4,630 matches
-
sfârșit îi mulțumești. îi spui că mâine avem ananas. În martie, Sabina mă convinge să mergem până la Botoșani. Ca majoritatea femeilor, vrea să-și scoată familia la rampă de câte ori are ocazia. Acceleratul de Iași cu vagoane pentru Botoșani e o conservă bombată de prea multe sardele înghesuite în ea. Oamenii îmbrăcați în verde, portocaliu și albastru-peruzea aleargă la vagoane trăgând după ei mari sacoșe de rafie, desenate cu pătrățele. Unii încarcă saci de cartofi și pâine. Spun că se aprovizionează de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
portocaliu și albastru-peruzea aleargă la vagoane trăgând după ei mari sacoșe de rafie, desenate cu pătrățele. Unii încarcă saci de cartofi și pâine. Spun că se aprovizionează de la București, că e mai ieftin. Ne grăbim și noi spre zona de conservă în care avem bilete. În zarva generală, văd un bărbat de vreo șaizeci de ani căzut peste patru sacoșe mari. Capul îi e întors nefiresc într-o parte, ochii holbați, buzele înnegrite. A plonjat din alergare. Sabina îl privește înfiorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Groparii aduseră capacul sicriului, îl îndesară deasupra omului revoltat. Pumnul se încăpățâna să amenințe cerul. Atunci țârcovnicul se azvârli cu toate burțile lui peste coșciug. Cutia se închise cu un pârâit ca de oase frânte. Două frânghii fură trecute pe sub conserva de lemn negeluit și Ulrich fu zdruncinat într-o groapă vecină cu mormântul lui Tinel Păpușoi, „gunoier șef și tată de familie model”. Cerșetorii se fandosiră pentru taxa de ceremonie. Cristina le împărți bomboane de mentă. Ăia doi începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sesiza perfect exasperarea lui Ripley. Împleticindu-se din cauza istovirii, Parker ajunse în fața cutiei de provizii 2. Lambert îi puse în brațe cutiile cu cu hrană pe care le scosese din frigider. Pe cât îi stătea în putință, ea alegea cutiile de conserve. Gândul că va trebui să înghită aceste alimente nu-i ajuta cu nimic la ridicarea moralului, iar pe navetă nu era nici "autobucătar" Materiile astea crude îi vor menține în viață. Atât. Așadar se străduia să facă o selecție rapidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
o expresie populară folosită la dresa celor care nu stau prea mult într-un loc și am plecat din nou la Bârlad, angajându-mă la un trust de construcții. Am fost trimis la Tecuci unde se dezvolta o fabrică de conserve de legume și fructe, iar eu împreună cu o echipă de muncitori trebuia să lucrez la izolarea acoperișului cu carton bituminat. Am rămas până în prima jumătate a lunii septembrie, când fratele Gelu, care fusese detașat cu plutonul său la Podu Turcului
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
beteală, copii pe săniuțe de carton, becuri și globuri colorate. Părul și fața ei, sub spicul delicat al căciuliței de vulpe, se înroșeau brusc de la staniolul purpuriu al veșmântului vreunui Moș Crăciun tronând, cu barba de vată, între băuturi și conserve; în holul casei, când am prins-o în brațe, m-a întrebat dacă n-aș vrea să stăm puțin în camera ei. Am intrat amândoi în casă, unde, la televizorul din sufragerie, un TEMP 6 dintre primele apărute la noi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și scotea platoul de prăjituri. La vremea aia, când madam Ioaniu mai era-n putere, găseai totdeauna de mâncare la ele. Și când pleca, încă-i mai vâra-n țoașcă ce mai găsea prin bucătărie : o cutie de pate, o conservă de pește, niște prăjituri mai uscate, o bucată de brânză. — Ia-le, Vica, zicea, ia-le că ți-or prinde bine... Dă-le-ncoa, madam Ioaniu, io sunt lada de gunoi, dă-le-ncoa... Și ce mai râdea madam Ioaniu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
musai cineva rămânea cu farfuria goală. Dată dracului a fost, și de ce îmbătrânea, d-aia se făcea mai cărpănoasă, altfel, în vremile bune, când pleca seara, tot îi mai strecura în țoașcă ceva : mai o cutie de pate, mai o conservă, mai niște prăjituri uscate, mai o bucată de cașcaval. Odată, ține minte, i-a dat trei ouă, unu i s-a și spart până acasă. Da ea nu sta la tocmeală sau să facă pe capra râioasă, tot cu nasu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acestui cadru În care douăzeci și ceva de tineri stau cu ochii căscați spre obiectivul aparatului, dar cu mintea umblînd anapoda, Încercînd să anticipeze lucruri de neanticipat. VÎrsta națiunii de visători În lumina zilei, chiar și așa, prizonieră Într-o conservă comunistă. Speranța voastră atunci era hrănită și de momentele de magie ale echipei de fotbal Universitatea Craiova - la vremea respectivă, Rodion Cămătaru (centru atacant Înalt de 1,90 m, purtînd tricoul cu numărul 9) era pentru tine ceea ce fusese Viracocha
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mă va Îndruma cineva de acolo. Deși e un soare blînd de septembrie, toamna e mai rece aici. Orașul are un aer sărăcăcios, muncitoresc, cu tipicele cartiere de blocuri cenușii, pline cu lucrători În industria lemnului sau În fabrici de conserve ori de ciment, prinși de viață În această găleată dintre munți. Trec să o văd și pe „verișoara“ lui Gică, despre care am toate asigurările că e o tipă de treabă. Locuiește Într-unul din blocurile cenușii. E de treabă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
unitate, pentru că ești În lume și poți ajunge la un telefon public sau Îți poți cumpăra chestii pe care nu le găsești la chioșcul unității. Mă rog, teoretic, pentru că alimentarele, acolo e nevoia noastră cea mai mare, sînt pline cu conserve suple de mazăre și borcane grase cu pastă de roșii și oferta se oprește cam aici. Dar aceste drumuri și activități comune au folosul lor, leagă prietenii. În camion, trăncănim despre mărci de haine despre care doar am auzit, despre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
taie caporalul, care și-a recompus expresia acră. La ora 11 se distribuie gustarea, la bucătărie; cineva trebuie să vină să o ia cu o raniță, pentru toată bateria, și să o ducă la locul de instrucție. Dacă e o conservă de pește, ai șansa să mănînci ceva. Dar, dacă e pateu sau parizer, e mai bine să faci fericit un cîine, dacă ai unul la Îndemînă, și să recurgi la pachetul de biscuiți ascuns În buzunar. Pentru că ambele sînt un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
unui vecin de-al lui care a fugit din țară prin Iugoslavia, acum e În Germania, lucrează ca administrator la o fabrică de vopsea, Își poate permite vacanțe În Spania, are un Volkswagen. Ne Întoarcem cu o raniță plină de conserve de pește și pîine. Măcar peștele nu are păr. — Nu are păr pe dracu’. Ai uitat ce-a zis orbu’ În piața de pește? Bună ziua, doamnelor. RÎdem, urcînd drumul ce duce spre punctul de observație. E seară. Fruntașul Aursulesei mă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dă bătut. La stingere, mă trezesc cu el În dormitor. Nu-i deschid valiza decît după ce aproape că-mi strică balamaua Închizătorii, pentru că lacătul se Încăpățînează să nu cedeze cînd se lasă pe el cu tocul bocancului. Îmi ia două conserve de șuncă și una de pateu, două pachete de țigări și hîrtia igienică. Dimineața, la deșteptare, bocancii mei nu mai sînt În rastelul de la intrarea În dormitor. Mărimea 45, sînt o marfă rară, am bănuiala că tot el mi i-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din comedia lui Mel Brooks), se exprimă greoi și abia dacă reușesc să Înțeleg ce-i cu el. Nu sînt În dispoziție și el dispare cum a apărut. La un moment dat, ni se distribuie rația pentru această călătorie, două conserve fără etichete, care clipocesc grețos cînd le scuturi, și o jumătate de pîine pentru fiecare soldat. Dar toate aceste operațiuni nu durează mai mult de o oră, așa că În curînd așteptarea Începe să ne apese. Și ne apasă pînă la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
poveștilor ei e Îngrozitor de trist, răzbate ideea că toată lumea se chinuiește să supraviețuiască. Pur și simplu nu se mai găsește nimic de mîncare În magazine, sistemul subteran de relații și pile abia dacă mai funcționează. Îmi arată În sacoșă, sub conservele chinezești de carne de porc și borcanele cu zacuscă și dulceață, un cartuș de țigări bulgărești. O marfă de contrabandă cu care aș putea să-mi cumpăr loc pe prima listă de permisii. Nu-i mai spun că marfa pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ăștia de-s aleși trebuie să facă ce promit că fac. O să fie alegeri cu mai multe partide, nu doar cu unul, ca să ai de unde alege, că de-aia zice așa. Așa cum era Înainte de război. (șef de secție Fabrica de conserve, flasc și blonziu, În jur de 50 de ani, nu se cunoaște motivul internării) — Alta acuma... Bă, da’ tac-tu nu ți-a povestit cum au furat comuniștii alegerile În ’47? Ce crezi, că numai ție ți-a povestit?! Bătrînul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ai răbdare o jumătate de oră să-mi livrez corespondența, bănuiesc că nu te grăbești, ne Întoarcem Împreună. Șoferul lui Cristian iese din oraș printr-o mahala plină de fum, păduchi și veselie, o cotește pe lîngă gardul fabricii de conserve și apoi o ia direct pe cîmp, pe o potecă noroioasă care străjuiește un ogor negru - acum, gol. SÎnt vreo 5 kilometri pe care urmează să-i facem Într-o oră, sub cerul Închis. Nu ne grăbim, că n-avem
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Și trei vagoane-platformă cu restul echipamentului, tunuri mari și mici, muniție, camioane militare, plus Aro-ul comandantului (În care ne găsim noi acum, făcînd pe santinelele). Plus un vagon de marfă transformat În magazie alimentară: depozitează lăzile cu pîini și conserve care clipocesc grețos și cîteva cutii cu biscuiți (asezonați cu căcăreze de șoarece). Toată această alcătuire e construită strategic, astfel că nu toate platformele sînt Împreună ( În caz că inamicul ne atacă, e bine ca muniția să nu fie toată la un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
rusești, care se pare că suferă de ceea ce se cheamă Glasnost. Știi ce-i aia? Crede că unele din posturile astea de radio sînt clandestine, adică nu sînt oficiale. Și vorbește astfel În timp ce taie varza pentru salată - cu care asezonăm conservele de șuncă presată și de fasole pe care le aducem noi. De parcă nu ar fi de ajuns, Florin bucureșteanul, colegul cu care Îmi Împart amarul În gardă, Îmi povestește Într-una din nopți, fumînd pe scările cantinei, că sora lui
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și agrement al publicului"4. În înțelesul Legii 311 / 2003 Legea muzeelor și colecțiilor publice termenul de muzeu este definit astfel: "instituție de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreerii, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător". Muzeul este o instituție aflată în serviciul societății și "posedă elemente specifice care îi permit
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
adîncă asupra vizitatorului și deșteaptă în el aspirații mari și nobile"58. Din nefericire proiectul gustian a fost parțial abandonat. În anul 1938, Lucian Blaga, referindu-se la situația muzeelor din România, reproșa acestora că "oferă cultură sub formă de conserve"59, iar N. Iorga comenta în același sens faptul că "ceea ce avem noi în muzee sînt lucruri rupte de la o realitate care fost vie"60. H. H. Stahl mărturisea faptul că Muzeul Satului reprezintă "amintirea unei epoci a vieții mele
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ultimele cercetări arătând peste poate că râurile și pârâurile nu curg doar pe sus ci și pe jos și chiar subteran, de unde și concluzia că, Șomuzșomuz cianurile vor ajunge în Olt și Baraolt și aproape peste tot. Și trecem la conserve. Nu la ălea europene, că nu se știe cu exactitate ce inventar conțin. Dacă, doamne ferește, sunt umplute cu liberă circulație sau, mai îngrozitor, cu înlocuirea vizelor Scengen cu pateu fois gras de gâscă ?! Mai bine refuzăm să deschidem conservele
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
conserve. Nu la ălea europene, că nu se știe cu exactitate ce inventar conțin. Dacă, doamne ferește, sunt umplute cu liberă circulație sau, mai îngrozitor, cu înlocuirea vizelor Scengen cu pateu fois gras de gâscă ?! Mai bine refuzăm să deschidem conservele, că-s scumpe, și trecem la mâncărurile tradiționale. De Post. Iar în post, ca s-o spunem pe-aia dreaptă și sfântă, nu se bea, nu se mînâncă ! Soldatul trebuie să stea vigilent și drepți, cu o mână pe pușcă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Bom Bom-Beo dacă răspundeți cu un da afirmativ la întrebarea: “Nu-i așa că pasta de ghete Bom Bom-Beo poate să și lipească unde e de lipit, evident dacă n-ați folosit-o ca tampon antireumatic, înlocuitor de napalm, conservant de conserve sau supco cu arom ă de creveți artificiali!” 19. CROCODILI A sosit și ne acordă un interviu celebrul industriaș român de origine internațională Palmipediu Bianc Ați venit singur ? Nău. Sint cu my mullier, Lylyn. Nevasta la mine a crescut într-
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]