1,290 matches
-
din urmă constând în natura unor elemente ale structurii, fapt ce particularizează raționarea sau o determină ca demers dialectic); b) apoi este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii Scenariile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, "teoriile" filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de asemenea, demersurile științifice care propun "cunoștințe", apoi demersurile ideologice etc. participă, desigur, la judicativul constitutiv. Unele dintre "regulile" fundamentale prin care acesta domină topos-ul discursivității pot fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de cercetare "factuală" în privința aceasta, ele rămân la statutul inițial, acela de domenii ale logicii-organon -, vor căpăta statutul unor modele de discurs, mai bine-zis, funcționând în sensul pre-ordonării (pre-normării) spațiului de discurs în care se vor încadra toate demersurile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, care țintesc acreditarea sau măcar acceptarea, în zona semnificativă a înțelegerii "lucrurilor", a cunoașterii acestora etc. Aristotel pune pe seama celor două modele și funcții "locale", particulare. De exemplu, în privința rolului topicii (dialecticii) pentru filosofie, el susține că "dacă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituindu-le. În fapt, ele capătă, cuprinse de toate aceste condiționări, statutul de modele de discurs în limitele judicativului constitutiv; din fapte condiționate (șirul de condiționări a fost ilustrat mai sus), ele devin condiții ale oricărui tip de demers teoretic (contemplativ), speculativ, aporetic. Din această poziție a modelelor reglatorii în orizontul judicativului constitutiv, ele pun ordine gândirii, rostirii și făptuirii, oferind criterii ("rațiuni suficiente") de acreditare pentru orice produs al gândirii, rostirii, făptuirii. Rostul lor și constitutiv și regulativ vorbind în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a mănăstirilor și a parohiilor. După ce, în anul 1781, ordinele călugărești au fost naționalizate, prin scoaterea lor de sub dependența străină, în special papală 28, la începutul anului 1782 Iosif al II-lea a decretat desființarea unora socotite a fi pur contemplative, ca și a ordinelor cerșetoare. Totodată, se decreta reducerea numărului de mănăstiri la scara întregului imperiu, iar prin ordinul împăratului din 11 martie 1782, averile și moșiile mănăstirești au fost secularizate, trecând în administrarea așa-numitelor Fonduri religioase. Veniturile rezultate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care sînt obișnuiți. Astfel, membrii acestor culturi încearcă să aibă cît mai puține reguli, iar la nivel filosofico-religios sînt relativiști și permit conviețuirea mai multor curente în același spațiu al dezbaterii sociale. Subiecții individuali aparținînd acestor culturi sînt mai flegmatici, contemplativi și se arată a fi mai reținuți din punctul de vedere al expresivității emoționale. Orientarea pe termen lung și opusul său, orientarea pe termen scurt, reprezintă a cincea dimensiune studiată de Hofstede, ea fiind adăugată în urma modelului de chestionar alcătuit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cei mai mulți membri activează conduite particulare, în funcție de natura situației și capitalul simbolic al partenerului de rol. Reperele tipologice ale culturilor de acest gen sînt Orientul Apropiat, Balcanii, Asia, Africa și America de Sud, care produc strategii de deschidere de sine mai spontane, intuitive, contemplative, colectiviste. Subiecții acestor culturi sînt centrați în mai mare măsură pe relații decît pe sarcini și eficacitatea acțională. Din aceste motive, într-o tranzacție comercială, de exemplu, dezvoltarea încrederii reciproce constituie primul pas care trebuie parcurs. Asemenea culturi sînt colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o probă că, dacă toți, de la cel mai mic până la cel mai mare, sunt demni de rolul lor, arată ce rol covârșitor are credința În desvoltarea României - rol covârșitor, deci și o răspundere covârșitoare. Felul vieții s-a schimbat, din contemplativă a devenit vie și activă. Biserica fără a se Îndepărta de la Învățăturile lui Hristos trebuie să se adapteze vieții de azi, dacă vrea să-i păstreze rolul binefăcător (...). Credința trebuie să intre În viața de toate zilele, trebuie să facă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
acordat inegalităților de putere și de resurse În unele societăți inegalitatea este acceptată, în altele ea nu este legitimată. 2.4.3. Voința de a transforma sau nu lumea Societățile care privilegiază acțiunea transformatoare asupra lumii sunt opuse societăților mai contemplative. Scwartz a realizat o muncă de teren impresionantă care-i permite să plaseze diferite țări după aceste valori. El notează apoi că unele valori colective sunt susceptibile să se îmbine cu o centralitate puternică a muncii: acceptarea inegalității și voința
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cunoașteri, care pentru bizantini era așa de importantă. În mod paradoxal, pentru bizantini, teoria cunoașterii are un fundament ce poate primi, cu rezervele de rigoare, numele de empirism. Deși au fost acuzați atât de des de către moderni de o atitudine contemplativă, desprinsă de realitatea pragmatică, ceea ce a contat în spiritualitatea bizantină a fost experiența concretă, cea trecută la fel de mult prin simțuri ca și prin intelect. Nu poți să afli nimic despre orice realitate atâta vreme cât nu ai o experiere concretă a acesteia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
experimentarea inefabilului deschiderii persoanei în ek-stasis către Persoana sau persoanele (sfinții) zugrăvite. Icoana nu rămâne pentru bizantini în sfera esteticului, deși iconoclasmul propunea o asemenea accepție, ci depășește chiar și modalitatea conceptuală de înțelegere a adevărului, către contemplare. O atitudine contemplativă în fața reprezentării iconice ce însemnă mai degrabă o experiență participativă supra- rațională. A privi o icoană înseamnă, în înțeles bizantin, a deschide neîncetat o relație participativă, un ek-stasis ce nu poate fi descris nici în categoriile esteticului, deși le cuprinde
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
consideră că ajungerea la adevăr, acțiune înțeleasă ca dezvăluire a ceea ce este ascuns, este un proces legat de treptele reorientării privirii, așa cum ne-o mărturisește în Republica. Tradiția pe care filosoful atenian o întemeiază a accentuat tot mai mult dimensiunea contemplativă a actului de cunoaștere, neoplatonismul însemnând, de fapt, o filosofie ce avea ca subiect esențial calea către ajungere la 0s«Qia. Această înțelegere a putințelor cognitive a omului a fost hotărâtă de rezerva pe care filosofia greacă a avut-o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
generală și indistinctă, dar, întrucât nici un efort al ei nu ar sluji la nimic, se află într-o stare de continuă cerere tăcută, care deși nu este mobilitate, are caracterul paradoxal al unei mișcări imobile. O asemenea descriere a actului contemplativ aduce cu sine un alt aspect, care în spiritualitatea bizantină ocupă un loc la fel de important, anume precizarea căilor prin care se poate câștiga acea dispoziție duhovnicească care să îngăduie 0s«Qia. Intră în joc un termen mereu conex cu aceasta
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
foarte bine prin acele colțișoare din natură tainice și sălbatice, cu joc vioi de lumină-umbră, și de asemenea prin priveliștile feerice, care se ivesc pe neașteptate de după desișuri, exercitând asupra omului o adevărată fascinație. Genul meditativ ne sugerează o atitudine contemplativă; observând fenomenele naturii sau privind consecvent împrejurimea naturală, omul gândește în liniște la probleme majore ale vieții. Compozițiile plantelor trebuie să fie organizate clar, în grupe separate, așa cum le vedem de multe ori în grădinile botanice; aceste grupe să fie
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Dintre acestea amintim integrarea graduală a ego-ului printr-un program de rugăciuni și ascetism, revelația transcendentă a Domnului sufletului în contact extatic cu suspendarea realității sau influența percepției divinului într-un contact direct cu sufletul uman304. Practica meditației și rugăciunii contemplative care conduce la extaz este tipică misticismului 305. Procesul de introversie în care imaginile și amintirile se reorganizează în ochii minții sunt percepute ca viziuni, iar alte stări deosebite de conștiință descrise în viața profeților din Vechiul Testament nu sunt altceva
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
construcție pornind de la funcția cognitivă înspre praxisul cărturarului estet ca o metodă de luptă împotriva cunoașterii pur conceptuale a filosofilor orbi la limbaj. Logica imaginativă este o trecere de la mit, această cunoaștere tranzitivă cu implicație colectivă, la concepția modernă, întoarcerii contemplative într-o realitate preexistentă ce realizează puterea de acțiune destinică în poesie. Din interiorul unei lumi ce pare de un real obsedant se desprinde de fiecare dată o lume preexistentă, cu rol magic, aparent asupra poetului, dar pe care de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
adresat omului. Dacă ar fi mulțumiți cu existența În starea de Înapoiere a secolului al VII-lea, În siguranță la adăpostul unei filozofii chuietiste (chietismul este o doctrină etnico-religioasă care recomandă dobândirea păcii sufletești prin adoptarea unei atitudini pasive și contemplative față de lume - n. red.), nu ar reprezenta nici o problemă pentru noi; problema lor și a noastră este că musulmanii Își doresc puterea conferită de libertatea de investigare, dar fără libertatea de investigare propriu-zisă, sau filozofia și instituțiile care o garantează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ne confruntăm cu două forme de manifestare: o categorie de autiști agitați, irascibili, negativiști, turbulenți care au pe plan imaginar unele experiențe care-i obsedează, îi fac temători de cauze fictive, și o altă categorie de autiști calmi, inactivi, docili, contemplativi, absenți, cu o trăire idilică de consolare. Ambele categorii prezentate au și elemente comune: * prezintă tulburări de somn-veghe sau insomnii rebele, unii dorm 1-2 ore pe noapte restul fiind consumat într-un joc stereotip; * primele semne apar înainte de vârsta de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a avea pretenția unei înțelegeri exhaustive. Indiferent de unghiul din care o privim, dialectica spațiilor sacre „trădează nostalgia paradisului”, spune Mircea Eliade. (pag. 351). Toate experimentele arată că omului îi sunt accesibile atât raționamentele pragmatice, cât și cele prin trăire, contemplative. Experiența religioasă permite ființei umane să primească semnificații prin referire la niște repere, care transcend lumii obiective, spune C. Cucoș, iar Mircea Eliade atestă această convingere a existenței lumii reale, dar și a unui mult mai real inductibil la lume
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
viață al unei comunități, al unor personalități. De-a lungul timpului s-au creat opere de artă-document cu reale virtuți estetice. Piramidele egiptene, bisericile și catedralele, Poartă Sărutului sunt documente de cunoaștere istorică și opere de artă care trezesc interesul contemplativ. De asemenea tablourile, icoanele din domeniul artelor plastice constituie surse de contemplare și documente de viață spirituală. Operele literare constituie izvoare, surse de cunoaștere a idealurilor de viață, a modelelor morale, a vieții și a activității personalităților. -funcția comunicativa: creatorul
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
cu române contemporane, totdeauna scopul conștient sau inconștient este producerea, cu ajutorul cuvântului, a unei încordări care să-l capteze pe auditor” (J.Huisinga, p.197 cît. în E.Macavei, 2002, p.256Ă. Jocul se asociază muzicii, dansului, artelor plastice. -funcția contemplativa se manifestă în situații de prelungire admirativa în contact cu opera de artă. Contemplând opera de artă, receptorul își transfera mesajul operei în propriul registru de simțire, trăire, în planul experienței. În starea de contemplație, operă de artă este obiect
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
soare, cât și cu opere de artă precum picturile sau simfoniile 1. Estetica este un mod de cunoaștere a artei, având tendința autentică de a deveni o știință. Iar obiectul acestei științe este acea dăruire de sine, acea ținută pur contemplativă 2. Prin urmare, ea este mai cuprinzătoare decât filosofia artei. Prima problemă care trebuie pusă, este: munții, apusurile, picturile și sim‑ foniile, formează o clasă omogenă cu proprietăți comune semnificative? Nu putem răspunde adecvat acestei întrebări fără să ne punem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Cristos, al Fecioarei, al apostolilor și al arhanghelului Mihail. S‑ar părea că primele icoane au re‑ prezentat totuși portretele celor mai faimoși anahoreți care își alegeau ca loc de ședere, înălțimea stâncilor pentru o viață izolată ascetică și contemplativă. Deci, în primul rând se evidențiază reprezentarea sfinților surprinși prin simbolistici în postura lor de oameni consacrați Domnului printr‑o accentuată desprindere de viața terestră, iar puțin mai târziu au fost realizate picturile care reprezentau pe Cristos, sfânta Fecioară. Așadar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
imagi‑ nii: mobilitatea figurii arată că persoana cucerită de o spiritualitate divină bogată era în pace cu sine însăși, în comparație cu celelalte instabilități și tensiuni nervoase care trădau lipsa harului 98. Așadar pictura sfinților se păs‑ trează în redarea unei stări contemplative, impasibile și lipsite de dinamism fizic după idealul meditației pasive. La sfârșitul secolului al XI‑lea stilul clasic și bizantin al capitalei Constan‑ tinopol se stabilizează devenind centrul de referință timp de secole pentru mai multe școli artistice, înglobând toate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
femei înveșmântate ca preotese de origine greacă, așezate de o parte și de alta a chipului monumental al lui Moise. Acestea sunt două personaje des‑ prinse din Vechiul Testament, care simbolizează prin Rahela sau Rea viața activă, iar prin Lia, viața contemplativă. Mormântul papei Iuliu al II‑lea, din bazilica sfântul Petru este împodobit deci cu trei statui: capodopera Moise, străjuită de cele două simboluri ilustrate de Rahela și Lia. 3. Pictorul Michelangelo. Începutul, pictură în ulei pe lemn, pe pânză, pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]