1,333 matches
-
rendant hommage à ces belles épaules, si connues du tout-Paris officiel, et qui étaient leș fermes colonnes de l'empire" [Zola, La Сurée, p.242]. Interpretată mitico-simbolic, Pariziana este o constelație de imagini generate de câteva scheme și prototipuri care converg într-o imagine fascinantă a femeii moderne 48. Pariziana preia trăsăturile mai multor mituri consacrate: ale Evei biblice, ale lui Narcis, ale lui Bonaparte, ale lui Don Juan, ale femeii fatale 49. Mecanismul mitizării prin recurgere la prototip se bazează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vorbi, contopindu-se cu parizienii autohtoni. Femeile, în special, excelează în schimbarea identității, vestimentația sofisticată a secolului al XIX-lea ajutându-le în acest sens83. Identitatea Parizienei este sursa de confuzie și complexitate. Mai multe tipuri de opoziții și apropieri converg în delimitarea identității ei: femeia franceză/femeia străină, Pariziana/ provinciala, mondenă/alte clase sociale, Parizianul/Pariziana. Acestea ar putea constitui obiectul unor studii aparte, de aceea ne-am propus doar să sintetizăm anumite aspecte pertinente ale acestor opoziții care ar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
circumstanțele existenței, fie de lege, fie de tradiție 238. Calendarul monden este supraîncărcat cu evenimente. Înțelegem prin s c e n a reprezentarea dramatică în ficțiune [Lojkine; Jucan, p.23], mizanscena unui eveniment, construită că transgresare a ritualului în care converge eficientă narativa cu cea scenica [v. Lojkine, La scène de român. Méthode d'analyse, Armând Colin, Paris, 2002]239. Nicolae Panea menționează cu justețe că "orice cod social oficial ascunde o dinamică ondulatorie: pe de o parte, efortul oricărui sistem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de dezvoltare. Sunt cele mai frecvente malformații vasculare intracraniene. Ele constau dintr-o aglomerare de vene mai dilatate care sunt înconjurate de țesut cerebral normal. Venele drenează sângele din țesutul cerebral adiacent. Aceste vene au un aranjament radiar și toate converg la un trunchi venos central (cap de meduză). ANGIOMUL CAVERNOS (Sinonim hemangiom cavernos, cavernom) Sunt leziuni vasculare benigne, bine circumscrise, care constau din canalicule vasculare sinusoidale, cu pereți neregulați, subțiri sau groși, cu un singur strat endotelial, localizate intracerebral, dar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este de multe ori dificil, mulți fiind asimptomatici sau prezentând un tablou clinic atipic, incidența și prevalența reală a DZ la vârstnici sunt greu de apreciat. Incidența DZ crește cu vârsta, datele existente în cazul persoanelor peste 65 de ani convergând spre o valoare de aproximativ 10‰ (8, 89), ce scade apoi la vârstele foarte înaintate (8, 36, 89). În ceea ce privește scăderea incidenței DZ la persoanele de vârstă foarte înaintată, cauzele nu sunt bine cunoscute, cel mai frecvent sugerată fiind mortalitatea crescută
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
cuvântul „cavou”. „Aceste „aripi de plumb” Îl trăgeau spre adâncul veșnicului Întuneric. Principala preocupare a fost ideea acestei aneantizări, să o realizeze prin sunetul căderii definitive, percepută fonetic. Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele colaterale din poezie converg spre ideea fundmanetală: viața poetului este un cavou, o prăbușire iremediabilă În neant. Întregul univers poetic bacovian stă sub semnul acestei apăsări grele. O atmosferă cenușie domină cerul acestei poezii, unice În literatura română. „Dormeau adânc sicriele de plumb, Și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Gysler, Kruse și Schubert (2002Ă găsesc de exemplu că pentru femei, și nu pentru bărbați, aversiunea față de risc se diminuează pe măsură ce expertiza crește. Dwyer, Gilkeson și List (2002Ă au verificat dacă alegerile în materie de plasamente ale bărbaților și femeilor converg pe măsură ce aceștia dobândesc o bună cunoaștere a piețelor. Ei au studiat pentru asta conturile a 2000 de investitori în SICAV-uri și au urmărit tocmai fondurile care, pentru investitorii respectivi, au constituit cea mai mare investiție, cea mai recentă și
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
înaintează mai mult săptămâna, cu atât odihna din week-end este mai aproape și cu atât crește mai mult buna dispoziție. Invers, lunea marchează reînceputul săptămânii de lucru și coincide cu un acces de dispoziție negativă. Diferitele teste folosite de psihologi converg pentru a face din ziua de luni cea mai urâtă zi în temerni de dispoziție obiectivă (diagnosticată de psihologiă și de dispoziție percepută (raportată de indiviziă. Indubitabil oamenii sunt supuși unei ușoare deprimări la început de săptămână. Această deprimare de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
a determina natura artei prin intermediul unei definiții a artei, care ar consta în enunțarea proprietăților necesare și suficiente a ceea ce este definit. Ca urmare, toate marile teorii ale artei, printre care enumeră formalismul, voluntarismul, emotivismul, intelectualismul, intuiționismul și organicismul, ar converge în tentativa lor de a enunța proprietățile determinante ale artei. Punând problema condițiilor de posibilitate ale definiririi artei, Weitz lansează teza potrivit căreia teoria estetică ar fi eronată în principiu, deoarece ar interpreta radical greșit logica conceptului de artă câtă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe care le-ar putea concepe ca atare. Mișcarea, subliniază Hill, era extrem de periculoasă, din punctul de vedere al administrației americane, întrucât suporterii săi erau profund interesați în politica externă și excelent informați în privința sa. Convingerile mișcării pacificatoare, atestă Hill, converg, în ultimă instanță, în decizia că cel mai bun curs de acțiune în care America se poate angaja este acela de a își retrage, urgent, forțele din Vietnam. Pe de altă parte, notează Hill, politica lui Nixon, precum cea a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o condiție care invită la o sinteză teoretică aptă să combată pentru folosul general al cunoașterii diferențierea rigidă a școlilor de gândire. În consecință, pentru o viziune partizană cauzei demersului reflexiv, suprastructurile biografiei umane esențiale (a evoluției destinale a individului) converg către o filosofie a raportării la sine pe care fiecare și-o acordă atunci când îmbină strategii și tehnici speciale de cunoaștere cu reprezentificarea de sine (ca agent al propriei angajări în existență și ca mecanism auto-referențial). Filosofia face, alături de psihologie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
beneficiază de o înzestrare obișnuită (în oglindirea pildelor și a învățăturilor de anvergură comunitară). Reflexivitatea face parte din viață și pornește din viață pentru a-și construi concepția generală care o oglindește în raportare esențializantă. Așadar, obiectul încercărilor filosofice care converg în jurul tezelor unei antropologii sistematizate este însăși această multiplă decantare de fapte ale reflexiei, care sporesc prin fiecare fizionomie unică tabloul vast al unei organizări tipologice. Aici, aportul de spiritualitate nu uită uniformizant de materia investirilor sale, nu se lasă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cruciale. Farmecul începuturilor, firava consolidare care urmează, înstăpânirea progresivă, maturizarea stilistică și tematică, crepusculul unui model personal de a ființa creator, sunt toate cuprinse în interpretarea pe care artistul și-o acordă sieși și apoi în interpretarea contemplatorului competent. Ele converg sub ochii unei priviri vizionare către un nucleu imanent pornind de la care pot fi în chip autentic înțelese și permit accesul perspectivei inițiate la o interioritate mult râvnită, la încăperea subiectivă din care a izvorât opera de artă. Ele arată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
feed-back generos și mediază un schimb reciproc sintetic care ilustrează dialectica interpersonală a oricărei relații. Subzistă aici o atmosferă a temelor legate de interioritate, a unui umanism accentuat care adună în cerc închis toată încărcătura antropologică a determinațiilor comportamentale. Totul converge în jurul unei stăruitoare centrări pe esența general-umanului, ceea ce oferă o reprezentare corespondentă străină de orice caracteristică legată de teme categoriale teoretice, înclinând către tabela suprastructurală orice încercare de aproximare descriptivă. Dacă în complexitatea fenomenului relațional nu se poate pătrunde decât
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o relativitate neapăsătoare, liberă, neconstrânsă de iminențele concrete ale realității. Stă în natura socială a relației însăși o legitimă confirmare psihologică a nevoii de stabilitate care se află la baza tentativelor anticipative ale înțelepciunii comunitare. Adică eforturile conștiinței de sine converg către un scop al securității relaționale mai ales prin intermediul scrutării viitorului comun. Conștiința de sine implică o raportare la orizontul potențial în măsura în care vehiculează cognitivul pur, latura apropiată de teoretic a auto-sondării. Deși viitorul conține ferme determinări pragmatice, a-l vizualiza
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a se putea institui. Ea presupune efort și inițiativă personale, experiență proprie și împărtășită, parcurs bine țintit. Condiționalitatea unității conștiinței demonstrată de Kant rămâne la nivelul cel mai general, cel epistemologic, străin sinuozităților faptului de trăire. Astfel, dacă sinteza generală converge către sistemul categorial stabil descris de către filosoful german, atunci nu mai este de conceput diversitatea interindividuală, realitatea unei personalități unice caracteristică fiecărui subiect uman, precum și libertatea de opțiune interioară. Este de aceea nevoie de sinteza reflexivă și de o concepție
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Inervație - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste; - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană și pe 1/3 posterioară a crestei iliace; - rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. Toate cele trei fascicule converg și se inseră terminal, printr-un tendon, la nivelul porțiunii supero-interne a culisei bicipitale humerale. - în regiunea spatelui: cu pielea, mușchiul trapez, oblicul extern și cu mușchii planului următor ai spatelui; - în axilă: cu mușchiul marele rotund. Plexul brahial Acțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
aponevrotică, centrul tendinos prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. În porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Marginile tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. după Gray's Anatomy, U.S. 20th Ed.-1918 Acțiunea: 1. principalul mușchi inspirator prin a cărui contracție sunt mărite toate
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
marginea inferioară a marelui rotund, humerus și capul lung al tricepsului se descrie spațiul rondotricipital în care se găsesc nervul radial și vasele brahiale profunde. MUȘCHIUL SUBSCAPULAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În fosa subscapulară de unde toate fibrele converg lateral extern. Inserția terminală se găsește la nivelul micul trohanter humeral. - anterior este încrucișat de mușchiul coracobrahial și biceps brahial; - medial se află între articulația scapulo-humerală și grilajul costal. Inervația este dată de nervul subscapular. Acțiunea: 1. rotator intern al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
acestea sunt satisfăcute așa încât să se poată vorbi de o sferă publică (Eriksen, Weigård, 2003): a) toți cetățenii trebuie să poată lua parte; b) argumentele trebuie să fie propuse ținând seama de interesul res publica; c) identitatea cetățenilor trebuie să conveargă spre un nucleu de valori comune; d) raționalitatea exercitată este de tip deliberativ; e) argumentele trebuie să fie schimbate în mod transparent și accesibile tuturor 10. Această fundamentare a fost multă vreme menținută până și în cadrul studiilor europene, unde sfera
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
poate întemeia pe apartenența la comunitatea națională, și nici pe principiile valorice ale ordinii constituționale a statului. Asta deoarece cererea și oferta de justiție interacționează transversal la granițele statelor naționale, și elaborarea de norme constituționale devine un moment în care converg input-urile ce provin nu numai de la grupurile sociale și de la partidele politice implicate în pactum societatis, ci și de la instituțiile și de la organizațiile societății civile transnaționale față de care legitimitatea democratică pare a fi din ce în ce mai responsabilă. În această privință, procesele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cerințelor ridicate de Declarația de la Laeken 186, în realitate s-a observat că a gestionat dezbaterea printr-o metodă "constituantă" (Cartabia, 2002), ca și cum ar fi fost o adunare învestită cu puteri constituționale. Presupunerile de la care pornește dezbaterea constituantă tind să conveargă spre ideea "construirii democrației" și a "scrierii constituției". Momentul scrierii (Pinelli, 2003) este așadar identificat cu momentul constitutiv al Uniunii Europene. Nu este vorba, totuși, de momentul punerii bazelor în sens propriu. Dacă se ia ca termen de confruntare experiența
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
se identifică deja într-un anume fel cu nivelul european de governance, care sunt prezenți la Bruxelles sau care au ca misiune să interacționeze cu Bruxelles-ul. Strategia de comunicare a Uniunii Europene ne furnizează unii indicatori care par să conveargă spre ceea ce se spune despre relevanța dimensiunii transnaționale a societății civile organizate prin care Uniunea Europeană tinde să interacționeze. De fapt, organizațiile cărora ea le rezervă un tratament privilegiat sunt acelea care, într-o anumită măsură, au o identitate "potrivită" pentru
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
„...Totul a ieșit din mâinile naturii pentru a degenera în mâinile omului...” Politici educaționale ce converg spre realizarea unei dimensiuni europene în educație, ne oferă să fim parte activă la provocările lumii contemporane: - Schimbarea economică; - Imaginația și inter-culturalismul; - Amploarea tehnologiei și societatea informațională; - Poluarea mediului. Educația pentru protecția mediului capătă astfel o nouă dimensiune în cadrul curriculumului
Coronița prieteniei by Ed. Nemţanu Anişoara, Grup Şcolar Cristeşti, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93021]
-
cu o „fostă adeptă a curentului emo“ este anunțat de parcă ar fi o mărturie inedită a unui mâncător de cadavre. În fapt, citim o discuție cu o tânără care este un pic nemulțumită că lumea îi zice că este normală. Converse de 200 RON și păr ciufulit În rezumat: „tineretul de azi“ și-a găsit Kurt Cobain-ul/Depeche Mode-ul/deathrockul (a se completa după preferințe și experiențe personale) zilelor lor. Se numește Emo și este un stil de viață. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]