970 matches
-
de realizare a învățării. Pe măsură ce individul dobândește mai multă experiență în activitatea de învățare și se implică mai mult în realizarea acesteia, el concepeșiabordează învățarea într-un mod mai autentic, mai profund, mai personal și mai eficient. Constructivismul și învățareatc "Constructivismul și învățarea" Potrivit constructivismului, învățarea poate fi considerată ca fiind un proces (personal și/sau colectiv, de grup) de construire a realității, a cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Pe măsură ce individul dobândește mai multă experiență în activitatea de învățare și se implică mai mult în realizarea acesteia, el concepeșiabordează învățarea într-un mod mai autentic, mai profund, mai personal și mai eficient. Constructivismul și învățareatc "Constructivismul și învățarea" Potrivit constructivismului, învățarea poate fi considerată ca fiind un proces (personal și/sau colectiv, de grup) de construire a realității, a cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-un context, deci este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
platforme e-learning, dintre care menționăm: forumuri de discuții, resurse on-line, bloguri, wikiuri, chaturi etc. Faptul că părintele acestui program are studii și în domeniul educației este concretizat prin abordările pedagogice construcționiste care se pot evidenția în cele cele ce urmează: - constructivism - informația recent prezentată este testată și comparată cu celelalte informații asimilate anterior, iar dacă e viabilă, conduce la noi cunoștințe care să fie asimilate; - construcționism - informația recent prezentată, chiar dacă nu este asimilată, e totuși utilă pentru că va putea fi folosită
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
iar dacă e viabilă, conduce la noi cunoștințe care să fie asimilate; - construcționism - informația recent prezentată, chiar dacă nu este asimilată, e totuși utilă pentru că va putea fi folosită în viitor pentru o mai bună percepție asupra altor concepte sau idei; - constructivism social - reunește ambele abordări de mai sus, transpunându-le, de asemenea, în cadrul unui grup social, creând în colaborare o cultură de lucruri comune, ce au și înțelesuri comune; - comportament separat, conectat sau constructiv - primul reunește persoanele „conservatoare” care își apără
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor individului. Odată ce se ia contact cu o informație, aceasta este manipulată și transformată, apoi evaluată, iar, odată validată, este integrată ca nouă cunoștință. Toate aceste considerente sunt suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine, ce conținuturi prezintă o importanță deosebită.” (Siebert, 2001b, p. 60) Provocările vieții sunt multe și variate. Adultul este cel care decide dacă și cum să le facă față, asumându-și responsabilitatea faptelor întreprinse. 5. În procesul învățării, autoorganizarea presupune constructivism Actul învățării presupune producerea de cunoștințe, construirea de sensuri și semnificații de către cei ce învață, în mod individual și/sau în grup. Capacitățile cognitive și metacognitive ale individului sunt strâns legate de biografia acestuia. Învățarea este asemenea unui drum netrasat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și abordarea modului de realizare a învățării. Pe măsură ce individul dobândește mai multă experiență în activitatea de învățare și se implică mai mult în realizarea acesteia, el concepeșiabordează învățarea într-un mod mai autentic, mai profund, mai personal și mai eficient. Constructivismul și învățareatc "Constructivismul și învățarea" Potrivit constructivismului, învățarea poate fi considerată ca fiind un proces (personal și/sau colectiv, de grup) de construire a realității, a cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de realizare a învățării. Pe măsură ce individul dobândește mai multă experiență în activitatea de învățare și se implică mai mult în realizarea acesteia, el concepeșiabordează învățarea într-un mod mai autentic, mai profund, mai personal și mai eficient. Constructivismul și învățareatc "Constructivismul și învățarea" Potrivit constructivismului, învățarea poate fi considerată ca fiind un proces (personal și/sau colectiv, de grup) de construire a realității, a cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Pe măsură ce individul dobândește mai multă experiență în activitatea de învățare și se implică mai mult în realizarea acesteia, el concepeșiabordează învățarea într-un mod mai autentic, mai profund, mai personal și mai eficient. Constructivismul și învățareatc "Constructivismul și învățarea" Potrivit constructivismului, învățarea poate fi considerată ca fiind un proces (personal și/sau colectiv, de grup) de construire a realității, a cunoașterii acesteia. Din această perspectivă, „învățarea este un proces activ și constructiv, ce are loc întotdeauna într-un context, deci este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
platforme e-learning, dintre care menționăm: forumuri de discuții, resurse on-line, bloguri, wikiuri, chaturi etc. Faptul că părintele acestui program are studii și în domeniul educației este concretizat prin abordările pedagogice construcționiste care se pot evidenția în cele cele ce urmează: - constructivism - informația recent prezentată este testată și comparată cu celelalte informații asimilate anterior, iar dacă e viabilă, conduce la noi cunoștințe care să fie asimilate; - construcționism - informația recent prezentată, chiar dacă nu este asimilată, e totuși utilă pentru că va putea fi folosită
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
iar dacă e viabilă, conduce la noi cunoștințe care să fie asimilate; - construcționism - informația recent prezentată, chiar dacă nu este asimilată, e totuși utilă pentru că va putea fi folosită în viitor pentru o mai bună percepție asupra altor concepte sau idei; - constructivism social - reunește ambele abordări de mai sus, transpunându-le, de asemenea, în cadrul unui grup social, creând în colaborare o cultură de lucruri comune, ce au și înțelesuri comune; - comportament separat, conectat sau constructiv - primul reunește persoanele „conservatoare” care își apără
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în 1939, afirma că " După cum judecătorul, în aplicarea legilor în afară de cunoștințele juridice, trebuie să poseadă și "arta de a judeca", tot astfel și legiuitorul, pe lângă cunoștința materiei în care voiește a legifera trebuie să poseadă și "tehnica legislativă" sau arta constructivismului legislativ"3. Aportul Consiliului legislativ, în perioada interbelică, la fundamentarea științifică a elaborării legislației este atestat de o serie de valoroase lucrări ale colaboratorilor săi, ca, de exemplu: Cezar Vârgolici, Ion Constantin Filitti, Ștefan Chicoș, Alexandru N. Gane4. Reflecții foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se bazeaz] pe rațiune. Înțelegerea specific] a eticii kantiene variaz] foarte mult de la un context la altul. Cel mai precis program etic kantian a fost elaborat de John Rawls care și-a numit un stadiu al dezvolt]rii teoriei sale „constructivism kantian”. Multe tras]turi ale operei lui Rawls sunt de factur] kantian], în special concepția să asupra principiilor etice determinate de constrângeri exercitate asupra principiilor alese de c]tre agenții raționali. Totuși, constructivismul lui Rawls pleac] de la o alt] concepție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un stadiu al dezvolt]rii teoriei sale „constructivism kantian”. Multe tras]turi ale operei lui Rawls sunt de factur] kantian], în special concepția să asupra principiilor etice determinate de constrângeri exercitate asupra principiilor alese de c]tre agenții raționali. Totuși, constructivismul lui Rawls pleac] de la o alt] concepție a raționalit]ții decât cea a lui Kant. Rawls identific] principiile care ar fi alese de ființele raționale c]rora le atribuie anumite scopuri specificate arareori - și nu principiile care ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Liberal Arts (Indianapolis, Bobbs-Merril, 1973) Alte referințe Nussbaum, M.: The Fragility of Goodness: Luck and Ethics în Greek Tragedy and Philosophy (Cambridge: Cambridge University Press, 1986) Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1971) : „Kantian constructivism and moral theory”, Journal of Philosophy, LXXVII (1980), 515-72 Williams, B.: Ethics and the Limits of Philosophy (London: Fontana, 1985) Bibliografie suplimentar] Lucr]ri asupra eticii lui Kant Beck, L.W.: A Commentary on Kant’s Critique of Practical Reason
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor identității / 75 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității / 77 3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă / 82 3.3.2. Critici și redefiniri / 85 3.4. Perspectiva
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă / 82 3.3.2. Critici și redefiniri / 85 3.4. Perspectiva constructivistă / 87 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată / 89 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs / 92 Capitolul 4. Perspective românești asupra identității / 95 4.1. Identitatea o constantă în lucrările de istorie și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre legile formării culturii române / 97 4.3. Primii
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
alte fenomene și, pe de altă parte, teoriile care ocolesc capcana prezumțiilor, socotind că orice experiență recompune întregurile după legile construcției și deconstrucției experiențiale, cognitive. Fenomenul identitar este de acest tip, încât o atare diviziune a teoriilor despre identitate esențialism, constructivism ferește o cercetare de riscul tautologiilor și al paralogismelor. A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi și reconstrui realitatea lucrului experiat. Chestiunea este esențială mai ales când discutăm dinamica identitară la tineri. Viziunea noologică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi și reconstrui realitatea lucrului experiat. Chestiunea este esențială mai ales când discutăm dinamica identitară la tineri. Viziunea noologică, la care face referire Horațiu atrage atenția supra unui constructivism radical care ține de faptul că în orice tip de experiență particulară se recompune experierea pe care o face omul într-o relație de fundal cu Dumnezeu, o legătură noosică pură. Tot ceea ce se construiește și se reconstruiește este comprehensibil
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
divine a omului. Omul se reconstruiește mereu după chipul și întru infinită asemănare cu Dumnezeu. Discutând chestiunea celor două mari opțiuni teoretice, autorul ocolește soluția facilă a opțiunii pentru vreuna dintre ele. El propune o sinteză neașteptată dintre esențialism și constructivism, ca în subcapitolul final din capitolul al IV-lea: "Noologie și sociologie" și, prin aprofundări, în capitolul V, subintitulat "Identitatea socioculturală" (unde subliniză "statutul ambivalent al identității: de produs real (esențial) și imaginat (construit) totodată"). Critica pe care Horațiu o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de mare cuprindere și finețe. Autotrul caută dincolo de esențialism, însă nu fără de acesta, elementele definirii identitare. Le-ar fi putut găsi într-o sinteză a feluritelor concepții, prin abstragere simplă. Le-ar fi putut căuta prin opțiunea la modă pentru constructivism, deci prin definire laterală. A optat spre o strategie a diferențierii, nu a însumării. Insul are identitate întrucât se autoidentifică în raportările lui, în cadrul acestora. Pe cale de consecință, el include, nu exclude: strategia identitară este inclusivistă nu exclusivistă. Numai falsa
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fluidă și imaginată? Tot aici precizăm, că aceste diferențe, opoziții sau bipolarități sunt transpuse în prezent, la nivel paradigmatic, în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. -, în termenii de esențialism și constructivism. Excursul teoretic ce urmează pe parcursul capitolului al treilea, are ca punct de pornire o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile lor; vom căuta punctele lor comune și vom sublinia
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. în termenii de esențialism și constructivism 9 (pentru alte tipologii, în special ale teoriilor identității etnice și naționale, vezi: Smith (1999: 3-19), Ozkirimli (2000), Dungaciu (2004: 26-31). Cel dintâi desemnează o perspectivă ce reunește acele teorii care avansează sau pleacă de la ideea existenței unor identități fixe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe întrebările "ce este?", "care sunt elementele componente?" și "cum se formează?" identitatea, în vreme ce în cel de-al în treilea 15 vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". CAPITOLUL 3 PARADIGME 1 ASUPRA IDENTITĂȚII: ESENȚIALISMUL ȘI CONSTRUCTIVISMUL 3.1. Despre câmpul teoriilor identității 2 Încercările de a descoperi primele sistematizări în scris ale preocupărilor în domeniul identităților colective, cu alte cuvinte, de a găsi rădăcinile acestui câmp științific, rareori conduc la un numitor comun. Dacă luăm în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
individuale, dar are "realitate" numai în măsura în care indivizii participă la ea. Cu toate că suntem obișnuiți să ne gândim la Durkheim ca la un esențialist, iată că putem identifica în teoria conștiinței colective și asumpții care țin de ceea ce poate fi numit un constructivism moderat 19. Aceasta nu înseamnă însă că Durkheim se contrazice, realitatea conștiinței colective ca suprastructură nefiind în opoziție cu felul în care se constituie. Cooley, utilizând conceptul de "grup primar" grup caracterizat prin strânsă asociere, cooperare și interacțiune directă sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]