2,909 matches
-
Corneliu Bucur cu redefinirea identității etnoculturale a românilor, într-un proces științific modern, printr-o cercetare comparatist-europeană, de o manieră interdisciplinară și printr-o reevaluare obiectivă a componentelor multiculturale, din perspectivă endogenă (pe structura sa internă, săvârșită în procesul de conviețuire multiculturală și interferare efervescentă și creatoare, a valorilor interetnice) și exogenă (decelând valorile receptate din afara cuprinsului spațiului românesc, prin dialogul cultural al popoarelor și etniilor care s-au întâlnit vremelnic sau durabil, timp de secole, influențându-se reciproc sau exercitarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunități, predominarea reprezentărilor pozitive asupra propriei colectivități și nu a celor negative, și credința în caracterul special al satului. 4.3.1. Criterii obiective Limbă, istorie locală, teritoriu Cele trei elemente menționate mai sus reprezintă repere obiective esențiale ale identității. Conviețuirea într-un anumit grup etnic și socializarea oferită de acesta, determină individul să achiziționeze întâi de toate limba acelei comunități, să cunoască reperele geografice ale teritoriului ocupat de acea comunitate și să internalizeze informații mai mult sau mai puțin complete
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
intră în categoria satelor "adunate de-a lungul văii"43 (Vuia, 1975: 194) Ludoșul, a cărui apariție este documentată istoric încă din secolul al XIII-lea, își întemeiază identitatea pe fapte istorice ce au rămas în legendă: colonizarea sașilor și conviețuirea cu aceștia ale cărei efecte sunt vizibile și astăzi în sat, deși în prezent populația de etnie germană este foarte redusă; arderea și prădarea satului de către banul Udrea în 1599, ca pedeapsă pentru refuzul sașilor de a oferi animale și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sat. Cei tineri sunt descurajați de perspectivele pe care le oferă satul, cei în vârstă nu mai au cui să povestească despre obiceiuri și despre cum era satul în tinerețea lor. Păstrând încă urmele unui stil de viață născut din conviețuirea cu sașii, Ludoșul trăiește astăzi cu amintirea a ceea ce a fost odată. Tălmăcelul și Ludoșul sunt două lumi care se multiplică precum în două oglinzi paralele, în nenumărate ipostaze, de-a lungul acestui spațiu social contradictoriu și complex care este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
climatul în regiune. Atunci când există multiple opoziții, preocuparea de a identifica soluții de cooperare poate conta mai mult decât chiar existența unei flote moderne și performante. Când se întâlnesc prea multe interese, negocierea și spiritul de înțelegere reprezintă formula de conviețuire, și nu forța. 4. Supraîncălzirea Pământului 4.1. "Riscul de a scufunda planeta este de unu la trei" Prinși în febrilitatea problemelor de securitate energetică, uităm de un lucru mult mai important, de securitatea planetei noastre, pusă serios sub semnul
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
principiu dihotomic. Așa se pare după cele spuse adineaori. Monarhia, desigur, strânsă în bune reglementări scrise, pe care le numim legi, este cea mai bună dintre toate cele șase; fără legi însă este cel mai greu de suportat pentru buna conviețuire. Mă tem că da. Cât despre conducerea de către cei care nu sunt mulți, întrucât „puțini” reprezintă media între „unul” și „mulțime”, tot așa vom considera și pe acesta ca fiind medie între celelalte două; iar conducerea de către mulțime este lipsită
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acestora pe alte direcții importante), țintele false demotivează mobilizarea efortului pentru programe importante. Un exemplu. Societățile actuale se confruntă adesea cu o criză complexă a adolescenței: eșecul școlar sau chiar abandonul școlar, comportamente antisociale, violențe, nerespectarea, adesea ostentativă, a normelor conviețuirii sociale. Într-un cuvânt, un deficit de incluziune/integrare socială într-o perioadă critică a formării personalității. Socializarea adolescentului este determinată de o mulțime de factori/componente ale vieții copilului și adolescentului: familia, școala, grupul de copii/adolescenți, mass-media, Biserica
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Nu există femei, nu există copii, nu există vârstnici, nu există prieteni, nu există într-ajutorare. Fecare individ este și trebuie să fie autosuficient, așa cum statele, în extremis, trebuie să-și fie autosuficiente. Artificialitatea și falsitatea unei asemenea înțelegeri a conviețuirii sociale la nivel național este similară cu artificialitatea și falsitatea, cel puțin în perioada contemporană, a unei astfel de viziuni asupra relațiilor internaționale. Autosuficiența și autonomia derivate din ea sunt, judecând în ansamblul unei vieți umane, dar și în ansamblul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
kantieni, nu este de mare ajutor în practică, ci este nevoie de un optimism moderat în rezolvarea problemelor comune. Foarte pe scurt, groțianismul este abordarea care privilegiază negocierile, scopul fundamental al acestora nefiind convingerea celuilalt de justețea unei poziții, ci conviețuirea prin rezolvarea diferendelor. În încercarea de a urmări modul în care statele instituționalizează întreținerea relaților, John Ruggie a introdus în 1975 termenul regim internațional. Potrivit celei mai cunoscute definiții (a lui Stephen Krasner), acestea sunt seturi de principii, norme, reguli
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
formule. Pe de altă parte însă, CSCE/OSCE a fost, de la bun început, proiectată să ofere un mediu de interacțiune statelor preocupate de securitatea europeană, de natură a facilita căutarea în comun a unor soluții, fie și parțiale, la problema conviețuirii pașnice într-un mediu anarhic. De remarcat faptul că Actul Final a fost semnat în cea mai destinsă epocă din întreaga perioadă bipolară - este semnificativ momentul chiar și prin faptul că este încadrat temporal între cele două acorduri SALT. La
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
viața fiecăruia dintre noi, să determine pulsul activităților economiei naționale și să contureze globalizarea, în ansamblul ei, atât cu luminile, cât și cu umbrele ei. Se speră că, în acest fel, devenind un proces cunoscut, se pot găsi modalități de „conviețuire”, ideal de sinergism, deoarece se pare că procesul globalizării este ireversibil și trebuie să-l „asimilăm”, ca mod de gândire și să-l gestionăm în interesul propriu, individual sau național, și, înainte de a-l privi ca un intrus bun sau
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
respectării entităților state-națiune, și anume: renunțarea la gândirea naționalistă și cultural-șovină; religia să nu fie mai presus de Constituția țării-gazdă; recunoașterea și respectarea principiilor democrației; emigranții trebuie să respecte societatea locală, să cunoască limba, istoria, cultura, legislația țării, obiceiurile, regulile conviețuirii sociale etc. Emigranții se stratifică, în timp, în emigranți temporari, cei ce sunt în căutare de lucru și care alimentează culturile paralele, ei putându-se întoarce în țările de origine, și imigranții care rămân, se naturalizează, primesc cetățenia țării-gazdă, se
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
moarte (Petre, 1997, pp. 24). Exemplul concret este descrierea detaliilor anatomice, accentul fiind pus pe diferențele specifice, ceea ce poate ușura înțelegerea deosebirilor dintre băieți și fete. Dacă se amintește de transmiterea HIV, părinții trebuie să insiste că orice formă de conviețuire normală (conviețuire socială: îmbrățișare, atingerea unor obiecte și folosirea lor în comun) nu este și cale de transmitere a acestui virus. Tot acum, sentimente noi și chiar contradictorii sunt încercate de copil. Teama, chiar frica, rușinea sunt sentimente ce sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
1997, pp. 24). Exemplul concret este descrierea detaliilor anatomice, accentul fiind pus pe diferențele specifice, ceea ce poate ușura înțelegerea deosebirilor dintre băieți și fete. Dacă se amintește de transmiterea HIV, părinții trebuie să insiste că orice formă de conviețuire normală (conviețuire socială: îmbrățișare, atingerea unor obiecte și folosirea lor în comun) nu este și cale de transmitere a acestui virus. Tot acum, sentimente noi și chiar contradictorii sunt încercate de copil. Teama, chiar frica, rușinea sunt sentimente ce sunt descoperite de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
se prefacă, se arată caracterul.” (A. Schopenhauer) Bine - rău; bunătate - răutatetc "Bine - rău; bunătate - răutate" Cine Întinde mâna se face iubit. Pentru că un astfel de om dovedește nu numai că nu are resentimente față de alții, dar și că dorește buna conviețuire: „Cel mai bun dintre oameni: cel plăcut, ce iartă./ Cel mai rău i-acela veșnic pus pe ceartă”.) Plăcerea de a face bine este singura care nu se uzează. (De tristețea sau revolta pe care ne-o produce un rău
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înțelept toată viața”. Opusă disponibilității unora de a asculta este Încăpățânarea altora de a se singulariza: „A vorbi la pereți”; „A predica În deșert”. Dar singularizarea aceasta se plătește: „Cine nu vrea să asculte sfatul nimănui va Învăța pe seama lui”.) Conviețuirea socială ne pretinde o libertate asumată, adică o libertate cu răspundere: „Toți oamenii aspiră la libertate În chip necondiționat; nimeni nu vrea să știe că avem un drept doar la libertatea pentru care ne putem lua răspunderea” (L. Blaga). Tot
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
excesul de zel al acestor revoluții (așa cum s-a Întâmplat și cu „Revoluția română” - 1989!)... Μ De ce ni se spune mereu să facem binele și să-l apărăm În confruntarea cu răul? Oare numai pentru faptul că astfel se asigură conviețuirea socială, sau și pentru a ne apăra conștiința de complicate autoînvinuiri sau justificări? Numai pe calea binelui se poate obține atât liniștea și pacea exterioare, cât și cele interioare. Μ În prezența frumosului, a binelui, a dreptății câștigate nu poți
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
oameni vorbind, Îți dai seama că «partea de sus» a limbii este nelocuită, În timp ce aici, «jos», unde cuvintele nu spun decât «vreau», «du-te», «mi-e foame», «sună-mă», «plec», «ai grijă», «cât costă?», aici unde ele acoperă minimul necesar conviețuirii, unde nu sunt decât suport pentru informația curentă, pentru reclamă, duplicitate sau sudalmă, aici, la fundul limbii, În drojdia ei se petrece totul. Miliarde și miliarde de oameni vorbesc fără să aibă acces la cuvânt: ei nu aud nici melodia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
semnificativă prezența unor oameni de putere cum ar fi Fanfani, de exemplu. În el, vechiul (legalitarismul, clericalismul și sforăriile) poate conviețui în mod pașnic cu noul (producție a inutilului, hedonism, dezvoltare cinică și nediscriminată); și aceasta pentru că o astfel de conviețuire este un dat obiectiv al națiunii italiene. Continuitatea dintre cei douăzeci de ani de regim fascist și cei treizeci de ani de regim creștin-democrat își află temelia în haosul moral și economic, în defetism ca imaturitate politică și în restricția
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
popular napolitan. (...) Tempo, 22 februarie 1974 Biserica, penisurile și vaginele 1tc "Biserica, penisurile și vaginele1" Biserica nu poate fi decât reacționară: Biserica nu poate fi decât de partea puterii; Biserica nu poate decât să accepte regulile autoritare și formale ale conviețuirii; Biserica nu poate decât să aprobe societățile ierarhice în care ordinea să fie garantată de clasa dominantă; Biserica nu poate decât să deteste orice formă de gândire liberă, oricât de timidă; Biserica nu poate decât să fie contrară oricărei inovații
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ei”. Dacă într-adevăr vrem să-i facem pe homosexuali să intre în „normalitate”, n-aș ști să indic o modalitate mai bună decât cea a lui Lenin cu privire la evrei, care cu siguranță nu deschide calea către o perspectivă de conviețuire tolerantă. De altfel, Daniel și Baudry par să fi uitat tocmai răspunsul ideologic suprem al unui homosexual la pogromul servil și feroce al așa-numiților „normali”: este vorba despre sinuciderea protagonistului homosexual din Cartea albă a lui Cocteau, ce și-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de mișcarea legionară și nici nu mă voi dezice”. Înlănțuite, Înregistrările recompun momentele și trăirile vieții de-a lungul evenimentelor istorice majore: perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, regimul și represiunea comuniste. SÎnt descrise Brașovul interbelic (viața cotidiană, arhitectura urbană, conviețuirea etniilor brașovene, dar și conflictele dintre ele generate de naționalism), desfășurarea războiului cu urmările sale (lipsurile și economiile la care era supusă populația, luptele pe frontul de răsărit, prizonieratul În lagărele militare sovietice), instalarea dictaturii proletariatului și procesele care au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
frecventat, pe de o parte, universul tematic propriu literaturii SF ori polițiste (abordat însă prin parodiere inteligentă a genurilor respective) și, pe de altă parte, filonul predilect al umoriștilor specializați: universul cotidianului prozaic, anodin, viața de birou, viața de familie, conviețuirea în imobile supraaglomerate ș.a.m.d., ambianțe propice pentru revelarea comicului. Spirit ludic, J. e un fantezist cu resurse. Prozele SF au întotdeauna un tâlc moral și umanist, chiar dacă strecurat discret. La fel și prozele umoristice „intimiste”, în care autorul
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
92. cu cea a iezuitului. Coincidența se poate datora atât preluării datei din scrierile istorice care au avut ca sursă notițele călugărului, dar putem bănui și o cunoaștere a trecutului celor cărora secuii, după mai bine de un veac de conviețuire, nu le recunoșteau legitimitatea obținerii unor drepturi. Lupta pentru dobândirea unui statut privilegiat începuse pentru armenii din Transilvania încă de la sfârșitul secolului XVII, iar în memoriile adresate autorităților, în prima jumătate a secolului XVIII, ei au făcut referiri la momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]