14,037 matches
-
al cooperativelor elvețiene (Uniunea elvețiană a Societăților de Consum) a participat de curînd la Expoziția Internațională de la Gand. Rolul acestui teatru este de a exprima cu ajutorul pantomimei, pentru a fi pe înțelesul tuturor popoarelor cîteva din ideile fundamentale ale sistemului cooperatist elvețian. Această împletire a teatrului cu economia e făcută să ispitească pe artiștii timpului. Perdele, reflectoare, păpuși, sfori, oameni, fonograf - iată mijloacele. În numărul următor vom da scenariul unei pantomime co-op” (nr. 50-51). Însă promisiunea va rămîne... promisiune: prommettre c
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noroc, pe lumea asta. Era ca absolut toți ceilalți. Întâmplarea a făcut ca, el să fie de față, Într-o zi, la o Îndelung moșită adunare, În urma căreia avea să se stabilească, de către cei strânși pe terenul viran, din fața magazinului cooperatist, existent, de o bună bucată de vreme, În vestita comună amintită mai sus. Și, cum-necum, măgăreața a căzut pe capul său: al lui Mereuță Pârjol. Prin urmare, candidatura lui, de independent, a fost Înaintată la județ. Comenduitorii de acolo au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de la ultraortodocșii de la Agudas xe "Israel"Israel și până la diversele curente sioniste, de la neologi și până la comuniști. O direcție importantă a acțiunilor Joint a fost cea a programului de Asistență reconstructivă, ce cuprindea Încurajarea micii proprietăți, a activităților de tip cooperatist, a băncilor populare, a atelierelor meșteșugărești. În paralel, organizația a finanțat programe de calificare și recalificare a populației evreiești și de Încurajare a unei schimbări a structurilor socioprofesionale ale populației evreiești, de antrenare a acesteia În activități productive. Acest program
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de cuprindere fiind mult mai vastă, sau mai restrânsă, în funcție de obiectivele urmărite în fiecare program căruia i se asociază proiectul. b) Eligibilitatea beneficiarului de proiect (a solicitantului) Solicitanții, în general, sunt persoane juridice (operatori economici înregistrați legal în România, unități cooperatiste, unități social-culturale, fundații și asociații) și persoane fizice. Aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții impuse de programele operaționale cărora se subordonează, și anume: să facă dovada capacității de finanțare parțială, de a asigura contribuția proprie la valoarea totală eligibilă a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
investiții provenind, în cea mai mare parte, din economiile proprii (două-opt miliarde de euro/an care au fost trimise în țară în ultimii zece ani) și fonduri gestionate de băncile de credit agricol, care trebuie reînființate în mediul rural. Forme cooperatiste de producție și desfacere vor completa această renaștere a satului românesc, propunere valabilă pentru agricultura din zonele de deal și munte, fermele cu mari suprafețe de teren arabil vor avea alte modele de producție, respectiv cele care s-au arătat
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
satului (aceștia au trimis anual în țară între două și opt miliarde de euro), o prezintă parcul agroindustrial și banca de credit agricol din comună, care gestionează și economiile foștilor emigranți, la care se adaugă și organizarea locuitorilor în forme cooperatiste de producție/desfacere a produselor alimentare. Politica investițiilor. Prezintă dificultăți și cere multă abilitate din partea decidenților, deoarece investitorii trebuie căutați și atrași în punerea în valoare a unei resurse - prevăzută în politica industrială -, nu numai în propriul avantaj, dar și
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
fânețe naturale, resursa umană locală, tradiția (cunoașterea ecologică tradițională) etc.; - modificări în structura activității agricole prin adaptarea la cerințele pieței potențiale, asigurarea independenței alimentare locale; - organizarea producției agricole, a desfacerii produselor, condiționării, depozitării și transportului acestora, în entități economice tip cooperatist care să poată comunica (marketing, încheiere și derulare de contracte, acces la sisteme financiare moderne etc.) cu piața internă și externă; - extinderea activității economice, de la obținerea de produse agricole, la obținerea de produse alimentare prin prelucrarea primelor în instalații tip
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
gestionate de o bancă agricolă de credit, organizată la nivelul comunei, după exemplul băncilor similare ca profil, existente în România în perioada interbelică. O asemenea bancă își completează capitalul și cu alte fonduri în afara emigranților și oferă servicii bancare organizațiilor cooperatiste din comună; - personalul calificat necesar entității cooperativizate, instalațiilor industriale, serviciilor conexe acestora, încă mai poate fi găsit fie din rândul foștilor emigranți, fie dintre pensionarii din localitate, care au lucrat în industria socialistă; - organizarea acestui proces nou, de mare anvergură
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
soluție de instaurare a unei societăți drepte este revoluția proletară: dispariția claselor sociale o dată cu dispariția proprietății private, a inegalității economice și sociale. Trăsăturile de bază ale socialismului sunt următoarele: 1) Proprietatea asupra producției trebuie să fie publică (fie naționalizată, fie cooperatistă); 2) Membrii societății aflați în nevoie trebuie asistați printr-un sistem al bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale" (o redistribuire a banilor publici, astfel încât să beneficieze și persoanele defavorizate); 3) Prosperitatea, egalitatea, distribuirea echitabilă vor elibera oamenii de nevoile materiale de bază. Originile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
atestă vechimea mai mare a ținerii iarmarocului la Tecuci. Cu mult mai târziu se vor stabili noile date, Sf. Teodor și, mai ales Sf. Maria, această dată la câtva timp după primul război mondial. Cooperația. Sistemul de organizare în ferme cooperatiste, pe diferite segmente de activitate lucrativă și comercială, ține de epoca modernă și se va face sub egida statului. Cele concepute pentru agricultori se voiau o măsură de rezolvare a marii crize în care intrase agrieultura României la sfârșit de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scop acordarea de credite în condiții avantajoase pentru țărani, membri sau nemembri societari. Băncile populare își desfășurau activitatea sub îndrumarea și controlul unui organism național numit Casa Centrală a Băncilor Populare Sătești. În comuna Umbrărești a fost înființată o instituție cooperatistă de acest fel spre sfârșitul anului 1904, pe data de 29 noiembrie, chiar la un an după apariția legii. Acum „s-au votat în adunarea generală Statutul de întemeiere și funcționare, alegându-se și Consiliul de administrație și comisia censorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele preconizate nu a prins viață în perioada interbelică, situație pe care o cunosc din propria-mi experiență, și de la bunicul meu după mamă, Raicu Druță, beneficiar al unui lot de 5 ha, dar și membru în conducerea respectivei Societăți Cooperatiste o bună bucată de vreme. Nici vorbă de mașini agricole sau unelte de înalt randament procurate pentru locuitori prin această bancă populară. Se foloseau pentru treier vitele, adică ceea ce se moștenise și se practicase cu sute de ani în urmă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprii. Ici, colo, câte un locuitor a reușit să-și cumpere vreun plug cu două brazde sau câte o secerătoare tractată de vite, acestea numărându-se pe degetele unei singure mâini în întreaga comună. Partea bună rămasă de pe urma acestei forme cooperatiste rezidă în faptul esențial că țăranii au putut intra mai ușor în stăpânirea pământului, pe care l-au lucrat și udat cu sudoarea muncii lor moșii și strămoșii, iar Casa Rurală s-a dovedit a fi o instituție bancară benefică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
uman Oncești reiese că în anul 2003 s-au înregistrat 28 de nașteri, față de 30 de decese din aceeași perioadă. Reducerea drastică a natalității și exodul populației tinere la orașe (după terminarea ciclului gimnazial), aveau să aducă, în anii agriculturii cooperatiste, schimbări radicale în structura populației după vârste. Pentru comparație, la nivel de țară, după recensământul din 1992, structura pe grupe de vârste se prezintă astfel: 0-20 de ani: 32 %, 20-60 de ani: 57 % și peste 60 de ani: 16 % (după
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se cumpărau, cum ar fi: petrolul și păcura, sarea, uneltele agricole, unele produse coloniale, citrice ș.a. Baza subzistenței a constituit-o, totuși, dintotdeauna, producția proprie și prelucrarea artizanală. Tot de prin anii ’50, odată cu dezvoltarea comerțului, în general cel cooperatist și desființarea comerțului privat, unele produse, cum ar fi cele textile, de tricotaje, încălțăminte și alimentare, au început să fie procurate din comerțul local sau de la orașe. Așa se face că, de pildă, astăzi nu se mai poartă dimia 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comerț de stat a dat lovitura de grație comerțului ambulant, punându-se capăt oricărei intermedieri dintre producător și consumator. Sectorul particular a dispărut aproape total, puțini dintre acești negustori și meseriași ambulanți mai subzistând și astăzi. După 1989, alături de comerțul cooperatist a luat ființă și s-a dezvoltat și comerțul particular, reprezentat prin 8 cârciumi. Istoricul Cooperativei de consum Oncești Cooperativa de Consum Oncești s-a înființat în anul 1951, prin liberul consimțământ al mai multor cetățeni din comună care, odată cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor juridice și fizice”<footnote Legea nr. 82/24 decembrie 1991 a contabilității, republicată. footnote>. În contextul legii contabilității, persoanele juridice și fizice reprezintă: a) societățile comerciale, companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste, dar și celelalte persoane juridice; b) instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, precum și acele persoane fizice care desfășoară activități producătoare de venituri; c) subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, cu sediul sau
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
dor de muncă”. * 45 Conservatorul a apărut la Bârlad și în anii 1896 - 1897, dar n‐a putut fi consultat, „fondul fiind blocat” la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași . * Cooperația Tutoveană Cooperația Tutoveană, gazetă bilunară, pentru susținerea mișcării cooperatiste, apare la 15 ianuarie 1919, redacția și administrația la Federala Tutova. Scopul gazetei este „de a stabili legătura de suflet între ziar și conducătorii băncilor populare” în cond ițiile îndeplinirii a „două mari reforme: împroprietărirea țăranilo r și dreptul egal
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spre a vedea de unde au plecat, unde au ajuns și ce trebuie făcut pentru viitor...” Gazeta promite că „nu se va ocupa de nici un soiu de politică, ci va fi pur și simplu numai o gazetă de instrucție și educație cooperatistă”. Într‐adevăr revista a publicat: dări de seamă, bilanțuri, informații și materiale despre „Rolul băncii populare în sat”; „Cooperativele de producție, consum și desfacere în comun”, 46 îndemnuri: „Ajută‐ te și Dumnezeu te va ajuta”, diferite scrisori către prieteni cooperatori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Deșteptarea" din comuna Bârlad (1906, înregistrat la Acad. la 30 ianuarie 1907); Statutele și Regulamentul Societății cultural-economice „Munca"din județul Fălciu, 1907 etc.,Toate sunt tipărite la „Cațafany". Ele sunt dovada nu numai a activității editoriale ci și a mișcării cooperatiste, nu chiar în fază incipientă, nici începând o dată cu intrarea în anii de după 1945, cum eronat credea un anume Gabriel Catalan și revista de cultură „Timpul" de la Iași care în numărul 3/2006 pe pagina întâi și pe întreaga pagină cinci
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Biblia de la București (1688), Îndreptarea legii (1643), Min eele din ianuarie - iunie 1780, icoanele pe lemn și sticlă, porți î mpărătești, țesături importante prin prețiozitatea materialului folo sit etc. * Lumina vetrelor Lumina vetrelor, organ de îndrumare morală, cultural economică și cooperatistă înscrisă în registrul publicațiilor la Tribunalul Tutova sub nr.3 din 30 XII 1940. Apare lunar, proprietatea administrației Societății de ajutor mutual “Crucea solidarității creștine - Biserica Sfinții Împărați, Bârlad, directori responsabili avocat Gh.Just. Filipescu și preot I.D. Leon. Corespondența
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
operatorii economici după cum urmează: − Regii autonome - RA; − Societăți comerciale: • Societate pe Acțiuni - SA; • Societate cu Răspundere Limitată - SRL; • Societate în Comandită Simplă - SCS; • Societate în Comandită pe Acțiuni - SCA; • Societate în Nume Colectiv - SNC; − Alte forme juridice (societăți agricole, societăți cooperatiste, instituții bugetare, întreprinzători privați, ONG etc.). Clasificarea pe forme de proprietate grupează operatorii economici după structura capitalului, după cum urmează: Proprietate de stat: − Integral de stat; − Public de interes național și local (instituții de interes public); Proprietate mixtă: − Majoritar de stat
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
din capital): • stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; − Majoritar privată (sectorul privat deține peste 50% din capital): • stat + privat românesc; • stat + străin; • stat + privat românesc + străin; Proprietate privată: − Integral privat: • integral românesc; • românesc + străin; − Integral străin: • proprietate cooperatistă; • proprietate obștească. 1.4. Clasificarea indicatorilor macroeconomici Analiza statistică la nivel macroeconomic are ca obiect studierea fenome nelor și proceselor economico-sociale care au loc în economia națională, pe baza unor agregate macroeconomice ce exprimă aspectele esențiale ale economiei în ansamblul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
exercită una sau mai multe activități, în unul sau mai multe locuri (sedii - unități locale ale întreprinderii). În sensul larg al cuvântului, sunt asimilate întreprinderilor și persoanele fizice care desfășoară activități economice în temeiul OUG nr. 44/2008, precum și societățile cooperatiste și societățile agricole. Sub aspect juridic, întreprinderea apare<footnote S. Cărpenaru, Drept comercial român, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 43. footnote> ca un organism economic și social și constituie o organizare autonomă a unei activități, cu ajutorul factorilor de producție
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
în vederea obținerii de profit. Întreprinderile economice în sensul larg al cuvântului se pot clasifica după mai multe criterii: − după forma de proprietate: • întreprinderi private: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societățile comerciale cu capital integral privat, societățile agricole, societățile cooperatiste; • întreprinderi publice: regiile autonome, societățile comerciale cu capital integral de stat; • întreprinderi mixte; − în funcție de principalele caracteristici ale comportamentului lor economic: • întreprinderi cu activitate economică nefinanciară (întreprinderi agricole, din industrie, construcții, comerț și alte servicii); • întreprinderi financiare, bancare și de asigurări
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]