998 matches
-
de la Viitorul. „Bârladul” - în „Cronica Bârladului” se ocupa de „recenta vizită a M.S.Țarului”, iar Intransigentul, nefiind războinic, n-a ridicat steagul răzvrătirii,și, cu un limbaj moderat, neostil nimănui, lupta alături cu coreligionarii cu care are aceleași bune și cordiale raporturi”... Poate, „pâinea localnicilor care de câteva zile s-a scumpit cu 5 bani nu la kilogram ci la bucata de 800 grame” să-l supere pe Intransigentul, iar C. Slobozeanu să aibă prilejul să se ridice în scris, cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
interes, chiar dacă nu-i era ușor să-i urmărească ideile, alți profesori de la Cambridge nu ezitau să-și exprime nedumerirea sau chiar dezaprobarea. Bătrânul profesor de logică W. E. Johnson, ale cărui relații personale cu Wittgenstein erau de altfel foarte cordiale, a calificat reîntoarcerea lui drept „un dezastru“ pentru Universitate. Johnson avea în vedere înrâurirea, după el nefastă, pe care Wittgenstein o exercita asupra unor tineri dotați, interesați de filozofie. De ce nefastă? Deoarece cu Wittgenstein nu s-ar putea purta o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În acest fel, acestea erau obligate să recurgă permanent la "bunele oficii" ale Germaniei. Prințul Bülow declara la un moment dat, că singurele alternative între Austro-Ungaria și Italia sunt alianța sau războiul, dar alianța nu va fi niciodată atât de cordială încât să poată împiedica posibilitatea unei rupturi și, pe de altă parte, relațiile austro-italiene nu vor fi niciodată atât de rele încât să împiedice menținerea alianței 439. În această Germanie autoritară, acțiunea de guvernare a lui Bismarck a fost dominată
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
blocului franco-rus (1893/1894), după ce o perioadă se întrevedea chiar un conflict între Anglia și Rusia, cele două puteri se vor apropia prin intermediul Franței. În fața noii situații create în Europa, în anul 1904 Anglia și Franța încheiau așa-numita Entente cordiale 460. Francezii au făcut presiuni diplomatice asupra Angliei pentru a accepta acordul cu Rusia. Reticenți, englezii nu îl vor accepta decât după declanșarea primei "crize marocane" (1907)461. Criza a fost consecința imixtiunii Germaniei în Maroc, aflat în sfera de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
eseistului. Intuiționismul filosofului este ridiculizat în diverse ipostaze. Gata oricînd, prin individualismul accentuat anarhic, de a ne manifesta, de a ne considera ca izvor suprem de autoritate special coercitivă, eliminăm raționalitatea înceată a dreptului obiectiv și general obligator, în favoarea ciomagului cordial. Și o concluzie, ca un semnal de alarmă, ce ne sună în urechi la fel de actual în societatea noastră postrevoluționară, cu totul încă neașezată: "Mai înainte tragedia, de natură publică ori privată, era particularitate rurală; violențele orașului erau îndeobște tarasconade, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
exact ce se întâmpla de fapt, iar pentru asta ar trebui evocată aici principala funcție pe care, cu tenacitate și altruism, a întruchipat-o Paul Miron pentru elita intelectuală, literară cu precădere, din țară. El era Hermes, mesagerul zeilor, coborât cordial și îndatoritor printre muritori pentru a le aduce un strop de fericire. Prietenia lui era un priviligiu prețuit și niciun efort nu era prea mare ca să o meriți. Chiar și pentru oameni de elită. Sau mai ales pentru ei. Născut
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
această neschimbare nu e importantă vitalitatea și tinerețea sa fizică (domnia sa întruchipând deja, încă de la ieșirea din detenția politică, o formă de austeritate schimnică pe care trecerea vremii doar a mai argintat-o puțin), cât, mai ales, rectitudinea morală, rigoarea cordială și greutatea implacabilă, de neschimbat în bătaia timpului, a operei sale. Al. Zub, cu decența și discreția sa acidă, ar spune că e cazul, totuși, să păstrăm buna măsură, termen nu numai drag lui, dar și emblematic pentru analiza sa
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Editura Institutul European, Iași, 2010) precum și numeroase studii și articole pe teme de teorie politică în volume colective și reviste de specialitate. În jurnalism a debutat ca redactorșef al revistei Opinia studențească (1998), fiind în prezent co-realizator al emisiunii "Polemici cordiale" de la Radio Iași. Daniel Șandru, Torie politică și ideologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P.
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
omului, ci la eliberarea elementului său spiritual. Însă, în timp ce filosofii consideră că această cale de transformare este rodul dorinței și al efortului omenesc, Filon, dimpotrivă - credincios mesajului biblic al Alianței întru har - consideră că aceasta este rodul inițiativei libere și cordiale a lui Dumnezeu, căreia omul se cuvine să-i răspundă în mod generos. S-ar putea spune că pre-porunca, adresată umanității abia create (Gen 2,24), se radicalizează și se amplifică prin Cuvântul adresat de cel Preaînalt slujitorului și prietenului
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fel, în sensul că cei care simt o identificare mai puternică cu satul (se simt mai apropiați sufletește de el, mai atașați, mai mândri) să perceapă relațiile din sat ca fiind mai solidare, mai coezive și să aibe relații mai cordiale cu cei din jur. Într-adevăr, calculul asocierii între variabilele identitare pe de o parte și variabilele legate de solidaritate, coeziune, înțelegere cu vecinii, arată relații semnificative statistic între acestea (hi pătrat semnificativ). Atât cei din Tălmăcel, cât și cei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Gordon Craig, încearcă să-i prezinte gândirea regizorală în broșura Gordon Craig și ideea în teatru (1936). Oprindu-se asupra controversatului termen de „supramarionetă”, exegetul nu înțelege prin el „actorul-păpușă”, ci un interpret de superperformanță. Craig răspunde printr-un gest cordial, scriind un „cuvânt înainte” la cartea cea mai importantă a lui A., Pretexte pentru o dramaturgie românească (1936). Dramaturgul este îndrumat spre modelul clasic, care e bine să-și tragă sevele din substanța legendelor, a credințelor populare; un alt izvor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
cursul superior al Liceului Laurian, în anul școlar 1922-1923, sunt înscriși 66 elevi ortodocși și 81 evrei, după începutul deceniului patru, numărul evreilor începând să scadă vizibil în liceele românești. Relațiile între colegi nu s-au desfășurat întotdeauna în atmosferă cordială, istoria Liceului Laurian fiind presărată cu evenimente de factură antisemită. Un astfel de moment descrie în amintirile sale viitorul avocat C. N. Ifrim, elev al Laurianului la început de secol XX. Solidaritatea dintre elevii evrei și necunoașterea limbii lor de către
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Luca), în forme abreviate și răsucite (Car, Rac, NOI), în fine, cu pseudonime - Caracudi, Falstaff, Farsor, Gri-gri, Hans, Intim, L. Van-tyn, A. Museus, Mizilic, Nastratin, Oblivius, Palicar, Piccolino, Pincenez, Quodlibet, Timon, Valentin, Zoil ș.a. Se percep, în cozeria doar aparent cordială a tânărului C., zvâcnirile acelei verve sarcastice, mușcătoare ce avea să facă din el un satiric de temut. Tonul e volubil și pare nonșalant, dar surâsul e mai curând un rictus, vădind o tensiune continuă a spiritului critic, o pornire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
doctorului Catran și a profesorului Pană, Masca, O balercă de Amontillado, după E. A. Poe, prin intermediul tălmăcirii lui Charles Baudelaire. În scrisori, îndeosebi în cele din anii exilului berlinez (1905-1912), sălășluiește un alt C., spiritual și acut, ca întotdeauna, însă mai cordial și prietenos, cu nebănuite accese de sentimentalitate. E mereu în căutare de amici (privilegiați sunt C. Dobrogeanu-Gherea și Paul Zarifopol), împreună cu care să asculte muzică, neapărat clasică, să mai pună, în lungi taifasuri, țara la cale ori să încingă un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de pe Dâmbovița. "Le Petit Paris" rămâne însă o formă mimetică, pe când eseurile Simonei Modreanu creează o altă dimen siune francofonă, ad usum delphini și pentru adulmecătorii de esen țe fine. Regăsești în paginile de față ceva din subțirimea de spirit cordială a lui Paul Zarifopol, chit că, măcar în parte, temperamentul acestui prieten al lui Caragiale s-a împlinit în promenade berlineze cu marele clasic, nu la Versailles ori prin castelele de pe valea Loirei. Vigilența cu care se scrutează cultura de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
anume sens, ea continuă o linie inaugurată de înaintași iluștri, printre care se numără Mihail Ralea, cu Cele două Franțe, și E.M. Cioran, cu Sur la France. Altitudinea textelor are eleganța de a se disimula vag, împrumutând aparențele unei mondenități cordiale, mereu bineve nite. Această așezare în discurs poate părea paradoxală la o specia listă în studiul adumbritului Cioran și în înțelegerea lui Ionesco, experți ai negației și ai contestării radicale. Important este însă că ea structurează și articulează cu finețe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tăiați cu macheta bambușii și tufișurile. E multă vreme de cînd războinicii Moi au făcut cale-ntoarsă. De haine, i se agață insecte despre care nici măcar tatăl său nu știa că există. Seara, își permit puțin alcool de orez, ca un cordial, aprind focuri, întind plasele împotriva țînțarilor, scot fluierele. Mîine, în apropierea satului, spre deosebire de Mayrena care a fost Maria I și a distribuit plumb, se vor oferi pomezi și rezerve de chinină. După verificare, instrumentele și materialul fotografic sunt atent ambalate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e lăudată și căsătoria devine efectivă. Prezența lui Amos Bujorescu, spițerul, care sub aerele lui sasistite ascunde un spirit fin și o inimă neprihănită, trezește un râs cordial. Pentru întîia oară Galuscus și Chicoș Rostogan sunt reabilitați și interpretați cu omenie. Deși dialogul e presărat cu banalități și dulcegării poetice, piesa toată e armonioasă și cu aer definitiv. ALȚI DRAMATURGI Comediile lui V. Al. Jean (Ce știa satul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt juste total ori parțial, sau se apropie printr-un detaliu de justețe mai mult decât ale altora. Față de critici e inclement ori tranzacțional, cu prozatorii e reticent, poezia, pe care n-o profesează însuși, se bucură de o primire cordială, în marginile temperamentului criticului care preferă grațiosul, micul plastic și are oroare de lirica sublimă, de marele patos, de meditație, deopotrivă apoi de ceea ce i se pare plat ori simplist. Istoria civilizației române moderne e o replică mai voluminoasă la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu se datorează faptului că nu ar fi avut o privire scrutătoare și o spiritualitate profundă pentru a le vedea, ci pentru că pur și simplu în viziunea sa nu existau. Puțini se pot lăuda, asemenea lui, cu o adeziune totală, cordială și vitală la idealul franciscan și, prin urmare, cu o mărturie tot atât de autoritară despre situația adevărată a Ordinului. Traducerea a fost realizată după ediția lui H. BOEHMER, Chronica fratris Jordani, CED, VI, Paris 1908, confruntată cu ediția prezentă Quaracchi: Chronica
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Pentru alte teme particulare, opera reprezintă și o mărturie de valoare excepțională: penitența, sub forma abstinenței de la mâncăruri, este prezentată și recomandată cu discreție, nedisprețuind o masă bună ori participarea la o agapă fraternă împreună cu alți confrați sau laici. Obiceiul cordial de a bea un pahar de vin bun, ca penitență, pentru a coborî nivelul răutății și al tristeții, care ar putea să întunece viața fraților, este o perlă de franciscanism (nr. 118: FF 2554). Opera este o galerie numeroasă de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
departe de patria sa, se va întoarce în limba sa maternă. 5. În finalul acestei scurte note, gratitudinea noastră se îndreaptă spre distinsul filolog clasic Macello Marin, fiul magistrului Demetrio Marin, actualmente profesor la Universitatea din Foggia, pentru colaborarea sa cordială cu noi și, de asemenea, către doctoranda noastră Corina Bădeliță, eminentă italienistă, pentru traducerea acestei lucrări în limba română. DEMETRIO MARIN Ovidiu a fost exilat pentru că s-a opus regimului lui Augustus? PRECUVÂNTARE În toamna anului în curs 1958 se
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Înghițit deja timpul și-l „muncește” la infinit sufletul Îndrăgostit. Numai așteptarea este descrisă de poet la prezentul indicativului. Un prezent În care introduce, totuși, trecutul (biografia, loviturile soartei...). La celălalt capăt al retoricii amoroase se află prieteșugul: figura renunțării cordiale, a eșecului acceptat cu resemnare. La Bruyere considera că nu există o posibilitate de Împăcare Între iubire și prietenie. Drumurile lor sînt diferite: „l’amour et l’amitié s’excluent l’un l’autre [...]. L’amour commence par l’amour
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
timpului, o figură a senectuții potolite, prieteșugul este și o cale de a ieși din starea de chin. O salvare prin schimbarea de regim a pasiunii: diminuarea voită a intensității, revanșa rațiunii asupra sentimentului. Alexadrescu aspiră la starea de frăție cordială: „A! dacă-n astă lume ceva putea fi-n stare S-aline, să adoarmă un chin sfîșiitor, O știu, ar fi frăția-ți acea mîngîietoare, Acel simțiment tînăr ce eu Îți sînt dator. E scump prieteșugul ce-n suflă o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trebuie să fie accesibilă, să poarte semnele legăturii afective cu omul. Fără casă, fără pădure, fără umbră, fără rîu răcoritor (toate imagini ale refugiului, ale ocrotirii), cîmpia nu „Înveselește” pe călător. Nu-i dă, cu alte cuvinte, sentimentul acelei comuniuni cordiale cu universul pe care Alecsandri Îl solicită mereu. Fapt bizar pentru un spirit romantic: Alecsandri se teme de zarea ce dispare, misterios, În fund, departe, sub cer. Dispariția, pierderea În indeterminare constituie una din figurile cele mai răspîndite În poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]