1,488 matches
-
de natură constituțională. Pentru soluționarea cererilor ce formează obiectul dosarelor nr. 172E/2008, nr. 176E/2008 și nr. 207E/2008 Curtea Constituțională trebuie să se raporteze la textele din Legea fundamentală incidente și, prin interpretarea dată, să deslușească intenția legiuitorului constituant, astfel încât, în final, să ajungă la soluționarea conflictului instituțional. Totodată, ca și în alte cazuri, Curtea nu are a se pronunța cu privire la unele afirmații cu tentă evident politică, acestea fiind în afara atribuțiilor Curții Constituționale astfel cum sunt stabilite prin Legea
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
din Constituție, al cărui titlu marginal este "Răspunderea membrilor Guvernului", prevede, la alin. (1), răspunderea politică a Guvernului numai în fața Parlamentului, iar la alin. (2), răspunderea penală a membrilor Guvernului pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției lor. Nu întâmplător legiuitorul constituant a reglementat atât răspunderea politică, cât și pe cea penală în cadrul aceluiași text, acestea intervenind, pe de o parte, în urma încălcării mandatului de încredere acordat de Parlament, iar, pe de altă parte, pentru încălcarea actului de numire a Guvernului de către
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
află în proprietatea sa, iar concesionarul a aprobat racordarea unui consumator industrial, fără ca să se fi obținut acordul său. 1. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 85 din Legea nr. 351/2004 examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că legiuitorul constituant a stabilit, prin dispozițiile cuprinse la art. 136 alin. (3) din Constituție, că bogățiile de interes public ale subsolului și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Prin urmare, Legea gazelor nr. 351/2004 reglementează
DECIZIE nr. 304 din 11 martie 2008 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 din Legea gazelor nr. 351/2004 şi ale art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.043/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul naţional de tranSport al gazelor naturale şi a Regulamentului privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196827_a_198156]
-
prin reglementarea națională." Curtea reține că niciunul dintre instrumentele internaționale prezentate nu consacră expres interdicția dreptului la grevă pentru polițiști, oferind statelor posibilitatea ca, prin legislația națională, să stabilească în ce măsură garanțiile prevăzute de respectivele documente se vor aplica polițiștilor. Legiuitorul constituant a recunoscut dreptul la grevă, în mod expres, numai salariaților. Regula este, deci, că dreptul la grevă aparține salariaților. De la această regulă există o serie de excepții, concretizate în dispoziții legale prin care dreptul salariaților de a declanșa grevă este
DECIZIE nr. 1.225 din 20 decembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194961_a_196290]
-
nu au făcut poliție politică, deoarece instituie premisele unei răspunderi morale și juridice colective, fără existența unei fapte infamante și fără vinovăție, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție și principiul prezumției de onestitate, dedus din concepția legiuitorului constituant, care stă la baza art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală. 7. Având în vedere că, prin conținutul lor, dispozițiile legale contrare Constituției, analizate mai sus, sunt inseparabile de întregul sistem normativ al Legii nr. 187/1999 , Curtea Constituțională urmează
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul Comercial (a se vedea și alte precizări din lege)". Legea 63 (Decretul
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194053_a_195382]
-
Deputaților sau al Senatului de a putea adopta o moțiune simplă prin care să își exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Or, dacă legiuitorul constituant a considerat că trebuie reglementată și moțiunea simplă alături de moțiunea de cenzură, înseamnă că a avut în vedere, mai ales, efectele pe care le produce fiecare dintre acestea. Dacă moțiunea de cenzură adoptată de Parlament duce la căderea Guvernului, se
DECIZIE nr. 148 din 21 februarie 2007 asupra sesizării privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 157 alin. (2) din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185656_a_186985]
-
Se exemplifică cu alte sisteme constituționale prezidențiale, semiprezidențiale sau parlamentare, potrivit cărora se procedează la destituirea președintelui "pus sub acuzare" fără să se recurgă la votul poporului sau la votul adunărilor care l-au ales. Spre deosebire de aceste sisteme constituționale, legiuitorul constituant român a optat pentru soluția demiterii prin referendum, cu avizul consultativ al Curții Constituționale. A pretinde însă "că Parlamentul nu poate stabili regulile și criteriile de organizare a referendumului înseamnă a face o judecată nu numai contrară rațiunii instituției tragerii
DECIZIE nr. 147 din 21 februarie 2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185655_a_186984]
-
cine este acesta, cu câte voturi a câștigat alegerile sau prin ce modalitate a ajuns să ocupe această funcție - cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor. De aici se desprinde și concluzia în virtutea căreia, atunci când legiuitorul constituant a dorit să instituie o anumită majoritate de voturi, a făcut aceasta printr-un text de referință, a cărui aplicare la situații subsidiare este subînțeleasă, cu excepția cazurilor în care o asemenea majoritate este lăsată pe seama legii. Dispozițiile constituționale privitoare la
DECIZIE nr. 147 din 21 februarie 2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185655_a_186984]
-
menținerea și promovarea vieții de familie tradiționale este o măsură necesară pentru societate, fiind un obiectiv legitim al societății. În prezent, se arată în finalul expunerii de motive, în Statele Unite ale Americii se desfășoară acțiuni în sensul amendării constituțiilor statelor constituante în vederea menținerii și promovării familiei tradiționale, în 19 state fiind deja revizuite constituțiile, în sensul că nu se permit căsătoriile între persoane de același sex. Constituția României nu definește căsătoria, însă, potrivit art. 1 și următoarele din Codul familiei, aceasta
HOTĂRÂRE nr. 6 din 4 iulie 2007 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României, privind articolul 48. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189871_a_191200]
-
50 și 52 din Legea nr. 304/2004 și ale art. 26 din Codul de procedură civilă, față de art. 1 alin. (4) și art. 124-126 din Legea fundamentală, se apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin textele constituționale criticate legiuitorul constituant a realizat o strânsă corelație între art. 1 alin. (4), conform căruia statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, și art. 124-126 din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
DECIZIE nr. 620 din 26 iunie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190412_a_191741]
-
instanțelor de judecată. Acestea sunt adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituție, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanțele judecătorești și se realizează justiția, fără a conține nicio prevedere contrară textelor constituționale de referință. Legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanțelor judecătorești. Curtea constată că autorii excepției critică de fapt modul în care colegiul de conducere al instanței din care fac parte organizează activitatea acesteia
DECIZIE nr. 620 din 26 iunie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190412_a_191741]
-
postul de ministru sau de la revocarea din funcție a unui ministru. - Având în vedere că funcția de ministru este politică și că între Președinte și primul-ministru pot exista divergențe în privința persoanei ce ar urma să fie învestită în funcție, legiuitorul constituant a stabilit termenul de 45 de zile în care un minister să fie gestionat de un ministru interimar. În perioada termenului de 45 de zile, cei 2 șefi de autorități trebuie să găsească o soluție. Până la împlinirea termenului de 45
DECIZIE nr. 356 din 5 aprilie 2007 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187597_a_188926]
-
atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, așa cum au fost acestea reglementate prin art. 134 din Legea fundamentală. Nu se poate reține așadar că prin acestea s-ar încălca prevederile art. 124 alin. (3) din Constituție. De altfel, modul în care legiuitorul constituant a înțeles să reglementeze compunerea Consiliului Superior al Magistraturii nu poate face obiectul controlului de constituționalitate. În sfârșit, dispozițiile art. 35 lit. f) din Legea nr. 317/2004 sunt în concordanță cu prevederile art. 134 alin. (4) din Legea fundamentală
DECIZIE nr. 331 din 3 aprilie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (7), art. 35 raportat la art. 27 alin. (3) şi art. 35 lit. f) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187903_a_189232]
-
Deputaților și Senatului. Considerăm că prevederile regulamentului supuse controlului de constituționalitate reprezintă o interpretare extensivă nepermisă a dispozițiilor Constituției referitoare la procedura suspendării din funcție a Președintelui României, adăugând la acestea proceduri a căror instituire nu a fost în intenția Constituantei. Reglementarea procedurii prin regulament împrumută de fapt unele prevederi constituționale care au ca obiect alte instituții juridice. Posibila sancțiune a suspendării din funcție a Președintelui României pentru săvârșirea unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției și procedura acestei forme
DECIZIE nr. 266 din 21 martie 2007 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 67, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187596_a_188925]
-
constituționale referitoare la integrarea în Uniunea Europeană au în vedere principiul preeminenței dispozițiilor din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. În plus, din perspectiva art. 20 din Constituție, Curtea constată că, potrivit alin. (2), legiuitorul constituant a consacrat regula priorității instrumentelor juridice internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, cu excepția cazului în care Legea fundamentală sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Or, Convenția civilă asupra corupției, ratificată prin Legea nr. 147/2002 , are
DECIZIE nr. 1.169 din 11 decembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193970_a_195299]
-
Așa fiind, nu se poate susține că prin acceptarea introducerii în circuitul social a unei hotărâri judecătorești penale care nu s-a pronunțat și asupra cererilor de constituire ca parte civilă a unor persoane sunt afectate scopurile pentru care legiuitorul constituant a înțeles să definească rolul Ministerului Public în activitatea judiciară. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și
DECIZIE nr. 843 din 2 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 362 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191980_a_193309]
-
președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că intenția legiuitorului constituant a fost aceea de a nu limita exercițiul drepturilor și al libertăților fundamentale decât în condițiile art. 53 din Constituție. Totodată, Guvernul consideră că exercitarea în colectiv a unor drepturi sau interese nu exclude faptul că dreptul sau interesul respectiv
DECIZIE nr. 256 din 14 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) lit. a), l) şi p) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176573_a_177902]
-
de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. [...]". De asemenea, alineatul (2) al art. 111 stabilește că "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie". Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Analizând atât raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului, cât și
DECIZIE nr. 515 din 24 noiembrie 2004 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse la articolul unic punctul 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, partea referitoare la dispoziţiile art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163632_a_164961]
-
stabili că, în cauză, Parlamentul a încălcat legea fundamentală. Din analiza sistematică a dispozițiilor constituționale referitoare la exercitarea unor competențe ale autorităților publice, Curtea reține că limitele exercitării lor sunt prevăzute în mod expres în Legea fundamentală. Examinând concepția legiuitorului constituant cu privire la exercitarea de către Parlament a atribuțiilor sale de legiferare prevăzute de dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, se constată că, în cazul procedurii legislative de reexaminare a legii, acolo unde acesta a dorit, a stabilit în mod expres limitele
DECIZIE nr. 515 din 24 noiembrie 2004 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse la articolul unic punctul 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, partea referitoare la dispoziţiile art. 28 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163632_a_164961]
-
procedură civilă, precum și ale Legii nr. 195/2004 este neîntemeiată. În acest sens se arată că, potrivit dispozițiilor constituționale, "numărul gradelor de jurisdicție, precum și repartizarea competenței materiale pe niveluri de instanțe nu sunt stabilite prin norme de natură constituțională, legiuitorul constituant abilitând forul legislativ să stabilească aceste aspecte, prin lege". Se apreciază că exercitarea controlului de legalitate pe calea recursului de o altă instanță decât Înalta Curte de Casație și Justiție nu contravine dreptului la un proces echitabil, nici dreptului la
DECIZIE nr. 321 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170001_a_171330]
-
Cu privire la aceste exigențe constituționale, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, statuând următoarele: "Dincolo de caracterul tranșant al formulei utilizate de legiuitorul constituant, intenția acestuia și finalitatea urmărită, constând în restrângerea domeniului în care Guvernul se poate substitui Parlamentului, adoptând norme primare în considerarea unor rațiuni pe care el însuși este suveran să le determine, sunt evidențiate cu pregnanță de deosebirile dintre actualul
DECIZIE nr. 389 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Cele statuate de Curte în această materie, sub imperiul reglementării constituționale anterioare, ca urmare a unei interpretări care transgresa litera textului constituțional, evidențiindu-i înțelesul prin prisma intenției legiuitorului constituant și a finalității urmărite, precum și prin utilizarea unor principii și constante ale dreptului, sunt cu atât mai pertinente, în prezent, dacă se are în vedere că punctul de vedere înfățișat își are suport deplin în chiar litera reglementării constituționale de
DECIZIE nr. 389 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
cetățenii cu drept de vot, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice", iar, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituție, printre aceștia se numără și anumite categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Instanța consideră că "legiuitorul constituant a lăsat posibilitatea stabilirii prin legi organice a categoriei funcționarilor publici care nu se pot înscrie în partide politice", iar, în acord cu aceste dispoziții, art. 83 din Legea nr. 215/2001 reglementează "incompatibilitatea dintre funcția de secretar [al comunei
DECIZIE nr. 249 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168333_a_169662]