1,227 matches
-
putea spune că cel mai mare paradox al schimbării este însăși schimbarea, faptul că promovarea coerenței sistemului presupune anularea coerenței inițiale. De asemenea, tensiunile manifestate la nivel psihologic sunt de cele mai multe ori dublate de nostalgia trecutului, aspect ce descrie clar conservatorismul atitudinal, adevărată barieră în calea schimbării educaționale. Dacă ne raportăm la realitatea pe care o descrie școala românească în acest moment putem afirma că încă mai vorbim de tendințe conservatoare sau de distorsionări ale semnificațiilor schimbării educaționale, aspect care atrage
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
plan secundar a domeniului cercetării în educație. f) Baza științifică insuficient dezvoltată, pornind de la ideea că de cele mai multe ori noile practici educaționale nu sunt întotdeauna justificate științific, uneori trecându-se direct la experimentarea lor și apoi la evaluarea acestora. g) Conservatorismul școlii care promovează continuitatea culturală, fiind mai puțin preocupată de declanșarea schimbărilor culturale. h) Mediu profesional insuficient controlabil de către adulții din exteriorul școlii; mai mult, copiii nu au posibilitatea de a reacționa, de a lua atitudine față de prestația cadrului didactic
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
învățării în plan individual se poate realiza fără o schimbare a școlii la nivel organizațional, dar implicațiile au același grad de risc. Fără o dezvoltare a personalului didactic există toate șansele ca activitățile educaționale să fie marcate de inerție și conservatorism. Pentru evitarea acestor neajunsuri, cea mai viabilă soluție este cea a realizării interdependenței celor două orientări, prin promovarea unor strategii specifice. Dacă acceptăm faptul că școala "învață" și "produce învățare", atunci suntem puși în fața unei dileme: de ce, ce și, mai
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
actuală a organizației școlare și motivația opțiunii sale strategice. a) Strategiile conservatoare sunt raportate la schimbări evaluate la un grad de risc ridicat pentru organizația respectivă. Din acest motiv se optează pentru continuarea vechilor comportamente sau practici. Organizațiile care promovează conservatorismul sunt catalogate ca având o cultură narcisistă, care refuză orice efort de diagnosticare a situației de fapt și care manifestă interes ridicat pentru propria lor viziune și nu pentru realitatea în care se mișcă. Atât valorile umane, cât și randamentul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acest considerent, mai apropiată de cultura comunitară, în care sociabilitatea și solidaritatea sunt la cote maxime, și o subcultură a profesorilor, "mercenară", dominată de individualism, competiție, elitism, uneori autosuficiență; o subcultură a cadrelor didactice vârstnice/sau cu vechime, caracterizată prin conservatorism, nostalgie, înțelepciune, rutină etc. și o subcultură a cadrelor didactice tinere/fără vechime în care dominante sunt: creativitatea, orgoliul, exuberanța, dorința de afirmare, spiritul critic etc.; se detașează, de asemenea, o subcultură feminină 3 care tinde a acapara fenomenul educațional
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
toate dimensiunile, evitând accentuarea schimbărilor într-o singură direcție, celelalte fiind vizate tangențial sau desconsiderate. Riscurile se traduc în incoerență, lipsa unei viziuni strategice, reforme incomplete, eventual, eșec. Cât timp școala nu va conștientiza importanța tuturor dimensiunilor sale, rămânând tributară conservatorismului sau indiferenței, ori considerându-le esențiale doar în economia altor organizații, șansele unei schimbări reale a profilului său sunt minime. Acestea pot fi evitate prin asumarea schimbării ca principiu fundamental al dezvoltării organizației școlare, ceea ce implică modificarea filosofiei școlii, ancorarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivelul mulțimilor. Deși derulată pe alt plan, investigația sa fiind profund ancorată în elementul genetico-istoric al popoarelor, nu putem să nu observăm pertinența concluziilor sale pentru încercarea noastră de a înțelege care sunt mecanismele care pot determina puternic ancorarea în conservatorismul acțional și al mentalităților sau generarea și promovarea schimbărilor la nivelul educației. Problematica schimbării, în genere, și a schimbării educaționale, în special, reprezintă astăzi o provocare, un domeniu de analiză deosebit de ofertant, atât pentru teoreticienii domeniului, cât și pentru cei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ierarhizări între opera literară și cea publicistică este lipsită de temei, în măsura în care ambele domenii definesc, în egală măsură, personalitatea creatoare și geniul eminescian. În ceea ce privește gândirea politică a gazetarului, două sunt în principal atitudinile interpreților: pe de o parte, remarcăm susținătorii conservatorismului, care, pornind de la natura principalei publicații la care colaborează poetul, încearcă să demonstreze adeziunea gazetarului la ideologia conservatoare; de cealaltă parte, se află cei care vor să acrediteze ideea atitudinii liberale a lui Eminescu. Dincolo de opțiunile politice ale jurnalistului, publicistica
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
naționalismul eminescian" trebuie citit prin grila contextului social-istoric al epocii, Alexandru Sereș notează: "Naționalismul său nu e funciar, ci contextual, folosit aproape exclusiv ca armă împotriva liberalismului, pe care poetul-ziarist îl combate machiavelic, urmărind cu obstinație scopul său apărarea valorilor conservatorismului"273. În măsura în care naționalism înseamnă susținerea ideii naționale, într-o epocă în care câștigarea independenței de stat constituie încă un deziderat, Eminescu se înscrie în această ipostază, dar de aici până la revendicarea lui de către legionari drept un simbol al naționalismului extremist
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și a Partidului Conservator, dovedind independența de gândire și refuzul înrolării într-o grupare politică sau alta. Ambele ideologii sunt alcătuite din vorbe goale, iar atunci când interesele personale o cer, politicienii nu pregetă a trece dintr-un partid în altul: "Conservatorism și liberalism reprezentau pentru Eminescu abstracțiuni sortite dispariției într-o viitoare organizare a societății românești"297. g. Politica externă. Paginile de cronică a politicii externe completează tabloul tematic al publicisticii eminesciene, oferind cititorilor o imagine complexă asupra realităților politice, istorice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le biruința constantă a mediocrității și a șiretlicului"339. Independența de gândire a jurnalistului este sensibilă în afirmațiile vizând lipsa unor granițe ferme între conservatorism și liberalism, la nivelul concepțiilor politice. Redactor la principala publicație a partidului conservator, Eminescu nu ezită să spună despre sine că este liberal: "Noi declarăm, și aceasta din toată puterea conviețiunii noastre, că suntem liberali în toată întinderea cuvântului și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de meserie, persoană reversibilă; prăvălie de fraze, de principii; suplantare dominare a străinilor, distrugerea industriei naționale; xenocrație stăpânire prin furișare și înveninare ș.a. Polisemia este întreținută și de varietatea contextelor de utilizare a unor cuvinte polisemantice precum naționalism, libertate, liberalism, conservatorism, putere, socialism ș.a. De cele mai multe ori, jurnalistul semnalează cu grijă accepțiunile cuvintelor, mergând până la sensurile lor etimologice, limitând astfel ambiguitatea semantică a termenilor: "Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 Congress Congress 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică CONGRESUL congres 1 2 Congresul congres 76 2 congresul congres 15 2 Congresului congres 48 2 congresului congres 8 2 conservatoare conservatoare 21 2 conservatoare conservator 174 2 Conservatorismul conservatorism 1 2 conservatoriu conservatoriu 2 2 conserva toriului conservatoriu 1 2 conservator-liberal conservator-liberal 1 2 consilie consilia 1 2 consiliele consilie 2 2 CONSILIELOR CONSILIELOR 1 2 consilielor consilie 2 2 consilielor consilielor 2 2 Consilii consiliu 4 2
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Congress Congress 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică CONGRESUL congres 1 2 Congresul congres 76 2 congresul congres 15 2 Congresului congres 48 2 congresului congres 8 2 conservatoare conservatoare 21 2 conservatoare conservator 174 2 Conservatorismul conservatorism 1 2 conservatoriu conservatoriu 2 2 conserva toriului conservatoriu 1 2 conservator-liberal conservator-liberal 1 2 consilie consilia 1 2 consiliele consilie 2 2 CONSILIELOR CONSILIELOR 1 2 consilielor consilie 2 2 consilielor consilielor 2 2 Consilii consiliu 4 2 consilii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
franceze, expuse de premierul J. Chaban-Delmas în septembrie 1969: incapacitatea orientării spre "industriile prezentului"; un stat "tentacular" și birocratic privit ca "o nouă providență", de la care orice profesie sau categorie socială cere constant "protecție, subvenție, scutire de taxe sau reglementări"; conservatorismul structurilor sociale avînd drept consecință extremismul ideologiilor; "legătura profundă dintre omnipotența statului și slăbiciunea vieții colective" etc. (pp. 394-395). Întrebările pe care și le puneau francezii la fiecare schimbare de regim după 1944 privesc idei discutabile și la noi după
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu persistența dificultăților economice și sociale. DOCUMENT Societatea blocată " Din această societate blocată, rețin trei elemente esențiale, în fond legate unele de altele în maniera cea mai strînsă: fragilitatea economiei noastre, funcționarea adesea defectuoasă a statului, în sfîrșit, arhaismul și conservatorismul structurilor noastre sociale. Economia noastră este încă fragilă. O dovadă a acestui fapt este că noi nu putem accede la deplina ocupare a forței de muncă fără să cădem în inflație. Această tendință către inflație ne amenință în permanență că
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încă o țară de caste. Diferențele excesive în ceea ce privește veniturile, o mobilitate socială insuficientă mențin separări anacronice între grupurile sociale. Prejudecăți de asemenea: spre exemplu, într-o anumită fracțiune a populației nemuncitoare, împotriva meseriilor tehnice sau manuale. "Mai adaug că acest conservatorism al structurilor sociale întreține extremismul ideologiilor. Preferăm prea des să ne batem pentru cuvinte, chiar dacă ele ascund eșecuri dramatice, mai degrabă decît realități. De aceea, nu ajungem să îndeplinim reforme altfel decît prefăcîndu-ne că facem revoluții. Societatea franceză nu a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum colectiv coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 61-79). dar le folosește în genere ca pe niște materiale de construcție ; nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor privind radiația misterului divin în mintea și în cuvîntul omului. Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
convingerilor împărtășite în anii douăzeci, și-a părăsit pronunțatul radicalism de dreapta. În cărțile sale (de pildă în Istoria Ungariei scrisă împreună cu Asztalos Miklós) s-a situat pe poziții din ce în ce mai apropiate de monarhia modernă, sensibilă din punct de vedere social. Conservatorismul său profund nu l-a împiedicat să reprezinte un punct de vedere clar, univoc, în privința Transilvaniei, cu tot stilul său blând, ușor didactic: "Dreptul istoric este rama de aur, în care purtăm diadema conștiinței noastre naționale - scria în aprilie 1939
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
-l abandonează pe om în ghearele șovăielii, ale scepticismului, derutei și nehotărîrii. Prejudecata face din virtutea umană un obicei; și nu o simplă înșiruire de acte fără legătură între ele. Prin mijlocirea prejudecății, datoria omului devine parte a naturii sale". Conservatorismul nu refuza noul, implementarea ideilor liberale, ci preluarea cu moderație a acestora, nu pleda pentru excludere, ci pentru includerea lor, dar cu o viteză adecvată. Nu altfel gîndea gazetarul Eminescu, un conservator liberal consecvent și autentic. Între fondatorii liberalismului clasic
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îndoială și ezitare în punerea lor în practică, este singurul fundament stabil al încrederii noastre îndreptățite în ele". Frază pe care ar fi semnat-o oricînd un conservator de talia lui Burke. Un posibil model original în practicarea moderată a conservatorismului și liberalismului a fost cel american, unde creatorii constituției Americii, cum constată cu exactitate Virgil Nemoianu, indiferent de orientările lor politice, au convenit că cele trei modele aristotelice ale monarhiei, oligarhiei și democrației trebuie să fie prezente în textele constituționale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
istoriei odată cu triumful liberalismului, democrației și capitalismului - teorie pe care ulterior o va amenda cu nunațări severe. Marea întrebare la care filosoful româno-american încearcă să ofere un răspuns propriu este: Cum se explică prăbușirea fulgerătoare a vechiului regim și renașterea conservatorismului ca ramură a liberalismului? Cauza: "valul - sîntem atenționați că nu tsunami-ul - modernizării accelerate și al materialului informațional mai presus de toate atinsese o intensitate neobișnuită și că, în același timp a fost brusc perceput ca o schimbare radicală; nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nevoia de a-i veni cumva în întîmpinare. Accelerarea istoriei a devenit în mod obiectiv urgentă și astfel s-a simțit nevoia unor structuri sociale sau existențiale noi care să răspundă acesteia". Și completează, cu trimitere la Thomas Nipperday: "reconstrucția conservatorismului s-a datorat în mare parte sentimentului că absolutismul începea să raționalizeze și să simplifice în mod brutal tradițiile organice ale societății; uniformitatea și tehnicile mecanice distrugeau eterogenitatea și diversitatea vie a trecutului. Astfel, stabilitatea totală a început să fie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
simplifice în mod brutal tradițiile organice ale societății; uniformitatea și tehnicile mecanice distrugeau eterogenitatea și diversitatea vie a trecutului. Astfel, stabilitatea totală a început să fie percepută mai curînd ca pericol decît ca un bun prețios care merită păstrat. "Noul conservatorism" (de după 1815) a putut cel puțin să pretindă că a găsit un teren comun cu noul liberalism". O reacție firească, motivată inclusiv psihologic, în fața succesiunii rapide de revoluții modernizatoare a fost o acută nevoie de trecut, de valorizare și fie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]