4,884 matches
-
explicația supraviețuirii evreiești într-o lungă și grea diasporă. Marile sale contacte și orientări nu pot fi înțelese în afara rețelelor economice și comerciale excelent organizate în Europa Mediteraneană, ca și în aceea Central-Nordică. Arta, știința, erudiția evreiască reflectă toate aceste convergențe și, indiferent de teritoriul unde se afirmă, ele definesc părți esențiale ale culturii renascentiste ori iluministe. O sinteză poartă iudaismul cu sine, căci în trăsăturile sale se întâlnesc nu numai tipologiile civilizației Orientului antic, ci și celea occidentale ori ecourile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
se poate de edificatoare. Unele detalii sunt absolut necesare și o abordare paralelă, chiar și schematică, ne-ar învedera o realitate mai complexă. O voi face din interior, apelând la exemplele oferite de acele regiuni ce înmănunchează o sumedenie de convergențe la nivel ideatic, ce relevă comparații utile, pe de o parte cu Europa Centrală, pe de alta cu aceea Sud-Orientală; și ele sunt străbătute de convulsii, de crize ale conștiinței, de speranțe și resemnări, formele instituționale de tip modern ori
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aceea a bulgarului Paisie Hilandarski, Istoria Slaveanobalgarsko (redactată în 1762), aceasta din urmă având un destin asemănător, circulând și ea în copii-manuscris. Mai apoi, să nu uităm că pe lângă frecventarea școlilor din Europa Centrală, munca iluministului român se desfășoară în convergență cu aceea a culturii și politicii maghiare și austriece. Corpusul lui Șincai, Rerum spectantium ad universam gentem daco-romanam, pe bună dreptate considerat ca un „semnal evident al unui nou spirit istoric, un pas înainte spre încorporarea experienței erudiției secolului precedent
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
greci, îndeosebi în știința literelor și aceea a armelor. Și mai uimitoare este receptarea și interpretarea mișcărilor religioase, a acelora pe care le-am apreciat a fi fost sub semnul reformelor ori al crizei de conștiință în Sud-Est, sub semnul convergențelor oriental-europene, atunci când am vorbit despre iudaism ca pol aglutinator pentru această zonă a continentului. In Essay sur l’histoire générale et sur les moeurs et l’ésprit des nations depuis Charlemagne jusqu’à nos jours, Voltaire evidențiază acțiunea pretinsului Messia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
menite să lămurească problema națională. Pentru spațiul grecesc, conexiunile cu Herder au fost observate de C.Th. Dimaras, anume, prezența ideilor lui în dezvoltarea și afirmarea ideologiei și culturii neogrecești. Paul Cornea a analizat pașoptismul românesc și cultura germană, acordând importanță convergențelor dintre conținutul operelor istorico-literare romantice și preceptele herderiene. De asemenea, Iosif Wolf a studiat componenta herderiană a ideologiei române de la 1848, cu aplecare specială asupra reprezentanților transilvăneni. Aceluiași fenomen i-a acordat atenție Zoe Dumitrescu-Bușulenga, într-o cercetare comparatistă dedicată
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu tipograful Colegiului reformat din Cluj, Székely Paldi Istvăn, instruit în Olanda, continuator al celebrului Misztótfalusi Kis Mitklós (cel ce, la sfârșitul secolului al XVII-lea, pusese bazele confecționării artistice a literei de tipar). Este aici o reflectare importantă a convergențelor de idei și de preocupări, culturalizarea țării depinzând și de felul în care oamenii pot și simt necesitatea comunicării, a instrucției reciproce, în beneficiul întregului. Blajul și tiparul românesc se ridică astfel la nivelul artei tipografice contemporane din Transilvania, valorificând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în momentul apariției praxis-ului politic - și, de ce să nu arătăm, el este prezent de-acum încolo din ce în ce mai des în cărțile ce pregătesc istorismul veacului al XIX-lea - direcțiile se separă. Coexistența celor două aspecte, științific și politic, nu exclude convergențele ideatice și metodologice. Înseși programele politice naționale, românesc, maghiar, săsesc, apelează la surse de informare și interpretare comune, la domenii care le asigură suportul afirmațiilor teoretice. De pildă, la dreptul natural, la filosofia Luminilor și dreptul istoric. Nu este nimic
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și bibliotecile ei, prin oamenii ce o reprezintă, preoți și profesori. Tocmai ei sunt aceia care, prin emancipare, vor laiciza cultura, vor căuta să întroneze modernitatea. Să încercăm să vedem în acest Conventus Radnensis, dincolo de misia sa, un centru de convergență culturală, așa cum au fost văzute acelea ale Blajului, Sibiului, Târgu-Mureșului, Aiudului, Clujului sau Oradei. * * * Climatul de efervescență culturală se va resimți deopotrivă în mediile românești greco-catolice și ortodoxe. Banatul, părțile ungurene, semnifică pe parcursul anilor 1790-1840 un spațiu în care reprezentanții
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lor țară a unui înaintat program cultural. Cărțile și manualele de filosofie, între care amintim pe acelea ale lui Baumeister și Steinkellner, pătrund în cercurile intelectuale românești; traducerile - e cazul celor semnate de Samuil Micu - sunt un rezultat al acelorași convergențe cu sistemul de valori culturale de pe continent; operele originale nu sunt nici ele mai puțin îndatorate experiențelor Secolului Luminilor. Apoi, Micu și Șincai au relații directe cu marea instituție tipografică din Buda (Typographia Universitatis Hungaricae Budae), unul activând acolo în calitate de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
München, 1960. Vezi, Ed. Ch. Jelavich, Barbara Jelavich (lab.) The Balkans in Transition. Essays on the Development of Balkan Life and Politics since the Eighteenth Century ed. a II-a, f.e., 1974. Emil Condurachi, Răzvan Teodorescu, „Europa de Est, arie de convergență a civilizațiilor”, în Revista de istorie, nr. 1 și 2, București, 1981. Emil Condurachi, Răzvan Teodorescu, op. cit., (partea a II-a) în Revista de istorie, nr. 2, București, 1981, p. 194. Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, ed. cit., p. 31
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
culturală avea să-mi arate și sensurile iluminismului transilvănean în care factorul sud-est european are tot atâta importanță ca și acela de sorginte centro-occidentală. Asupra cestei din urmă perioade, vezi cercetările aplicate, pe bază documentară, în volumul nostru Victor Neumann, Convergențe spirituale (Studii privind istoria relațiilor culturale și politice în Eurpa Central-Sud-Estică), Editura Eminescu, București, 1986. Emil Condurachi, Răzvan Theodorescu, „Europa de Est, arie de convergență a civilizațiilor”, Revista de istorie, nr. 2, 1981, București, pp. 201-202. Dragoljub Dragojlović, „Printing and transcribing of
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
centro-occidentală. Asupra cestei din urmă perioade, vezi cercetările aplicate, pe bază documentară, în volumul nostru Victor Neumann, Convergențe spirituale (Studii privind istoria relațiilor culturale și politice în Eurpa Central-Sud-Estică), Editura Eminescu, București, 1986. Emil Condurachi, Răzvan Theodorescu, „Europa de Est, arie de convergență a civilizațiilor”, Revista de istorie, nr. 2, 1981, București, pp. 201-202. Dragoljub Dragojlović, „Printing and transcribing of cyrillic books in Balkan towns of the Turkish Empire”, în vol. The Balkan Urban Culture (15th - 19th Centuries), p. 169-180. Zvane Crnja, Histoire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
203; vezi îndeosebi capitolul „De la formă la model: Cultura postbizantină”, pp. 191-249; a se vedea și studiul lui Mircea Muthu, „Amintirea Bizanțului în literaturile sud-est europene”, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 4, 1985, pp. 45-50. Victor Neumann, Convergențe spirituale, ed. cit., pp. 11-16, 17-38. Vezi Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, Editura Minerva, București, 1981, p. 50. Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, „Prefață”, în Manuscriptum, nr. 2, 1985, pp. 23-39. Prefața consultată, ca și întreaga operă, a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în fața atacurilor individuale și colective declanșate în societățile în care catolicismul și reformismul erau la putere, ambele religii nepermițând o dezvoltare liberă a iudaismului. Studiul meu va prelungi asemenea linii, le va îmbogăți ori le va nuanța, va dubla imaginea convergențelor de idei, alternând, ceea ce Braudel nu a făcut și nici nu putea să facă, între interiorul și exteriorul vieții comunitare evreiești, ipostază pe care autorul acestui volum și-a asumat-o pe deplin, favorizat (probabil doar aici) de propria-i
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
comunicări științifice, la Timișoara, Casa de Cultură a Tineretului, 1984. Szentklăray J., Mercy kormănyzata a Temesi BĂnsăgban, Budapesta, 1909, pp. 109-112. Vezi supra, capitolul cuprinzând o aplicație inedită despre evreii din Banat; unele aspecte le-am abordat în cartea noastră, Convergențe spirituale, ed. cit. Izvoare și mărturii, II, 1, doc. nr. 103, pp. 87-88. Ibidem, doc. nr. 100, p. 83. Ibidem, doc. nr. 91, pp. 72-73; doc. nr. 96, pp. 76-78; vezi Monumenta Hungariae Judaica, XVII, Budapesta, 1977, document nr. 290
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
studiului, interpretarea arătând cum nu poate (și nu trebuie) fi înțeles iudaismul atâta vreme cât este privit din afară. Nici extrema cealaltă nu ajută mai mult la decriptarea obiectivă a temei. Paul Petrescu, op. cit., p. 122. Studiile aplicate cuprinse în cartea noastră, Convergențe spirituale, ed. cit., pp. 16-103, le-am utilizat pe parcursul acestui capitol. Pierre Chaunu, Civilizația Europei în Secolul Luminilor, traducere și cuvânt înainte de Irina Mavrodin, vol. I, Editura Meridian, București, 1986, p. 274. D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formarii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
gândirea istorică luministă a centrului și sud-estului european”, în Convergente spirituale, ed. cit., București, 1986, pp. 18-19. Vezi comentariile noastre pe marginea corespondenței dintre cărturarii români, sârbi, maghiari, ruși și austrieci, cuprinzând un aspect important al acestor interferențe, în volumul Convergențe spirituale, ed. cit., capitolul „Ștefan Stratimirović și istoria românilor”, pp. 71-84. Pierre Chaunu, op. cit., p. 291. Vezi Voltaire, „Istoria lui Carol al XII-lea” (traducere de N. Roșea) în Voltaire, Opere alese, cu un studiu introductiv de N.N. Condeescu, București
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
appelés Monténegrins, avec figures, Berna, 1778, apud A. Pippidi, op. cit. J.G. Herder, Scrieri, p. 167. Széchenyi Istvăn, Közjóra való törekedések, Szemelvények, összeălította a bevezetö tanulmănyit írta Benkő Samu, București, 1981; vezi „Akademiai bészed”, loc. cit., pp. 213-231; în cartea noastră Convergențe spirituale, ed. cit., am încercat să dezvăluim câteva aspecte importante ale receptării lui Herder de către intelectualul maghiar; cf. capitolul „Széchenyi Istvăn și relațiile româno-maghiare”, pp. 84-103. C.Th. Dimaras, Neoellinikos diafotismos, Atena, 1977, capitolul „J.G. Herder și prezența sa în formarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
poziția nr. 405-406, pp. 118-119. Ibidem, poziția nr. 209, p. 65. Ibidem, poziția nr. 257, p. 78. Ibidem, poziția nr. 211, p. 66. D. Prodan, Răscoala lui Horea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, vol. I, p. 66. Victor Neumann, Convergențe spirituale, ed. cit., p. 45, 89. Vezi I. Budai-Deleanu, Scrieri inedite, ediție de I. Pervain, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, p. 181. Iosif Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul colectiv Stat. Societate, Națiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
unor modele generalizatoare (și, de aici, unele reacții vehemente de respingere), alteori ca o mișcare de unificare naturală a structurilor și modurilor de acțiune, mondializarea a reverberat într-un mod specific și la nivelul strategiilor de realizare a educației. Tendința convergenței modelelor și a realizării unor concordanțe parțiale între mai multe sisteme naționale de educație (sub aspectul conținuturilor, proceselor, validărilor etc.) este din ce în ce mai evidentă. Ceea ce la un moment dat era diferit tinde să se asemene, să se apropie, să împrumute trăsături
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în învățământ a tehnologiilor informației și comunicațiilor, transformarea învățământului într-o marfă creșterea mobilităților și a contactelor dintre actorii implicați în formare sunt aspecte concrete ale internaționalizării educației. Universitățile au devenit „pioniere” ale internaționalizării prin punerea la punct a unor convergențe notabile. Trebuie spus că acestea au fost dintotdeauna focare ale unificării, cel puțin în planul cunoașterii. Declarația de la Bologna din 1999 deschide calea unui spațiu european al formării de nivel superior care se bazează pe următoarele trei principii: punerea la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Fenomenul este observabil la scară istorică mică; practic, în circa două decenii, aceste medii s-au sincretizat. Roger Fidler (2004, p. 35), analizând această dinamică, ajunge la concluzia că gradul mare de întrepătrundere a diferitelor media materializează o tendință dintotdeauna - convergența unor sisteme, ce generează noi stilistici comunicaționale. Convergența este [Ă] o încrucișare de drumuri sau un mariaj din care rezultă transformarea fiecărei entități inițiale convergente, precum și crearea unor noi entități. (Fidler, 2004, p. 36) Convergența este dată de suprapunerea tot
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în circa două decenii, aceste medii s-au sincretizat. Roger Fidler (2004, p. 35), analizând această dinamică, ajunge la concluzia că gradul mare de întrepătrundere a diferitelor media materializează o tendință dintotdeauna - convergența unor sisteme, ce generează noi stilistici comunicaționale. Convergența este [Ă] o încrucișare de drumuri sau un mariaj din care rezultă transformarea fiecărei entități inițiale convergente, precum și crearea unor noi entități. (Fidler, 2004, p. 36) Convergența este dată de suprapunerea tot mai pronunțată a unor tehnologii sau forme de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
media materializează o tendință dintotdeauna - convergența unor sisteme, ce generează noi stilistici comunicaționale. Convergența este [Ă] o încrucișare de drumuri sau un mariaj din care rezultă transformarea fiecărei entități inițiale convergente, precum și crearea unor noi entități. (Fidler, 2004, p. 36) Convergența este dată de suprapunerea tot mai pronunțată a unor tehnologii sau forme de media care inițial doar se atingeau, ca în figura de mai jos. EMBED Word.Document.8 \s Noile tehnologii de informare și comunicare sunt supuse următoarelor șase
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
virtualizare a educației. Prima etapă ființează prin cuplajul dintre telefon și scris materializat în textul trimis prin fax. A doua etapă este generată de cuplajul dintre scris și computer, care a condus la publicațiile asistate de ordinator (PAO), iar din convergența scrisului, computerului și telefonului a luat naștere telematica. A treia etapa, mai sofisticată, adaugă audiovizualul „în flux”, iar prin interacțiunile dintre cele patru entități se generează universul actual unimedia. Este de presupus că gama instrumentelor subsumate acestei tehnologii se va
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]