3,119 matches
-
pot avea impact asupra anesteziei și evoluției pacientului în chirurgia troraco-pulmonară. Oricare afecțiune asociată, severă, afectează prognosticul indiferent de tipul de chirurgie. Diabetul zaharat, endocrinopatiile, ciroza hepatică, afecțiunile hematologice, cele neurologice ș.a., sunt doar câteva exemple din cele care necesită consultul interdisciplinar obligatoriu și eventual investigații și tratament. Există însă și unii factori care influențează specific anestezia și chirurgia toraco-pulmonară. Vârsta. Chiar dacă un bătrân sănătos se poate comporta la fel de bine ca un tânăr supus aceleași intervenții chirurgicale, morbiditatea și mortalitatea pacienților
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
parte pacienții cu patologie chirurgicală esofagiană au un risc mult mai mare de aspirație cronică în căile respiratorii, iar la cei ce au urmat tratament cu bleomicină și radioterapie există un risc crescut de toxicitate pulmonară, cardiacă și de mielosupresie. Consultul interdisciplinar, mai ales examenul pneumologic, clinic și funcțional trebuie să completeze investigația preoperatorie. Manipularea cordului și a vaselor mari în cursul operațiilor pe esofag crește pericolul de aritmii, monitorizarea cardio-vasculară impunându-se câteva zile după intervenție. Un element care crește
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
câteva săptămâni sau luni după oprirea medicației. A treia categorie de boli include tulburările funcționale care îmbracă forma MG. În literatură este citată neurastenia, un sindrom de oboseală musculară asemănător MG, dar fără substrat organic. Pacienții care se prezintă la consultul medical confundă adeseori termenii de descriere a simptomatologiei: ei pot raporta slăbiciunea musculară care apare în MG reală în locul oboselii musculare pe care o simt în neurastenie. A patra categorie de boli este reprezentată de alte boli ce pot fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
care pacientul nu se va alimenta până la intervenția chirurgicală, chiar în cazul intervențiilor mici, iar glicemia de ora 6 va reprezenta valoarea de referință pentru continuarea echilibrării intra și postoperatorii. 4. Anestezia Tipul de anestezie va fi stabilit întotdeauna în consult cu medicul anestezist-reanimator. Vor fi evitate însă anestezia locală, tocmai datorită insuficienței analgeziei și solicitării psihice a pacientului. Cel mai frecvent sunt utilizate anestezia regională (rahianestezia sau anestezia peridurală), precum și anestezia generală, cu sau fără intubație orotraheală, bineînțeles opțiunea către
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
chistice hepatice. Probele funcționale renale sunt ușor alterate. în aceste condiții, se pune diagnosticul de ADPKD și bolnavul află cu surprindere că are o boală renală ereditară, hipertensiunea fiind forma de debut a bolii. în acest moment, este trimis pentru consult și sfat genetic la Centrul de Patologie genetică, Iași. Din perspectiva datelor discutate în acest capitol, se pot sintetiza și ordona didactic următoarele acțiuni și probleme pe care le pune ADPKD în contextul specific al familiei pacientului S.A. (caz proband
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
informa pe partener; aceasta deoarece dreptul la autonomie nu include și pe acela de a lua decizii care afectează autonomia partenerului de cuplu, fiecare partener având drepturi procreative ce includ cunoașterea riscurilor genetice pentru a putea proteja produsul de concepție. Consultul genetic și diagnosticul prenatal sunt utile pentru familie sau pentru societate? La Berlin, în decembrie 1990, Mancus Pembrey a ținut să sublinieze că diagnosticul prenatal și consultul genetic trebuie să facă obiectul medicinei de familie deoarece nu constituie o problemă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
procreative ce includ cunoașterea riscurilor genetice pentru a putea proteja produsul de concepție. Consultul genetic și diagnosticul prenatal sunt utile pentru familie sau pentru societate? La Berlin, în decembrie 1990, Mancus Pembrey a ținut să sublinieze că diagnosticul prenatal și consultul genetic trebuie să facă obiectul medicinei de familie deoarece nu constituie o problemă de sănătate publică. Cu alte cuvinte, aceste tehnici urmăresc obiectivul de a ajuta viitorii părinți de a avea copii sănătoși și de a evalua corect riscurile genetice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de către instituțiile statului în instrumente eugenice și riscă să discrediteze genetica medicală. Sfatul sau consilierea genetică se confruntă cu numeroase probleme etice, dintre care mai frecvente ar fi: a spune adevărul (deși acesta poate perturba psihologic persoana care a solicitat consultul); confidențialitatea; consilierea (care rămâne, în ultimă instanță, nondirectivă). O problemă care nu poate fi neglijată este reprezentată de incertitudinile științifice ce apar în legătură cu rezultatele diagnosticului prenatal; în cazul unor rezultate incerte (artefacte?) asupra prezenței bolii este corect a informa viitoarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de certitudine este anatomopatologic, prin analiza post mortem a țesutului cerebral. Examenul clinic și anamnestic conduc spre un diagnostic de probabilitate, diagnostic dificil din cauza debutului insidios și a agravării progresive. În scopul identificării precoce a bolii Alzheimer, cardiologul poate cere consult neurologic, geriatric și psihiatric. Diagnosticul diferențial se referă la excluderea altor cauze de tulburări cognitive: modificări de memorie legate de procesul de îmbătrânire; cauze reversibile de deficit intelectual (depresie, delir);cauze reversibile de tulburări de comportament (hipotiroidie, carență de vitamina
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
vârstnici cu comorbidități (4). Printre comorbiditățile semnificative ale pacienților vârstnici cu intervenții chirurgicale, bolile cardiovasculare au prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii semnificative, dar și opțiunile terapeutice adecvate la această categorie de pacienți. Pacienții cu vârsta peste 50 de ani, chiar dacă sunt asimptomatici, trebuie examinați cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
are ca scopuri identificarea statusului medical al pacientului și a riscurilor cardiace ridicate de chirurgia non-cardiacă programată, ca și recomandarea strategiilor terapeutice optime pentru reducerea riscului cardiovascular pe întreaga perioadă perioperatorie, cu ameliorarea prognosticului pe termen lung. Obiectivele principale ale consultului preoperator sunt de a identifica pacienții cu risc crescut pentru un eveniment cardiac perioperator și pe cei cu un prognostic rezervat pe termen lung din cauza bolii cardiovasculare. Chiar dacă riscul la momentul chirurgiei non-cardiace poate să nu fie prohibitiv, tratamentul adecvat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
că există 3 elemente care trebuie evaluate pentru determinarea riscului de evenimente cardiace:variabilele clinice specifice bolnavului;capacitatea de efort;riscul specific chirurgical. În anul 2009 au apărut și primele ghiduri ale Societății Europene de Cardiologie asupra managementului perioperator (24). Consultul optim preoperator include 8 etape:Evaluarea semnelor clinice. Anamneza și examenul obiectiv trebuie să încerce să identifice markerii de risc cardiac și să evalueze statusul cardiac al bolnavului. Afecțiunile cardiace cu risc crescut sunt infarctul miocardic recent, insuficiența cardiacă decompensată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
specializate pentru acest scop, care să poată efectua teste de evaluare cardiologică și neurologică, în speță electrocardiografie, monitorizarea TA 24 ore, monitorizarea ritmului cardiac cu ajutorul dispozitivelor externe, dar și implantabile, tilt-test. Pacienții ar trebui să aibă acces preferențial la ecocardiografie, consult electrofiziologic, coronarografie, teste de stres, tomografie computerizată, imagistică RM sau electroencefalogramă (EEG) în caz de necesitate. Trebuie implementată o abordare structurată și standardizată a sincopei, conform ghidurilor ESC (44). În evaluarea pacientului cu sincopă, anamneza este un element-cheie. Se pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
pentru a urma cursurile unei școli de secretariat. După ce a lucrat timp de șase ani, a rămas însărcinată, s-a căsătorit și apoi a devenit casnică. În prezent, lucrează cu jumătate de normă pentru soțul ei, care este jurist. Investigații Consultul fizic de rutină, analiza completă a sîngelui și examenul tiroidian nu au detectat nici un semn de boală. Femeia susține că bea trei cești de cafea slabă pe zi și cîte un pahar de vin roșu, după ce a citit că alcoolul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
poate crește nevoia de sprijin, nevoie ce va dispărea în momentul în care panica va putea fi controlată. De aceea, sîntem destul de precauți în diagnosticarea unei tulburări de personalitate doar pe baza unui comportament anormal, manifestat la prima ședință de consult. Forma tratamentului Rezultatele tratamentului depind de două variabile. Prima este legată de pachetul de tratament ales, iar a doua ține de abilitatea terapeutului de a (1) crește motivația pacientului (discutată mai pe larg în capitolul 7), de a (2) facilita
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cea comorbidă. Manuzza și colaboratorii săi (1995), într-un eșantion clinic numeros, au descoperit că debutul a survenit mult mai devreme în cazul fobiei sociale generalizate în comparație cu fobia socială circumscrisă. În contrast cu debutul precoce, vîrsta medie la care pacientul vine la consult este mult mai ridicată: de obicei, între 30 și 41 de ani (Marks, 1970; Mattick et al., 1989; Mersch et al., 1989; Heimberg et al., 1990b; Turner et al., 1991; Manuzza et al., 1995; Feske et al., 1996; Van Velzen
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să se dezvolte la indivizii care au întrunit criteriile pentru depresie, distimie, tulburarea de panică sau fobii în momentul studiului original ECA. Nu există dovezi furnizate de studiile recente care să sugereze că vîrsta medie sau durata simptomelor în momentul consultului se reduc, sugerînd că, în ciuda conștientizării din ce în ce mai mari a fobiei sociale în rîndurile personalului medical, indivizii suferă încă de această boală mulți ani înainte de a căuta tratament. Van Velzen și colaboratorii săi (1997) au raportat că 29% din subiecții lor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
îngrijorat”. Regina-Mamă a povestit cum s-a desfășurat nașterea Prințului de Hohenzollern: „După masă, Carol și cu mine am intrat la Sitta și am găsit-o cu dureri mari și foarte neliniștită. Nu era nici o îndoială că ceva se întâmpla. Consult cu doctorii - Romalo, Louros, doamna Venert. Timpul trecea și Sitta suferea. Din acest moment și până la 730 (1930 - n.n.), când micul Mihai s-a născut, n-am părăsit-o pe sărmana mea Sitta nici o clipă. A fost o luptă teribilă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
5 franci. Suntem salvați. Masa costă 4 franci. Când dau piesa, fata constată că este o monedă veche care nu mai este În circulație. Până a doua zi când se deschide banca Îi ofer ceasul Longines amanet, și după un consult cu patronul fata acceptă piesa. Noaptea o petrecem la familia Boss, cercetător În Uniunea Plugarilor elvețieni. Ne servește vinuri alese, vinuri ale țării sale și foarte bine cotate. Trecem În revistă activitatea Uniunii sub conducerea prof. Ernest Laur, care spre
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu privire la materialul pe care îl dețineau. De asemenea, îi amenința pe acoliți că, dacă vor deconspira acțiunea, vor fi omorâți și le indica ce fel de atmosferă să întrețină, cum să îi bată pe deținuți și să le facă un consult medical înainte pentru a vedea dacă nu suferă vreunul de inimă. După o perioadă în care se obțineau informații prin discuții, Popa îl scotea la raport pe șeful de cameră, care îl punea la curent cu informațiile culese, și se
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acolo și ce material dețin. De asemenea, îi amenința pe acoliți că, dacă vor deconspira acțiunea, vor fi omorâți, după care le indica ce fel de atmosferă să întrețină, cum să îi bată pe deținuți și să le facă un consult medical înainte, pentru a vedea dacă nu suferă vreunul de inimă. După o perioadă în care deținuții erau trași de limbă, Popa îl scotea la raport pe șeful de cameră, care îl punea la curent cu informațiile obținute și cădeau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
București. Trebuie să recunosc că acest aspect a fost determinant în decizia mea de a rămâne aproape cinci ani la această direcție din M.A.E. * În plan profesional, am reluat disciplina completării zilnice a agendei, pe care acum o consult în scopul redării unei imagini cât mai fidele a acelor vremi. Constat, după ce mi-am consultat agenda, că, încă din 16 iulie 1984, aveam un program pe cât de aglomerat pe atât de riguros cântărit, că de fapt eram antrenat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
iunie 1883: ,"După părerea mea, Eminescu începe să înnebunească". La 23 iunie, același an, Maiorescu reia ideea: "după părerea mea, e din ce în ce mai nebun". Etc. Toate acestea ar justifica, se subînțelege, faptul că în fatidica zi, mentorul Junimii nu cere un consult doctorului Șuțu ci, anticipând diagnosticul pe care acesta îl anunță ulterior; într-un certificat din data de 28 iunie 1883, adresat Prefecturii Capitalei, se menționa: "este atins de alienație mintală în forma "manie acută", stare care reclamă o căutare serioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
merită să i se aprobe ochelari, întrucât este suferind de ochi. Președinte ss/ indescifrabil În dimineața următoare, înarmat cu această adeverință și cu un bilet de voie de o zi, tata s-a îndreptat spre orașul din apropiere pentru un consult oftalmologic și să-și comande ochelari. A străbătut cei treizeci și ceva de kilometri până în oraș în cabina unui camion de ocazie, care transporta cărămizi. Camionul l-a lăsat la marginea urbei aceleia. Era o zi frumoasă de primăvară timpurie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
că zilele și lunile s-au scurs și moartea întârzia să-l ia în primire. În loc să-i fie mai rău, trupul său îi dădea semne că se înzdrăvenește. Peste un an, s-a dus la medic să-și facă un consult, să vadă ce și cum. În inimă îi pâlpâia o fărâmă de nădejde, dar nu avea curaj să-și mărturisească nici sieși ce anume nădăjduia. Întâlnirea cu doctorii i-a confirmat peste așteptări speranța sa: oricât l-au cercetat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]