1,368 matches
-
politice firești, însemna un timp prețios pierdut. Vrând să evite pericolul tergiversărilor și manifestării orgoliilor personale, oameni cu destulă experiență politică precum N. Golescu. L. Catargiu și N. Haralambie, membri ai Locoteneței Domnești puneau pe 1 mai la dispoziția membrilor Constituantei un proiect de Constituție. Acesta căpăta o greutate mai mare și prin faptul că avea susținerea șefului guvernului român, Ion Ghica. La 13 mai, i se anexa documentului amintit o schiță de lege electorală. Ambele documente aduse în dezbaterea deputaților
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a Consiliului de Stat. Fără a face o analiză a noii Constituții, nefiind acesta obiectivul nostru de acum, nu putem să nu spunem totuși că după dezbateri aprinse "pactul fundamental" reprezentând expresia compromisului la care ajungeau grupările prezente în Adunarea Constituantă crea premisele unei dezvoltări moderne a statului român. Dincolo de victoria simbolică pe care o reprezenta adoptarea în sine a unui document fundamental fără aprobarea vreunei puteri europene, așa cum se întâmplase până atunci 606, introducerea unui regim liberal și garantarea tuturor
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acum de posibilitatea ca o permisivitate prea mare în privința dobândirii cetățeniei românești să atragă atenția asupra teritoriului românesc și a elementelor germane 615. Deși numărul deputaților care vorbeau despre normalizarea relațiilor dintre evrei și români era minor, faptul că în Constituantă se luase în discuție acordarea unor drepturi și libertăți pentru evrei provoca în țară mai multe acțiuni antisemite. Vechile stereotipuri potrivit cărora evreii se pregăteau să preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
preia conducerea deplină asupra României erau acum repuse pe tapet. Zona de predilecție pentru manifestări și acțiuni antisemite rămânea Moldova, acolo unde un număr mare de evrei dețineau afaceri importante în zona comerțului și a industriei. Petițiile de protest adresate Constituantei transmiteau un mesaj cât se putea de clar factorului politic; liberalizarea cerută în repetate rânduri nu cuprindea, în viziunea momentului, și o altă atitudine față de alteritate decât cea existentă în Evul Mediu 616. Aproape toți cei care interveneau în timpul dezbaterilor
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
primăvara aceluiași an erau invocate în sprijinul afirmațiilor sale de deputatul Ghica-Comănești. Văzut ca un păcat capital al evreilor, împrumutul cu camătă pe care aceștia îl practicau pe scară largă era ridicat prin intervenția lui M.C. Epureanu, președinte al Adunării Constituante, la rang de simbol al priceperii lor economice și dat drept bun exemplu de urmat și de către români 631. Cu autoritatea funcției pe care o deținea Epureanu, critica și tendința unor politicieni de a vorbi despre evrei ca fiind oameni
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de barbară"633. Avertismentul tras în acest sens de G. Mârzescu, pentru că despre el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând din presa apărută în acele zile fierbinți
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pentru România, a lui I.C. Brătianu. Explicația principală pentru această situație o reprezintă atitudinea rezervată a unor diplomați europeni față de liderul liberal, datorită activității lui anterioare apreciată ca fiind una revoluționară 707. Eșecul în încercarea de a obține președinția Adunării Constituante (reușind să strângă doar 46 de voturi din 120 exprimate) nu l-a împiedicat să participe activ la dezbaterile pe tema Constituției. Intuind importanța textului fundamental pentru evoluția viitoare a României, Brătianu încerca, prin luările sale de poziție, să imprime
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Nicolae Blarenberg cerea invalidarea mandatului de deputat al fostului prim-ministru. Boerescu arăta tot acum că un asemenea gest nu înseamna o dezaprobare a actului de la 2 mai 1864 și o aprobare a celui la 11 februarie 1866733. După ce Adunarea Constituantă votase îndepărtarea lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, Vasile Borescu arăta că, atâta timp cât Constituția subliniase cazurile în care cineva nu mai avea capacitate electorală, iar Kogălnicenau nu era în nici una din acele situații, nu avea rost să se vorbească despre o
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
corespondența familiei I.C. Brătianu (1859-1883), vol. I, f. l., Imprimeria Independența, 1923. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921. Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. Docea, Vasile, Carol I și monarhia constituțională. Interpretări istorice, Timișoara, Editura Presa universitară română, 2001. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, București, Institutul European, 1998
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Independența, 1916. Onciul, Dimitrie, Alegerea regelui Carol I al României, București, Atelierele Grafice Socec, 1906. Ornea, Zigu, Viața lui Titu Maiorescu, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1986. Papadima, Ovidiu, Cezar Boliac, București, Editura Academiei, 1966. Pencovici, Al., Desbaterile Adunării constituante din anul 1866 asupra Constituției și legii electorale, București, 1883. Platon, Gheorghe, Lupta românilor pentru unitatea națională 1855-1859. Ecouri în presa europeană, Iași, Editura Junimea, 1974. Idem, "Unirea Principatelor și Belgia" în volumul Unirea Principatelor și Puterile Europene, București, Editura
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
25 august 1866, p. 578, 18 august 1866, p. 555. 595 Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 596 Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. 597 Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului alogen, 1832-1918, coordonatori Dumitru Vitcu, Dumitru Ivănescu și Cătălin Turliuc, Iași, Editura Junimea, 2006
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
602 Monitorul Oficial', 5 aprilie 1866. 603 Carol Iancu, op. cit., vol. I, p. 62. 604 Legalitatea, an I, nr. 1, 30 mai 1866, p. 1; 10 aprilie 1866, p. 1. 23 iunie 1866, p. 1. 605 Al. Pencovici, Desbaterile Adunarii constituante din anul 1866 asupra Constitutiei si legii electorale, București, 1883, p. 202. 606 Apostol Stan, Puterea politică și democrația în România 1859-1918, Editura Albatros, Bucuresti, 1995, p. 41. 607 Al. Pencovici, op. cit., p. 202. 608 Apostol Stan, op. cit., p. 47
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aparține eticului. Și, iată, se justifică atitudinea omului milos care este recunoscător celui ce-i primește oferta; pentru că fără el n-ar putea să existe, să se afirme ca ființă morală. Această ireversibilitate a deschiderii către celălalt este o trăsătură constituantă a ființei umane care nu mai trăiește Între limitele proprii, „În granițele ființei”; este, În fond, măsura umanității din noi. Existența morală fiind ea Însăși paradoxală, este de Înțeles de ce și paradoxul, ca mod de exprimare incitant și incisiv, convine
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
unei paradoxale - deoarece este asimetrică! responsabilități, este chipul celuilalt, din relația etică originară; pentru Jonas este viitorul, ai cărui arhitecți noi suntem Încă de astăzi. Această ireversibilitate a responsabilității, această „non reciprocitate”, pentru a utiliza vocabularul lévinasian, este o trăsătură constituantă a ființei umane care nu mai trăiește În limitele proprii, este măsura umanității noastre. Înțelegerea pericolului Închiderii individului În „granițele” ființei - asupra căruia ne atenționează Lévinas - și previziunea denaturării esenței umane, ca urmare a exceselor tehnologice despre care avertizează Hans
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
În acest mod de performanță primă, inversată, a lui «iată-mă», unde subiectul (subiectivitateaă este la acuzativul responsabilității: acuzativul indică Într-adevăr că această performanță nu este mai Întâi a sa ci a transcendenței Celuilalt; gratuitate a precedentului acestei alterități constituante care hărăzește subiectul slujirii celuilalt.” Lévinas preciza că, o subiectivitate Înțeleasă ca investită cu responsabilitate morală nu mai este o modalitate ce exprimă esența ființei: „Dezinteresarea suspendă esența. Dincoace sau dincolo de esență, dezinteresare și gratuitate, ruptura de esență este etică
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
condiție a manifestării spiritului moral. Totuși recursul la Divinitate pentru a explica raportul libertate - responsabilitate este, după părerea noastră, o atingere importantă adusă suveranității conștiinței umane. Preferăm să subscriem impresionantei aprecieri enunțate de Alain despre libertate și rolul său decisiv - constituant pentru ființa umană: ”Cea mai Înaltă valoare umană este spiritul liber [...] IV. Pentru o etică a responsabilității „Condamnarea” la responsabilitate toți filosofii sunt de acord cu aceasta și chiar creștinismul exprimă această idee ba chiar cu mai multă forță, prin
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
doilea substadiu al gândirii preoperatorii (5-6 ani) este marcat prin apariția și intensificarea fenomenelor de descentrare, care permit copilului să descopere treptat anumite legături obiective. Acum prerelațiile devin adevărate relații prin efectul coordonării lor. Este vorba despre așa-numitele „funcțiuni constituante”. Funcția constituantă reprezintă un element de trecere între acțiuni și operații. Acest al doilea nivel preoperator, în care drumul dezvoltării gândirii de la acțiune la operații este parcurs într-o mare măsură dar fără a se fi ajuns încă la structurile
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
al gândirii preoperatorii (5-6 ani) este marcat prin apariția și intensificarea fenomenelor de descentrare, care permit copilului să descopere treptat anumite legături obiective. Acum prerelațiile devin adevărate relații prin efectul coordonării lor. Este vorba despre așa-numitele „funcțiuni constituante”. Funcția constituantă reprezintă un element de trecere între acțiuni și operații. Acest al doilea nivel preoperator, în care drumul dezvoltării gândirii de la acțiune la operații este parcurs într-o mare măsură dar fără a se fi ajuns încă la structurile operatorii a
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 8, f. 26v., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 123. </ref>. Ministrul român a negat, adăugând, Însă, că s-a discutat, În schimb, despre problema succesiunii, care va trebui reglementată de viitoarea Constituantă <ref id="63"> 63 Ibidem, vol. 8, f. 27. </ref>. Același Boerescu a mai declarat că, deocamdată, Rusia se opune ideii regatului <ref id="64">64 Ibidem. </ref>, date fiind relațiile foarte reci de la acel moment, și că este posibil
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
un conflict de interpretare a legii pozitive care ar trebui să fie în acord cu legea naturală. "Corpul oamenilor" este aici chiar adunarea reprezentativă care i-a acordat prințului autoritatea; pasajul amintit vorbește despre un conflict ordinar între corpul legislativ constituant și puterea executivă, prioritatea revenind legislativului. Dacă acest conflict nu poate fi rezolvat, în sensul că "prințul sau oricine ar fi în administrație neagă această decizie", atunci "apelul nu stă decât în ceruri", spune Locke 111. Expresia nu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
racconto mitico, da simbolo religioso a immagine artistica. Milano. Il Saggiatore, 2001. [1990] Veyne, Paul. Le pain et le cirque. Sociologie historique d'un pluralisme politique. Paris: Seuil, 1976. ---. Les Grecs ont-ils cru à leurs mythes? Essai sur l'imagination constituante. Paris: Seuil, 1983. ---. L'empire gréco-romain. Paris: Seuil, 2005. Yerasimos, Stéphane. Constantinople. Istanbul's Historical Heritage. Paris: Eric Koehler, 2000. Zanetti, Gianfrancesco. "Il pensiero politico di Aristotele". Dolcini 35-70. Zumthor, Paul. Încercare de poetică medievală. București: Univers, 1983. [1972] Whittaker
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
XIX-lea, gândirea revoluționarilor europeni, și îndeosebi a revoluționarilor ruși* - marxiștii, socialiști revoluționari sau anarhiști* -, se înscrie în aspirațiile revoluției de la 1789: egalitatea în drept a cetățenilor, libertatea de exprimare și de asociere, instaurarea unui regim constituțional, alegerea unei adunări constituante. Iar revoluția rusă din februarie 1917, inaugurată cu intonarea Marseillaisei urmează, până în vara anului 1917, această pantă democratică și constituționalistă. în august 1917, guvernul lui Karenski este dominat de faza republicană a Revoluției Franceze, așa cum s-a schițat ea în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aceea numai de Robespierre; crearea pe 7 noiembrie 1917, a Consiliului Comisarilor Poporului, sub controlul din ce în ce mai autocratic al lui Lenin. Iar dacă Robespierre a abandonat „Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului” din 1789 în favoarea domniei Virtuții, Lenin proclamă, în fața Adunării Constituante, pe data de 18 ianuarie 1918, „Declarația Drepturilor Poporului Muncitor” care abolește drepturile omului în Rusia. Cu această diferență totuși în luna Thermidor a anului 1794, Adunarea are ultimul cuvânt contra lui Robespierre în vreme ce, în Rusia, Lenin este cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la punct un program democratic și social avansat - abolirea pedepsei cu moartea; ziua de lucru de opt ore; amnistie politică; libertatea cuvântului, a presei a întrunirilor și de asociere; abolirea discriminărilor dintre cetățeni: alegerea prin vot universal a unei adunări constituante. Ce-a de-a doua instanță este sovietul de la Petrograd, dominat de delegații soldaților al căror număr din garnizoana capitalei este de 160000. Comitetul Executiv Central (CEC) al sovietului, format din militanți socialiști de toate nuanțele, mai ales intelectuali, adoptă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]