2,278 matches
-
mediul uman, social, biologic și fizic, astfel încât să genereze comportamente inteligente pentru a interacționa constructiv cu schimbarea" (Visser, apud Ciolan, p. 76); permanentă mișcare dialectică a spiritului uman orientată spre construcția pozitivă a unui sistem deschis de cunoaștere, destinată spre „constructe ideatice" formate în cadrul propriei experiențe de viață, capabile de consens cu caracterul relativ al realității, de „acceptare a diversității interpretărilor" (Reich, 1996); un continuu mod de schimbare prin deconstrucție, prin recorectare a codurilor asumate, care și-au pierdut viabilitatea în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
variabile indicator) sunt condiționate de apartenența subiecților la una sau alta din clasele latente ale unei variabile latente necunoscute "X", care nu este prezentă explicit în setul de itemi analizați. Variabila (sau variabilele) latentă și respectiv clasele sale latente sunt constructe teoretice care pot căpăta un nume și un sens explicit după ce au fost identificate pe baza modelului analizat. Analiza claselor latente are în principal trei domenii de aplicabilitate, care decurg din cele trei modele teoretice propuse: modelul clusterilor în clase
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
variabile indicator) sunt condiționate de apartenența subiecților la una sau alta din clasele latente ale unei variabile latente necunoscute "X", care nu este prezentă explicit în setul de itemi analizați. Variabila (sau variabilele) latentă și respectiv clasele sale latente sunt constructe teoretice care pot căpăta un nume și un sens explicit după ce au fost identificate pe baza modelului analizat [1, pp. 256-275]. În cazul nostru analiza de clusteri în clase latente arată că modelul statistic acceptabil și mai potrivit pentru interpretarea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
absurd, care revenea mereu sub pana scribilor specializați în această retorică istorică "de parastas", cum admirabil o numea pe atunci de la microfonul Europei Libere regretatul Vlad Georgescu, consta într-o construcție verbală în trei timpi trecut, prezent, viitor; subiectul acestui construct putea fi "poporul" care a fost, este și va fi pașnic/eroic/harnic și talentat etc. -, Partidul, națiunea, ș.a.m.d.; verbul putea aparține sferei semantice a existenței, a edificării, a rezistenței, a creației: orice atribut al excelenței asociat uneia
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
op. cit., p. 6). În melodramă există, pe de altă parte, o relație directă între plăcere și ideologie, plăcerea fiind dată de identificare și recunoaștere, prin acțiunea decriptării unor simboluri comune. În concluzie: plăcerea nu e un fenomen natural, ci un construct cultural, dependent de epoca în care se manifestă; plăcerea recunoașterii este plăcerea derivată din cultura de masă (ibidem, p. 20), care creează și iluzia confortabilă că poți integra elementele ficționale în realitate. În altă ordine de idei, melodrama satisface atât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai rămâne de facut managerilor și consilierilor de RP ai acestora? Pentru moment, trebuie să ne mulțumim cu răspunsul general că e nevoie să înțelegă raționalitatea comportamentelor individuale, chiar și a celor mai iraționale și mai aparent inexplicabile. Organizațiile în calitate de constructe sociale Una dintre premisele de la care pleacă analizele aplicate organizațiilor este aceea că ele reprezintă date "naturale", entități care apar dintr-un fel de dinamică spontană a indivizilor care se "organizează". Astfel, ele ar fi un fel de răspunsuri logice
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
care apar dintr-un fel de dinamică spontană a indivizilor care se "organizează". Astfel, ele ar fi un fel de răspunsuri logice la constrângerile pe care le exercita mediul asupra indivizilor. Perspectiva autorilor comentați este diferită: organizațiile sunt obiecte sau constructe sociale care apar ca urmare a soluțiilor de cooperare pe care indivizi relativ autonomi "ont créés, inventés, institués pour résoudre leș problèmes posés par l'action collective et, notamment, le plus fondamental de ceux-ci, celui de leur coopération en vue
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
modalitate pe drept cuvânt considerată inacceptabilă de către cei asupra cărora se exercită și mult blamata de către observatorii dezinteresați ai fenomenelor organizaționale. Aceste maniere de facilitare a cooperării fiind compromise, managerului și specialistului în RP îi mai rămâne o variantă: cunoașterea constructelor acțiunii colective. Această cunoaștere îi deposedează, într-o primă instanță, de convingerea (în fapt, iluzia) că dinamică organizațională poate fi în întregul ei controlată de la vârf, dar îi înzestrează, într-o a doua instanță, cu o capacitate analitică ale cărei
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
concret al acțiunilor noastre și în cadrul socio-cultural din care facem parte, nu în "noi". În noi există doar resorturile pentru a răspunde "normal" la o anumită situație creată, iar împrejurul nostru se găsesc, într-adevăr, o sumedenie de elemente și constructe sociale (cum ar fi autoritatea 46) care pot fi manipulate pentru a ne determină să acceptăm o anumita definiție a situației. În plus, să nu uităm că ne servim adeseori de raționalizări post factum (printre care și aceea că am
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
superiorilor asupra subordonaților, ci și la dezvoltarea unor "rețele complexe de obligații reciproce". Acestea sunt, de fapt, mecanisme moderne și propriu-zis culturale prin care se pot atenua tensiunile presupuse de activitatea organizațională. La baza mecanismelor de integrare organizațională se află constructe culturale. Nu trebuie să înțelegem totuși că respectivele capacități culturale de cooperare sunt "determinate de valorile și trăsăturile culturale de bază care caracterizează o societate dată", desi existența acestora nu poate fi pusă la îndoială. Mai degrabă trebuie să descoperim
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
unei organizații, care fac din această un sistem de acțiune concret. Principalul efect teoretic al acestei analize apare în tratarea conceptului de cultură organizațională, care nu mai poate descrie un artefact al conducerii și al specialiștilor în RP, ci un construct socio-cultural edificat, pe de o parte, din experiențele anterioare ale membrilor și, pe de altă parte, prin utilizarea de către membri a resurselor de putere specifice organizației, cu scopul de a-și demarca o poziție cât mai avantajoasă în cadrul acesteia. Bineînțeles
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
pentru a nu sublinia importanța cvasi-fenomenologică a "apariției" unei entități pentru un subiect social, fie acesta individual sau colectiv. Din nou, calea de acces la structura abia vizibilă a reprezentărilor sociale care configurează organizația în calitatea sa foarte importantă de construct social, o reprezintă teoriile sociologice și psihosociologice, nu instrumentele conceptuale rudimentare, ca "manipularea", care pot fi folosite pentru a dărâma discursuri grosolan alcătuite, dar în nici un caz pentru a analiza subtilă alcătuire a unei imagini din manipulări (mai mult sau
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
within an organization, which turn în into a concrete action system. This theoretical analysis' main effect appears în handling the concept of organizațional culture, which can no longer describe a leadership's or PR specialists' artefact, but a consolidated socio-cultural construct, on the one hand, ouț of the previous experience of the members, and, on the other hand, from using the organization's specific power resources by the members, for the purpose of demarcating a position, which is aș convenient aș
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
importance of the "appearance" of an entity for a social subject, be it individual or collective. Again, the access path of the barely visible social representation's structure which configures the organization în its very important quality aș a social construct, is represented by the sociological and psycho-sociological theories, not primitive conceptual instruments, such aș "manipulation", which can be used to demolish coarsely-built speeches, but under no circumstance to analyze the subtle makeup of an image ouț of (more or less
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
quasi-phénoménologique de " l'apparition " d'une entité pour un sujet social, soit individuel ou collectif. De nouveau, la voie d'accès à la structure à peine visible des représentations sociales qui configurent l'organisation dans să qualité très importante de construct social, est représentée par leș théories sociologiques et psychosociologiques, et non par leș instruments conceptuels rudimentaires, comme " la manipulation " qui peuvent être employés pour détruire des discours primitivement construits, mais en aucun cas pour analyser la composition subtile d'une
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de construcție sînt în mod spontan șterse. O serie de intermediari selectivi ,,dezinteresați'' joacă atunci rolul de ,,persoane-resurse'', pe care ,,se poate conta'' pentru a-ți face o idee despre o anumită chestiune. Zvonurile prezintă și caracteristica de a corespunde constructului cultural al grupului în care se dezvoltă. Sînt verosimile în măsura în care reactivează voința de a crede în ele și memoria grupului care le primește. În fine, lipsa de familiaritate cu conținutul și personajele implicate într-un zvon favorizează proiecția de ,,fantasme
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al felului său de a fi. Orice simbol sau comportamentul cel mai inofensiv îl fac pe cel vrăjit să se creadă "prins", iar pe vrăjitor să-și așeze puterea metonimică pe o țintă. Buna funcționare a acestei mecanici presupune un construct cultural comun: credința în eficacitatea magică a anumitor acte sau a anumitor indicii și o tradiție animistă latentă sau regulat transmisă din generație în generație. Ca orice fenomen aflat la frontierele clandestinului și publicului, vrăjitoria implică o serie de conduite
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al omului și, implicit, a felului acestuia de a privi lumea, fie aceasta exterioară sau interioară; în același context, procese de morfogeneză se vor putea constata și în maniera însăși a omului contemporan de a socializa și de a crea constructe sociale. Mediul (post)modern cunoaște numeroase metamorfoze, generând structuri și procese sociale încă neîntâlnite. Printre acestea se regăsesc marile dispute ideologice ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea; conflictele politico-militare ale secolului al XX-lea; apariția (post)modernă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
evoluția sistemului societal de sorginte european-occidentală pe parcursul ultimelor secole. Este lesne să constatăm că ne aflăm într-un punct de impas, în care întâmpinăm dificultăți în clasificarea și definirea modernității înseși. În primul rând, este "modernitatea" (sau "modernismul") doar un construct metodologic? Este starea de spirit modernă contemporană o "anchiloză" a trăirii spirituale iluministe? În esență, ne întrebăm dacă "modernitatea" este un simplu construct necesar pentru explicarea funcționării societății sau dacă nu cumva aceasta reprezintă un produs real al dezvoltării "organice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
întâmpinăm dificultăți în clasificarea și definirea modernității înseși. În primul rând, este "modernitatea" (sau "modernismul") doar un construct metodologic? Este starea de spirit modernă contemporană o "anchiloză" a trăirii spirituale iluministe? În esență, ne întrebăm dacă "modernitatea" este un simplu construct necesar pentru explicarea funcționării societății sau dacă nu cumva aceasta reprezintă un produs real al dezvoltării "organice" societale. În al doilea rând, este clară definirea modernității înseși, câtă vreme unii gânditori consideră că aceasta ne este contemporană? Întrebarea de fond
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
un matematician, presupune și un aparat tehnic laborios (pe care, însă, nu îl voi uzita în această lucrare decât în stricta limită a necesității, la nivel mai ales conceptual și ideatic). Aparatul matematic al teoriei presupune, firește, o sumă de constructe științifice. Spre exemplu, "curba von Koch", ce reprezintă o "mulțime fractală". Obiectele fractale (nori, fum, țărmuri etc.) sunt caracterizate printr-o dimensiune fractală proprie ce este definită drept "un număr care cuantifică gradul de neregularitate și de fragmentare al unei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în celelalte teorii ale complexității. Prin aplicarea teoriei structurilor disipative în mediul gândirii sociologice, voi încerca să arăt că există fenomene de cooperare spontană prin care, în urma unor contracte sociale individuale sau colective tacite, sunt create structuri societale disipative, așadar constructe sociale potențial disipative (bazate, implicit, pe discrepanțe cu un anumit grad de risc conflictual) dar care tind să fie, la rândul lor, absorbite de structuri formale mai vaste. Mai mult, structurile societale necesită adeseori input-uri externe, ale indivizilor sau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unul dintre conceptele centrale ale identității atât individuale, cât și colective. Noile frontiere nu mai sunt doar geopolitice; acestea se manifestă prin globalizare spirituală, inclusiv prin conflicte sau, dimpotrivă, prin absorbții spirituale (religioase, ideologice etc.) și prin reformulări teoretice ale constructelor clasice ale frontierelor și conflictelor privite prin perspectiva paradigmei modernității reflexive sau a celei postmoderne. Așadar, din unghiul istoriei contemporane, prin spectrul disipativ al paradigmei izomodern. Capitolul 5 Paradigma conflictului și contractul social actual " Iată specia umană împărțită în turme
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a indivizilor înzestrați cu raționalitate și care cad de acord să delege o parte din libertatea lor pentru a trăi în societate. Apoi, în opinia majorității exegeților, autorii contractualiști nu consideră contractul social ca fiind real, ci acesta reprezintă un construct teoretic privind o stare ipotetică, necesar pentru explicarea funcționării societății (deși exegeze pretențioase ale unora dintre textele autorilor clasici susțin că s-ar putea ca aceștia să fi crezut de fapt în existența istorică a unui pact social). Nu în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este o urmă mnezică ce rămîne cu cititorul după terminarea lecturii. "Remarcile și sursele" de la sfîrșitul fiecărui capitol sînt o noutate absolută în această ediție. 1997 Introducere Naratologia este teoria narațiunilor, a textelor narative, a imaginilor, a spectacolelor, a evenimentelor; constructe culturale care "spun o poveste". O astfel de teorie ne ajută să înțelegem, să analizăm și să evaluăm narațiunile. O teorie este un ansamblu sistematic de afirmații generalizate despre un anumit segment al realității. Acel segment al realității, corpusul, căruia
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]