1,289 matches
-
Respectul pe care i-l purtau „băieții” nu crea între institutor și elevi o prăpastie. „Domnul” era văzut adesea jucându-se cu elevii săi în curtea școlii sau pe dealul Copoului, antrenându-se cu drag și nostalgie în jocurile lor copilărești, chiar dacă uneori sănătatea nu-i permitea. „Ion Creangă nu a fost numai dascăl, cu sufletul turtit de cei patru pereți ai școalei și de cei doi pereți ai cărții, ci dascăl rămas în același timp om.” (33, p. 72 ). Tocmai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de muncă și de viață ale tinerilor au adus cu sine și schimbări în plan psihologic, inclusiv în profilul valorico-atitudinal și în comportamentul cotidian. În adolescență, personalitatea ”se dimensionează relativ seismic și dramatic în opoziția dintre comportamentele impregnate de atitudini copilărești, cerințele de protecție, anxietatea specifică vârstelor mici în fața situațiilor mai complexe și solicitante, atitudini și conduite noi formate sub impulsul cerințelor interne de autonomie sau impuse vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
năvalnic, cu devansări spectaculoase, dar și cu întârzieri descurajante, la sfârșitul acestui proces ne vom afla în fața prezenței unor structuri psihice bine închegate și cu un grad mare de mobilitate. Acum au loc dramaticele confruntări dintre comportamentele împreunate de atitudinile copilărești și cele solicitate de noile cadre sociale în care acționează adolescentului și cărora el trebuie să le facă față, dintre aspirațiile sale mărețe și posibilitățile încă limitate de care dispune pentru traducerea lor în fapt, din ceea ce dorește societatea de la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a se putea descurca în situații concrete, acum trebuie să folosească aceste deprinderi ca bază pentru alegerea carierei vocaționale. Identitatea confuză poate fi un pericol la această vârstă. Ea se poate manifesta prin acțiuni impulsive, sau prin apelarea la manifestări copilărești pentru a evita rezolvarea conflictelor. Intoleranța, dorința de a ieși în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
că și profesorii recurg uneori la mici artificii pentru a reține anumite succesiuni de termeni. Un binecunoscut exemplu este cel al culorilor spectrului vizibil: rogvaiv, în care „r” vine de la roșu, „o” de la oranj, „g” de la galben etc. Poate părea copilăresc, dar acest exercițiu îl puteți extinde la orice altă succesiune a cărei memorare este mai dificilă. Exploatați-vă tipul de memorie. Știind care vă este tipul (vizual, auditiv, senzitivă, nu trebuie decât să vi-l antrenați. 46 Cei cu memorie
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
lumii”. „Neașteptatul”, „Nesperatul”.și-atunci, „când desenez, sunt realist”, iar „simplele elemente de desen” devin „ființe”. Subtilitatea unor schematizări, premergătoare materializării unei prezumtive picturi, eventual, un avant-art. Uneori, artistul își consideră schițele niște „monștri”, niște „caraghioși”, chipuri „diforme”, „caricaturale”, „invenții copilărești”. Lor li se alăturăși-acel „copac al răului” (desenul de la pagina 22). Schițări ale ludicului, dar de o subtilă sinceritate. și-n acest context, parcă am fredona un cântec: „Peste apă, peste lut, / Cine oare l-a văzut? / A sărit din
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
limbaj de maidan „popular”, motivam eu, și a zis că mă spune mamei, care m ar fi atins rău de tot pe cocoașă, dacă ar fi aflat spusele mele. De frica bătăii, am acceptat să fiu șantajat în diverse lucruri copilărești, să fac nedreptăți altor copii. Pentru mine lucrul acesta a fost un calvar până într-o zi când n-am mai răbdat și cu toate consecințele posibile, am da t j os „jugul”. — V-ați descătușat, deci? — Respectivul copil nu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
iubi încă pe Mab, găsind o nesperată (ca să nu zicem greu de admis) înțelegere la binevoitoarea Marta, devenită brusc așa cum și-o dorea el, "curată și nevinovată ca o soră", fără a se simți jignită deloc de reacția mult prea copilărească a partenerului. Dar prietena de pe lac, pricepându-se la bărbați, pleacă la fel cum a venit, ca o nălucă, nu înainte de a-l sfătui pe Andrei să ierte trădarea femeii și să nu mai creadă în nimic pentru că "viața nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de Cristian Unteanu, Editura Univers, București, 1980, p. 253. 59 Vezi Peter Brooks, The Melodramatic imagination: Balzac, Henry James, Melodrama & the Mode of Excess, Yale University Press, New Haven & Londra, 1976. În opinia autorului, narcisismul infantil e relevat prin autocompătimirea copilărească și exploatarea unui stadiu de dezvoltare mentală în care distincția dintre "vreau" și "pot" nu e clară. Nu trebuie să facem însă confuzie între dimensiunea psihologică a structurii melodramatice în sine și psihologia personajelor melodramei: melodrama exteriorizează de fapt însăși
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sta împreună? Ce lucru minunat să aibă nevoie de mine un om ca măria ta! Mitropolitul rostea cuvintele încet, cu glas egal, privindu-l în ochi, cu un zâmbet sincer fericit, ridicându-și brațele oblic. Șerban Vodă, într-un entuziasm copilăresc, renunță la eticheta bizantină la care ținea atât de mult și, cu toată statura lui uriașă, se lăsă îmbrățișat de prelat. Îl invită cu un gest să ia loc, se îndreptă cu pași repezi spre ușă și se asigură că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
O slugă intră și anunță că preotul îi așteaptă în capelă. Se ridicară amândoi și unchiul, curtenitor după obiceiuri europenești, își sprijini nepoata de braț, dându-i întâietate la toate ușile. Stanca îi mulțumea de fiecare dată, cu un surâs copilăresc. Din sala mare, aruncând o ultimă privire tavanului boltit și zugrăvit, întruchipând drumul lui vodă făcut cu nouă ani în urmă la Adrianopol, spătarul își conduse nepoata într-o trecere intermediară dând înspre galeria care unea cerdacul de deasupra intrării
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lucru se va întâmpla dacă cei care au capacitatea de a influența evenimentele și atitudinile oamenilor vor rămâne în alertă. Aș putea oferi șapte sugestii care deși nu sunt niște stâlpi ai înțelepciunii reprezintă, cel puțin, niște avertismente în privința greșelilor copilărești. În primul rând, ar trebui să ne concentrăm asupra chestiunilor locale, și nu a celor globale. Al Qaeda râvnește la o scenă mondială; ar trebui să o împiedicăm să revendice acest lucru. Problemele specifice care agită apele în Cecenia, Nigeria
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
cititorul nu este o fetiță. El înțelege mai multe decît Maisie din informația pe care o primește, și interpretează diferit. Unde Maisie vede doar un gest ciudat, cititorul știe că are de-a face cu unul erotic. Diferența dintre versiunea copilărească a evenimentelor și interpretarea pe care cititorul adult le-o dă determină efectul special al romanului. Dar naratorul nu e un copil. James este poate cel mai radical experimentator, al cărui scop a fost să demonstreze că, în terminologia acestei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu-i plăcuse lui Marx sau Engels, după cum nici lui Lenin nu-i plăcuse în Tostoi "moșierul scrântit întru Cristos". Dar era Lev Nikolaevici o "oglindă a revoluției ruse"? Era! Perfect! \ Surâdeam în sinea mea. Știam că aceste gânduri erau copilărești (în mod curios la nouăsprezece ani eram mai grav), tinerețea ne dă adesea această stare de spirit de jubilațiune nemotivată și puțin profundă, până n-o pățim (și ulterior aveam s-o pățesc, nu atât de rău ca alții, numai
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
PE TOȚI CEI CARE AVUSESERĂ VREODATĂ DE-A FACE CU EL. ÎȘI AMINTI DE CEVA CE AUZISE ODATĂ: CREIERUL ÎI DĂRUISE MARELUI JUDECĂTOR NEMURIREA. ATUNCI DOAR RIDICASE DIN UMERI. ÎNTOTDEAUNA CONSIDERASE REFERIRILE LA NEMURIREA DICTATORULUI CA PE O FORMĂ EXTREM DE COPILĂREASCĂ DE PROPAGANDĂ, DEȘI ACESTEA CONTINUASERĂ ANI DE ZILE. TOTUȘI, UNDEVA EXISTA O REALITATE ÎNGROZITOARE, ALTFEL RIVA ALLEN NU AR FI ÎN SITUAȚIA EI NENOROCITĂ DE ACUM. SIGUR, POVESTEA EI ERA DE MICĂ IMPORTANȚĂ, DAR DĂDEA O SEMNIFICAȚIE DEOSEBITĂ TUTUROR LUCRURILOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
D'Arrast surâse. - Nu cred. - Ești mândru, căpitane. - Cândva am fost mândru, acum sunt doar singur. Dar ia spune-mi, bunul Iisus ți-a răspuns întotdeauna la chemare? - Nu întotdeauna, căpitane. - Și atunci? Bucătarul izbucni într-un râs proaspăt și copilăresc. - E liber să-mi răspundă când vrea el, nu? La club, unde d'Arrast luă masa cu persoanele cele mai de vază din Iguape, primarul îi spuse că va trebui să semneze în cartea de aur a orașului, pentru ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
nemișcat, în pustiul de nisip și ape. Amurgul îl găsi sub valuri, abandonat adorației marine. Se afla în vecinătatea unui cuplu bizar. Un popă sau rabin dolofan, cu bărbuță argintie, se bălăcea drăgăstos lângă consoartă, ca într-un tandru leșin copilăresc și impudic. Amintirea barbișonului răsărind cu intermitențe deasupra apei, lângă delicata femeie lăptoasă, zbenguiala molcomă, puerilă, înlănțuirea ireală reveniră multă vreme. Noaptea, trenul. Călătorul pendula pe pernele compartimentului gol. Încerca să rețină sub pleoape calmul mării fraterne. Coboară, răsuciți, din
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
concediu mai lung și te-a refuzat. Nu te-ai arătat afectat. I s-a părut suspect. Lângă cinema, se lungește coada de salariați, nerăbdători să intre în încăperea încălzită. — Am auzit că ai pleca pe-un șantier. Ar fi copilăresc... La noi te-ai simțit bine, lucrările sunt interesante. Ultimul proiect pe care l-ai avut era deosebit. Cred că ai lucrat cu plăcere. Glasul însoțitorului vine calm și cald. Ar trebui somat cu întrebări urgente, importante, dar n-are
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
spital și suferințe, nu-i așa?... Eu am mare încredere în Karg, deși e sever și neînduplecat, căci noi, slava Domnului, am luptat vitejește... ― Bine, firește, n-ar fi rău, răspunse Bologa, convins în sine că speranțele lui Varga sunt copilărești și dornic să rămână iar singur. Dar dacă zice Gross că s-a interesat de noi generalul, de ce nu ne însoțește și el? Varga aruncă o privire în compartiment și apoi întoarse spatele cu dezgust, zicînd: ― M-a plictisit jidanul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zicîndu-i: ― Don' locotenent, am pregătit ceva de mâncare, că trebuie să vă fie tare foame... Poftiți dincoace în odaie... Auzind glasul românesc, cei doi gradați ridicară deodată nasurile spre ordonanță, mirați. Bologa observă mișcarea lor și răspunse cu o mândrie copilărească, parcă ar fi căutat să le sfideze uimirea: ― Bine, Petre... Chiar mi-e foame, căci în tren mai mult am răbdat decât am mîncat! În tindă, prin ușa rămasă întredeschisă, auzi glasul unuia: ― Mi se pare că și locotenentul e
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
odaia sa, abătut, nehotărât, cu gândurile împrăștiate. Se puse să caute ceva, apoi se repezi la birou, scoase tremurând hârtie de scrisori și așternu, foarte grăbit, câteva rânduri către avocatul Domșa, anunțîndu-l că consideră logodna cu Marta ca o nesocotință copilărească și de aceea îi înapoiază verigheta. " Uite ce simplu și cum nu mi-a venit în minte!" își zicea scriind adresa, mulțumit, parcă ar fi găsit o comoară. Scotoci prin sertare și în sfârșit dădu peste ce căutase adineaori: o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zise Apostol, ștergîndu-și gura cu șervetul și uitîndu-se surâzător la doamna Bologa, care ședea năucită pe scaun, parcă nu și-ar fi crezut urechilor. ― Asta nu se poate! strigă avocatul. Nu se poate! Asta nu-i cauză serioasă! Pentru închipuiri copilărești nu se poate zdrobi norocul unei fete!... Spune și d-ta, doamnă, că doar ești femeie înțeleaptă și ai văzut multe în lume, spune: se poate? Întrebarea găsi pe doamna Bologa nepregătită. În adâncul sufletului era mulțumită că Apostol a
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai mare nenorocire pentru el ar fi despărțirea de Ilona. I se părea că viața lui începe undeva, departe, dar de-abia de la Ilona se luminează, ca o odăiță plină de soare și de bucurie. O fericire simplă, tumultuoasă și copilărească îi sălășluia în suflet... Stătea în cancelarie, lucra cu râvnă de slujbaș conștiincios, și vremea îi trecea repede, pentru că la sfârșit îl aștepta Ilona. Iubindu-se, făceau numai planuri de viitor. Apostol îi zugrăvea cum are s-o învețe carte, cum
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
În aceste conferențe rolu-ntîiu l-a fi jucat... - Drept c-așa-i, dar numa-n jocul rezonabil ce-am avut, {EminescuOpIV 535} Rolu-ntîiu îl joacă altul. Altul? Poate c-am știut. Jocul vostru rezonabil să nu iasă, de, cumva, Joc copilăresc și ție și la altul careva. Bine-mi pare cumcă vorba chiar la asta ai adus. Căci și eu păstrez o taină cam de mult și ți-am mai spus C-atingînd pe mai mulți oameni n-am putut-o da
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bunuri naționale. Influința ideilor lui Rousseau asupra spiritului public. Tot boierii domnesc și azi cu dorința de-a răsturna Domnii, fiindcă nu este un organism soțial care să facă presiune asupră-le și să țină-n întunericul lor oarbele și copilăreștile ambițiuni personale. Regalitatea absolută impune egalitatea și prin aceea impune individului conștiința curată e o verigă din înlănțuirea societății și că n-o poate părăsi voluntar fără de-a-și pune-n pericol esistența. [CEA MAI REA ARISTOCRAȚIE] 2270 Aristocrația domnitoare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]