KorAP: Find »[drukola/base=contextual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...94 >

2,327 matches

Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557

categorii sau constructe generate subiectiv, ca reprezentări ale noastre. Transpusă în termeni de asumpții asupra identității, această idee poate, lua oricare din formele următoare: a) Identitatea este o construcție socială. b) Identitatea are caracter instrumental. c) Identitatea este o reprezentare contextuală, fără substanță, deci multiplă și fluidă. Vom exemplifica această poziție cu teorii ale identității denumite de alții contextualiste, situaționaliste, instrumentaliste, cognitiviste sau invenționiste. 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată În general, Barth este considerat a fi unul

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
construcție socială. b) Identitatea are caracter instrumental. c) Identitatea este o reprezentare contextuală, fără substanță, deci multiplă și fluidă. Vom exemplifica această poziție cu teorii ale identității denumite de alții contextualiste, situaționaliste, instrumentaliste, cognitiviste sau invenționiste. 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată În general, Barth este considerat a fi unul dintre cei care schimbă perspectiva asupra identității datorită faptului că mută accentul de pe concentrarea pe elemente ale culturii (substanță și conținut) și abordare emică pe cogniție și abordare

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
sociale și ideile lui Wallerstein (1960; 1972) referitoare la calitatea de membru al unui grup drept consecință a auto- și hetero-definirii. Rezultatul este că identitatea este produsul auto- și hetero- atribuirii nu o atribuire absolută, ci o atribuire presupusă -, este contextuală și este multiplă 36. Pentru că odată cu ideea definirii subiective a identității apare problema individual-colectiv, Horowitz diferențiază între identitate individuală și colectivă. La nivel individual, identitatea ar putea fi mai mult o problemă de trăsături sau elemente culturale: limbă, religie, obiceiuri

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
și nu în exteriorul reprezentării". Exemplele ar putea continua, însă cele asupra cărora ne-am oprit sunt suficiente pentru a releva principalele idei constructiviste în raport cu cele esențialiste. Astfel, se observă o deplasare dinspre obiectiv și "transcendent" spre un subiectiv determinat contextual, adică spre ideea de categorizare; sau, cu alte cuvinte, identitatea, din subiect, devine obiect al manipulării de către indivizi sau grupuri. De asemenea, se observă o trecere de la interesul pentru trăirea afectivă sau emoțională către cogniție sau rațiune. Însă, cu toate că se

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
se observă o trecere de la interesul pentru trăirea afectivă sau emoțională către cogniție sau rațiune. Însă, cu toate că se accentuează ideea că elementele culturale sau biologice nu sunt suficiente pentru a face diferența și se subliniază importanța percepțiilor, atribuirilor sau intereselor contextuale, cultura cu tot ceea ce înseamnă ea (valori, mituri, memorii, tradiții ș.a.) rămâne să joace un rol critic în ideea de identitate. 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs Postmodernismul nu se prezintă ca un câmp teoretic unitar

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
consecință a negocierii cu definirile externe și viceversa. De aceea procesul de identificare trebuie privit și înțeles ca un proces de negociere ce depinde de aranjamentul social dat de context. Vom spune plecând de aici că identitatea colectivă este identificarea contextuală cu ceilalți prin intermediul elementelor sau caracteristicilor recunoscute ca similare. În funcție de teoriile la care vrem să ne raportăm, când ne gândim la elemente sau caracteristici, putem să vorbim de imagini comune, memorii colective, valori, tradiții, ideologii ș.a. vezi oricare din teoriile

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
actualizărilor 17 (prin care înțelegem universul măsurabil al producerii și reproducerii nivelului latențelor în și prin reprezentări, atitudini, comportamente) și un plan (N2) intermediar, al potențialităților 18 (prin care înțelegem universul formării trăirilor, cognițiilor și acțiunii în cadrul proceselor de negociere contextuală intern-extern)19. Figura 6. Realitate socială și identitate Identitate Negociere contextuală Identificare Latențe (N1) Potențialități (N2) Actualizări (N3) Într-o perspectivă mai largă, putem spune că fiecărui plan îi corespunde un timp specific: dimensiunii latențelor îi corespunde timpul kairotic sau

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
nivelului latențelor în și prin reprezentări, atitudini, comportamente) și un plan (N2) intermediar, al potențialităților 18 (prin care înțelegem universul formării trăirilor, cognițiilor și acțiunii în cadrul proceselor de negociere contextuală intern-extern)19. Figura 6. Realitate socială și identitate Identitate Negociere contextuală Identificare Latențe (N1) Potențialități (N2) Actualizări (N3) Într-o perspectivă mai largă, putem spune că fiecărui plan îi corespunde un timp specific: dimensiunii latențelor îi corespunde timpul kairotic sau illud tempus 20, dimensiunii potențialității îi corespunde timpul psihic, iar dimensiunii

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
spațio-temporale și recunoscute ca specifice 24. Înțelegem că identitatea ca nucleu se prezintă în planul socialului nu sub aspectul perenității elementelor care o caracterizează, ci sub aspectul trăirilor și percepțiilor asupra persistenței lor. Identitatea proteică este expresia unor identificări eclectice, contextuale și cu grad mai redus de generalitate. De aceea caracterul acesteia este variabil în timp și spațiu, și ea poate fi surprinsă doar hic et nunc. Vorbind despre identitate și schimbare, Aristotel făce o distincție importantă între două tipuri de

Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922

să convingă audiență să le accepte. ETAPE ÎN PROIECTAREA DIDACTICA LA CLASELE SIMULTANE Proiectarea didactica este procesul de anticipare a obiectivelor,conținuturilor, metodelor și mijloacelor didactice, instrumente de evaluare și a relațiilor ce se stabilesc Între toate aceste elemente În contextual, al unei modalități specifice de organizare a activității didactice. Etapele proiectării sunt: -studierea programelor școlare. Ele conțin obiective cadru și cele de referință, activităile de Învățare și conținuturile. Nu sunt precizate numărul de ore pentru parcurgerea acestora, acest lucru fiind

Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528

asupra relației dintre ceea ce fac structurile legislative și ceea ce fac celelalte structuri din sistemul politic. Ceea ce ne preocupă cu exactitate este că studiul asupra Parlamentului european și a oricărui alt legislativ trebuie să fie inter instituțional relația cu alte instituții, contextual contextul sistemic cu care interacționează și interdependent natura multifuncțională a legislativelor. Aceasta nu înseamnă că toate legislativele sunt unice și nu pot fi comparate, ci faptul că există pericolul de a extrage variabile izolate din diferite sisteme și de a

Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
în termeni funcționali, prezentându-se, în același timp și relația dintre ceea ce fac structurile legislative și ceea ce fac celelalte structuri din sistemul politic. Studiul asupra Parlamentului european și a oricărui alt legislativ a fost inter instituțional relația cu alte instituții, contextual contextul sistemic cu care interacționează și interdependent natura multifuncțională a legislativelor. Aceasta nu înseamnă că toate legislativele sunt unice și nu pot fi comparate, ci faptul că există pericolul de a extrage variabile izolate din diferite sisteme și de a

Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564

a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului "discurs", derivat din verbul discurrere "a fugi încoace și încolo"3. Acest proces de pendulare nu trebuie înțeles că o fugă haotică într-un spațiu mental nedelimitat. Obiectele (non)verbale folosite în unități contextuale situaționale, sociale și/ sau culturale, aidoma unor bile într-o cutie (Eco [1976] 2003: 140), vor stabili o ordine dincolo de entropia implicită în sistemul guvernat de forțe centripete și centrifuge, chiar dacă au fost agitate. Semele esențiale ale cubului, a cărui

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
discursive cu structurile de putere. Depășind definiția simplistă a conceptului de ideologie asociat unui set de idei, Teun A. van Dijk (1995b) oferă o structură internă a ideologiilor, cărora le atribuie un caracter sociocognitiv, grade variate de complexitate, manifestări variabile contextuale și care nu pot fi false sau adevărate. Puterea ideologică a enunțătorului (producătorului) trebuie în mod necesar corelata cu proprietățile de bază ale ideii de grup social (definit prin variabile ale apartenenței, acțiuni, scopuri, norme și valori, poziția socială și

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
realiza acțiuni eficiente"13, se află în structura de profunzime a fiecăruia dintre cele patru verbe. Însă în spatele acestei finalități, există anumite modalități de a atinge scopurile dorite. Mijloacele discursive ideologice menționate de van Dijk (2000: 263-276) sunt următoarele: * constrângeri contextuale: tipul evenimentului comunicațional, rolurile participanților și proprietățile receptorilor; * tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți ideologice; * semnificația locală: activarea unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și minimizarea punctelor țări sau slabe și care are la bază careul

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
Amestec dintre artă și știința" (Beasley, Danesi 2002: 2), publicitatea folosește atât tehnici estetice, cât și instrumentele psihologiei și statisticii. Cuvintele și obiectele folosite de orice persuadator publicitar devin resurse semiotice ale reprezentării unei realități (Duranti 1997: 214). Împreună cu elemente contextuale și dincolo de funcția iconica, acestea devin semne indici, semnalând un anumit teritoriu social și cultural (lalelele, pizza sau pastă ne trimit către Olanda sau Italia). Astfel, publicitatea devine "un sistem de producere a valorii semnelor" care funcționează drept "un mecanism

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
ne conduce către o lume reală, deoarece puterea de referențialitate este foarte mare. Dar dincolo de această asemănare, se construiește o intrigă narativa în care participanții interacționează. Această relaționare implicită se bazează pe ceea ce Frank Biocca (1991) numește legături semantice (legături contextuale, clasificatorii, opoziționale, cauzale, metaforice și ierarhice). Cele două scenarii ale reclamelor pentru Burberry London pentru femei și bărbați exploatează atât artă fotografiei, cât și legăturile semantice ale textului narativ vizual a cărui locație este Londra. Fiecare reclamă are drept protagoniști

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
important în conturarea imaginii lui Traian Băsescu, devenind un gest simbolic, iar în funcție de diferite contexte situaționale electorale și prin derivarea componentelor fizice, această parte a corpului omenesc conduce către diverse semnificații: Configurația vehiculului corporal Direcția Poziția Campania electorală Semnificații simbolice contextuale palmă dreapta oblica, stânga, sus la nivelul umărului 2000 onestitate autoritatea mentorului politic palmă dreapta & palmă stânga orizontală la nivel abdominal 2004 onestitate politicianul necorupt palmă dreapta verticală, dreapta, sus la nivelul frunții 2004 onestitate disciplină căpitanului piramida mâinii drepte

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
1996: 25) definește drept "intențio lectoris": într-un text, trebuie căutat de asemenea ceea ce se spune, independent de intențiile autorului sau. Semioticianul italian merge mai departe, afirmând faptul că trebuie căutat în text ceea ce autorul spune în raport cu propria-i coerentă contextuala și cu situația sistemelor de semnificare la care se raportează. Trebuie căutat în text de asemenea ceea ce destinatarul găsește în el prin raportarea la propriile-i sisteme de semnificare și/ sau raportat la propriile-i dorințe, pulsiuni sau criterii arbitrare

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
of psychology and statistics, the purpose being that of influencing the buyer to purchase a certain commodity. The words and images used by any persuader în advertising become semiotic resources of representing one's reality (Duranti 1997: 214). Together with contextual features, they have besides the iconic function which sends to a particular object, a semiotic function of indexicality, signaling a certain social and cultural territory (tulips, pizza or pastă are the indices of the Netherlands or Italy). We might add

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
a semiotic function of indexicality, signaling a certain social and cultural territory (tulips, pizza or pastă are the indices of the Netherlands or Italy). We might add that along with linguistic expressions, there are also objects which belong to the contextual frame of a real or ficțional world which can be interpreted, through commodity codes, aș indices of social (human or abstract) actors' powerful presence, and, automatically, aș signs of persuasion. Thus, advertising becomes a "system of sign value production", functioning

Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150

studiu asociat, studiu individual, succesiune de lecții sau succesiune de centre. Instruirea diferențiată are la bază teoriile cognitiv-contextuale ale inteligenței. Aceste teorii tratează modul În care procesele cognitive operează În diferite contexte. Reprezentanții cei mai de seamă ai teoriilor cognitive contextuale au fost Howard Gardner și Sternberg. Gardner este autorul teoriei inteligențelor multiple. Este vorba de un alt mod de a aborda elevii, ținând cont de diferențele dintre ei. Ca și autorul acestei teorii, de multe ori am fost contrariați și

VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532

identifică cu grupul ca întreg, cu scopurile și idealurile sale, demonstrează o identitate de grup mai puternică și se angajează în construirea unei identități discursive (Williams, 2006). Dezbaterile și opiniile contrare cu privire la identitatea de grup reflectă natura ei fluidă și contextuală. Categorizarea socială, interdependența și comparațiile inter-grupuri reprezintă trei dintre principalele cauze ale angajamentului față de comunitate ca întreg și, implicit, ale identității de grup (Ren, Kraut, & Kiesler, 2007). I.8. Etica și mecanismele reglatorii ale comunităților virtuale Participarea la comunitățile virtuale

Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
prietenie, asocierile profesionale, comportamentul civic sau cel organizațional, deciziile legate de familie (căsătorie, educația copiilor), alegerea activităților de timp liber sunt câteva exemple în acest sens. Comunitatea religioasă din care face parte o persoană reprezintă unul dintre factorii direcți sau contextuali care influențează deciziile și stilul de viață ale acesteia. Într-o abordare echilibrată, Wach (1997, p. 67) consideră că, "dacă este admis în interiorul grupului tradițional, conceptul spiritualizat de comunitate religioasă se poate dezvolta pentru a-i uni pe cei care

Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903

p.p. 20 Iași Școala nr. 10 „Gh.I. Brătianu” Iași CONCLUZII De-a lungul timpului, dezvoltarea învățământului a cunoscut numeroase și profunde transformări dominate de ideea înnoirii. Transformările care s-au succedat cu repeziciune, au afectat toate componentele structurale, funcționale și contextuale definitorii ale unui învățământ modern. În prim plan s-au impus, însă, două întrebări fundamentale, de tipul: „Ce se învață?” și „Cum se învață?”. Un lucru deloc întâmplător, pentru că „ceea ce elevii învață” și „modul în care ei învață” constituie împreună

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]