizarea teritorială a imperiului carolingian era una tipic administrativ-militară și
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
întreținerea tehnicii specifice, au fost numiți, de regulă, maiștri militari, având diferite categorii de clasificare. Apoi, aceste grade, din motive de similaritate, au fost adoptate și în aviație. Seneșalul, nu este grad militar, deși are asemenea rezonanțe și chiar unele conotații specifice. El este, în Franța (moștenire rămasă din Sfântul Imperiu Romano-german), șeful nobilimii, uneori putând fi mai mulți, pe diferite regiuni și sunt funcții eligibile, dar numai în cercul bine definit al castei. În prezent această denumire mai este folosită
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
scrii fără „să sune” doar „din coadă” ?! Dacă-i așa, înseamnă că nimic nu poate fi (pre)scris Lăsând să curgă imaginația-mi năroadă !!! Mi-e ciudă că nu pot concura, deloc, cu alții La numărul de poezii cu-aceleași... conotații !!! .................................................... NU ȘTIU CE SĂ FAC !... Aș scrie-o poezie... și-ncă una... poate-o sută, Să fac, și eu, de-o carte, cică-așa se poartă ! Dar teamă mi-e că voi lăsa cititorimea mută De-o fi cartea născută să tot
HABAR N-AM !.... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370667_a_371996]
-
de părinți, de copii, și devine recognoscibilă iubirea față de jumătatea sa, căreia îi dedică poezii pline de romanță și culoare. Sub retoricile cu substrat filosofic, predomină mirările omului asupra existenței, locului și rolului omului în univers, unele dintre poezii împrumutând conotații hegeliene sau chiar kantiene. Prezentul volum, al doilea din seria lucrărilor proprii de tip antologic, cuprinde un număr de poezii din volumele: Se roagă pădurea, Legenda Panaghiei (Fata care s-a îndrăgostit de soare), Sub zodia Peștilor, Așternut pe frunza
CUIBUL CU AMINTIRI (ANTOLOGIE LIRICĂ DE AUTOR, VOLUMUL II) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370728_a_372057]
-
pomii fructiferi, cât și terenurile, ca să aducă rod bun în anul care tocmai a început. Legat de mergerea la câmp cu Agheasmă este și tradiția ruperii unui băț în pomii fructiferi, ornat cu motive populare. Semnificația acestui băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
pozitive. Purtat prin paginile acestei minunate cărți devi martor a ceea ce este mai frumos și spectaculos pe planetă, vezi o altă față a lumii, a culturii și a civilizației. Luată în ansamblul său imaginea vieții pe pământ capătă o altă conotație, alte sensuri, ca o comuniune a omului cu Divinitatea, a omului cu mărețile sale realizări și natura ce-i oferă, gratuit, splendorile sale. ION NĂLBITORU - membru al LSR Referință Bibliografică: „Frumoasele vacanțe”- o minunăție de carte! Ion Nălbitoru : Confluențe Literare
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
reprezintă doar coșmarul vieții lor de elev sau student. Pentru Profesorul Emerit Constantin Corduneanu de la University of Texas din Arlington, fondatorul revistei “Libertas Mathematica” și editorul acesteia timp de 31 de ani, cele două noțiuni - libertate și matematică, au alte conotații. Revista “Libertas Mathematica” este un vis american atipic, un simbol pentru libertatatea politică și de expresie, pentru spiritualitatea matematicienilor români nevoiți să-și părăsească țara înainte de 1989. De-a lungul timpului, revista a reunit numeroase personalități din diaspora, oameni care
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
reprezintă doar coșmarul vieții lor de elev sau student. Pentru Profesorul Emerit Constantin Corduneanu de la University of Texas din Arlington, fondatorul revistei “Libertas Mathematica” și editorul acesteia timp de 31 de ani, cele două noțiuni - libertate și matematică, au alte conotații. Revista “Libertas Mathematica” este un vis american atipic, un simbol pentru libertatatea politică și de expresie, pentru spiritualitatea matematicienilor români nevoiți să-și părăsească țara înainte de 1989. De-a lungul timpului, revista a reunit numeroase personalități din diaspora, oameni care
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]