3,537 matches
-
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, POEZIE DE PAULIAN BUICESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie de Paulian Buicescu Urare scriitorilor slătineni Mă simt c-antr-o Cetate Sacră, Unde respectul este deja inclus. Contemplu admirativ și iau aminte, La ctitorii ce temelia-u pus, La Filiala celor care scriu, Prinși de efuziunea culturală Și prin Cenaclu și Revistă spun, Credința lor etern-spirituală! Suntem munteni la limita de sud, Chiar dacă avem blazonul de olteni, Dar scrisul
URARE SCRIITORILOR SLĂTINENI, POEZIE DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360953_a_362282]
-
sfidând legitățile naturii, adevărate turnuri vii, uimitoare edificii care taie respirația miilor de gură-cască, sculptate parcă în sensibila materie a cărnii vii, asezonate cu ingrediente precum tenacitate, voință, încredere, curaj. „Sunt harnici și încrezători, nu contemplativi. Dacă se-ntâmplă să contemple cerul într-o pauză de lucru, îl privesc ca pe un loc de odihnă binemeritată după munca prestată pământului și nu obișnuiesc să-și pună întrebări despre stele. Pietatea lor este senină și optimistă: cred în acel ceva bun care
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
a parcurs-o, călător singuratic printre culorile din care a făcut echivalentul sentimentelor de plenitudine solară și împlinire sub semnul unei fericiri hedonice. Lucrările sale sunt tot atâtea confesiuni, treceri și încercări ce ne fac să visăm nostalgic, să vibrăm contemplându-le, având o putere imprevizibilă de seducție și intensitate. Tușa picturii are eleganță, ritm și muzicalitate, sugerând melancolii destăinuite doar șevaletului, precum și o vervă cromatică ce o onorează cu o paletă generoasă, cu suficiente elemente din gama predominant caldă. Delicatețea
CARMEN SIMON FLACK de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364216_a_365545]
-
a par - măreață veste; Iar adevăr, frumos și bine, Făr-a răni cu-a lor prezenta, Ne-or apărea chiar în esență, Cu străluciri de tot senine; O, suflet, fericiri divine Ne-or copleși prin excelență! O, sfînt deliciu, voluptate! Să contemplam esență pură Și-a tale taine, o, Natura, Și frumuseți abia visate! E o supremă voluptate, Al carei dor e o tortură. Ah, ce tortură negrăita! - Tu, suflete nemuritor, Ai vrea să te înalți în zbor Spre bolta cea nemărginita
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
gust,cuvântul Ce-mi zidește de vrea dar si lovește, Eu cred în el și-atunci viu trăiește, Cine-l respinge iubirea lui va pierde! Mandala ce-o pictez,e sfera poeziei, Lumina sfântă-i viața versurilor Mele,scriu și contemplu divinul astrelor, Din cuvânt îi fac portret magiei! Referință Bibliografică: Mandala / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MANDALA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368344_a_369673]
-
de iubire și de dor/ Ascultă-ți simțurile care cheamă/ Să reaprinzi tăciunii de amor// Chiar de-i sădi fire de fericire/ Fie în piatră sau pământ arid/ Vei intui - cuprinsă de uimire/ Că dragostea nu-i sentiment sordid// Nu contempla fantome în oglindă/ Privește-n zbor de pasăre măiastră/ Lasă iubitul tău să te surprindă/ Cu serenadele de la fereastră” (Nu-i prea târziu). De aici rezultă că pentru poet, dragostea e un sentiment sacru și nu-și permite să glumească
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
singură sau în diverse combinații de elemente, în poziție verticală sau orizontală. Crucea verticală este așezată ocrotitor lângă clădiri, la mormânt sau este sculptată pe pereți de fântână. Pretutindeni vezi chipul reginei în îmbrăcămintea ei albă, vaporoasă, gândind, visând, meditând, contemplând. Mintea îți este îmbogățită, sufletul îți este mângâiat, simțurile îți sunt îmbătate, întreaga ființă îți este conectată la marile energii ale Cosmosului. Simți că o blândețe divină plutește în aer, că Maica Domnului te privește dulce și mângâietoare și Iisus
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
prăznuirii Nașterii). Chiar lângă leagănul Pruncului se află două animale, către care trimite o profeție a lui Isaia: „Boul își cunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște; poporul Meu nu Mă pricepe" (Is. 1, 3). Contemplată de sus în jos, în icoana Nașterii pot fi distinse trei paliere, cel superior, ceresc, cel intermediar, în care cerul se pogoară și se unește cu pământul, și cel de jos, pământesc, toate trei gravitând în jurul Pruncului și al Maicii
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
printre insule înfloritoare. De la Nagasaki la Hyogo treci doar printre țărmuri cu cele mai diferite priveliști. Aproape peste tot este verdeață, chiar și iarna, iar acolo unde verdeața lipsește e semn că sunt stânci din rocă vulcanică. Privirea dumneavoastră va contempla la fel și marea liniștită, semănând cu o mare strâmtoare, și țărmurile împodobite cu verdeață și stâncile pleșuve care răsar ba ici, ba acolo. Puteți studia astfel de la distanță și flora japoneză, dacă sunteți mai tari la botanică, și istoria
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
prin Trupul lui Iisus Hristos, devine fratele și comoștenitorul său, se conformează trupului său, primește o slavă mai mare ca aceea a lui Moise, după cum a afirmat Pavel, arătând că, spre deosebire de Moise, care se acoperea de un văl, noi îi contemplăm fața descoperită a slavei lui Dumnezeu” . Alipit Domnului Hristos prin botez, creștinul este chemat să-și însușească sentimentele Mântuitorului, vis-a-vis de slavă. Domnul și Mântuitorul Iisus Hristos nu căuta slava care vine de la oameni , ci și-a găsit slăvirea în
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
Matei 5,16) De fapt nimic nu contribuie atât de mult la slava Stăpânului nostru decât o conduită excelentă. După cum lumina soarelui luminează cu propriile-i raze fața celor care o privesc, tot astfel și virtutea îi atrage să o contemple toți cei care o văd și incită spiritele drepte să-i aducă slavă lui Dumnezeu. De aceea, orice am face, să o facem astfel încât să-i stimulăm pe cei care ne privesc să-l slăvească pe Dumnezeu, pentru că este scris
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
simțământului e blând, mușcătura lui atenuată, melancolia, nostalgia (ceea ce spaniolii numesc añoranza) se diluează, devin suportabile, mai mult: sunt dezirabile, sunt căutate, sunt stârnite și degustate, cu subtile și mereu reluate delicii. O maladie nevindecabilă, e adevărat, dar care își contemplă, cu voluptate, starea pe loc, temeinicia, trăinicia, ne-evoluția. Zăcând (metaforic, desigur) în această “stază”, hrănindu-și gândul, emoția, imaginația cu această “miere-amară”, cum ni se spune în Târziu în cuvinte, 99, Ioan Vasiu vorbește numai și numai despre minunata
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI IOAN VASIU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367443_a_368772]
-
haos spiritual. Părintele Stăniloae o numește calea negativă de cunoaștere a lui Dumnezeu. Calea pozitivă e cea prin providență, și cea negativă e judecata. Iar judecata asta este: necazurile, neputințele, greutățile vieții. Dacă nu te întorci la Dumnezeu de bunăvoie, contemplând natura, văzând în toate voia lui Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu față de oameni, ajutorul lui Dumnezeu care este permanent, îl vei cunoaște pe Dumnezeu prin judecata Lui în viața ta. Dacă am conștientiza providența lui Dumnezeu, ne-am converti, ne-am
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
Misterul, taina lui Dumnezeu, este specificul Ortodoxiei. Spiritualitatea ortodoxă respectă misterul, nu-l epuizează în concepte teologice, dogmatice, în calcule. În fața misterului te închini. Misterul se adoră în tăcere, nu se discută despre el. Cazi în genunchi și adoră misterul, contemplă-l. De taina lui Dumnezeu trebuie doar să te minunezi. În teologia occidentală misterul aproape că a dispărut. Asta este frumusețea Ortodoxiei: taina, misterul care este protejat, care există și de care nu te poți apropia prea mult. Îl contemplăm
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
contemplă-l. De taina lui Dumnezeu trebuie doar să te minunezi. În teologia occidentală misterul aproape că a dispărut. Asta este frumusețea Ortodoxiei: taina, misterul care este protejat, care există și de care nu te poți apropia prea mult. Îl contemplăm și cădem în fața lui. Nu iscodim prea mult cu mintea, îl lăsăm pe Dumnezeu să lucreze cum știe El. Noi ne încredințăm lui Dumnezeu, ne abandonăm Lui. Aceasta este atitudinea corectă a creștinului autentic ortodox. Cel care întreabă toată ziua
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
străveche recomandare monahală, îl sfătuia pe starețul Sarovului: „Fii ca o mamă pentru călugării tăi” - Găsim relatat tot în lucrarea lui Olivier Clement. Părintele Andrei Scrima, în lucrarea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
le statornicește într-o credință vie și le face să urce pe cea mai înaltă culme a virtuților unde El își arată mai apoi, neacoperită, slava ... și strălucirea chipului Său celor care au ochii inimii destul de puri pentru a le contempla ... ” Mintea, unită cu inima, accede la o formă înnoită de înțelegere, la o gândire plină de pace și de dragoste, purtată de rugăciune, căci de acum înainte aceasta nu se mai întrerupe în timpul gândirii. Practica invocării Numelui lui Iisus nu
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
la un nivel care nu o desființează, ci o implică". Cu toate acestea, Sfântul Maxim Mărturisitorul lasă, totuși, să se înțeleagă că această cunoaștere a lui Dumnezeu din creația Sa ori prin intermediul rațiunilor lucrurilor are un caracter mărginit, limitat. Omul, contemplând rațiunile duhovnicești ale lucrurilor, urcă la evidența sau certitudinea existenței lui Dumnezeu, în calitate de Creator și Pronialor a toate, dar nu poate să-L cunoască pe această cale, în profunzime. Prin rațiunile sădite în ființa ei, lumea este chemată să se
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Părinții duhovnicești, ce se îndeletnicesc cu rugăciunea curată și neîncetată. În această stare, potrivit lui Calist Catafygiotul, cei îndumnezeiți prin har sau lucrare, "trăiesc cu cele dumnezeiești și cu Dumnezeu ca și cu cele familiare și le cunosc pe acelea așa cum contemplă Dumnezeu într-un chip asemănător, pe cei ajunsi în chipul dumnezeiesc și dumnezei și se unește cu ei...". Tot în legătură cu darul cunoștinței duhovnicești, cu care Dumnezeu încununează eforturile umane de a-L cunoaște, Părinții filocalici vorbesc despre darurile Duhului Sfânt
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ieslea vacilor, chiar dacă nostalgia copilăriei petrecute în puritatea edenică a peisajului natal, nu dispare niciodată: 46 focul trosnea cineva spunea un basm la gura sobei, câtă liniște, era copilăria. Dominantă rămâne, indiscutabil, devoalarea nulității deprimante, inclusiv în privința vieții intime. Să contemplăm, de pildă, masca, și mascarada, elanului erotic, romanțios (fără nicio abdicare, însă, trebuie spus, de la decența expresiei): 12 ieri, ți-ai uitat aici sutienul și bikini, procedând astfel în cel mai scurt timp o să îți lași întreaga ta garderobă, grație
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
surâs ca o ispită. Floarea luminează, doar culoare iubirea lăcrimată într-o boare un vis legat de paradis un dor de dincolo de vis. Nimeni, nimeni, cel mai mare pictor nu a reușit culoarea singur, a luat o floare și a contemplat culoarea ei în duplicat. Referință Bibliografică: Imagini / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IMAGINI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367618_a_368947]
-
ori subiective, uitând de scânteia de geniu a poeților care aprinde steaua polară. Chiar dacă criticii îi ucid pe poeți, cuvintele lor se vor sensibiliza, pentru că au amintirea spiritului poeților, rostirea lor având încărcătura somnului lor divin. Ei sunt fericiți să contemple propriul lor adevăr, iar iubirea lor este fără noroc. Doar ei aud vocea îngerilor. Când sunt hăituiți se închid într-o lume a lor, într-o lume paralelă ca să-și păstreze candoarea și să se zidească pe sine în templul
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
volumului îmbie la lecturare. “Ceasornicarul din Strasbourg”, are un început elegiac, tandru, ca o resemnare metodică de anotimp tomnatic, neprevestind sub nicio formă furtuna pe care o provoacă, de fapt, acest lin și lent meditativ. “Nici cuvinte, nici lucruri de contemplat Ci doar vocabule reci folosite ca semne Nu știi încă bine Ce-i viața Dar nici ce-i moartea Nu vrei să afli ce poate să fie...” Discursul alunecă apoi spre considerente ale condiției vârstei poetului, sub furcile caudine ale
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
ci își asumă acest parcurs cerebral prin chiar existența ireversibilă. “Ceasornicarul din Strasbourg” este timpul trecând absolut, ca anotimpuri între științe și nonculturi prețioase, însă cu interogații subtextuale de finețe aici, poetul-om navigând odată cu incertitudinile și dilemele sale intelectuale, contemplând. “Anul șarpelui Glikon”, poezia care dă și titlul volumului, se conturează pe aceeași retorică suplă și pe același limbaj viu. Trimitere zodiacală, anul șarpelui face o dublă concesie interpretării, în simbolul pe cât de puternic pe atât de ambiguu al șarpelui
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
câtăva vreme inima/ Mi-a rămas goală”, iar venele sunt “Asemeni unor sere salbăticite/ Din soare/ Și înjunghiat parcă de slăbiciune/”. Acest șarpe din viața trecută și ascuns în memoria noastră ancestrală, aduce realitatea la neconcludență iar “ Poetul își poate contempla sieși/ Craniul de fosfor/ Chipul însă/ Cu trasăturile stranii/ Nu i l-a zărit nimeni.” Cu aceeași locvacitate în unele puncte teziste, dl. Calcan își continuă periplul cultural, într-o manieră lucidă de construcție poetică, într-o forță de exprimare
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]