1,005 matches
-
și l-am stimat pentru inteligența și spiritul său, aflate mereu în activitate febrilă, care-i confereau un farmec și o atracție deosebită. În dezbaterile curții mărunte, ce aveau loc periodic, când se citeau, se discutau și se amendau, prin coroborarea datelor, referate de lucru sau lucrări pregătite pentru tipar, Leonid Boicu își manifesta din plin cunoștințele, își dezvăluia farmecul, tactul și delicatețea cu care știa să-și formuleze opiniile”. Din mulțimea și diversitatea tematică a acelor dezbateri, memorialistul invoca una
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
codificarea, prioritizarea și responsabilizarea elaborării Guvernanța corporativă 180 180 procedurilor pe baza Arborelui activităților, structurat pe organigrama entității. Elaborarea procedurilor presupune scrierea și formalizarea acestora în conformitate cu modelele documentelor conținute în cadrul normativ în vigoare 76 . În același timp, se impune asigurarea coroborării elementelor conținute în proceduri cu atribuțiile personalului entității stabilite prin fișa postului sau cu responsabilitățile managerilor stabilite prin ROF-ul entității. Menționăm că ansamblul procedurilor scrise și formalizate, care reprezintă cadrul procedural, trebuie să acopere în totalitate activitățile, procesele și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ur ilo r Guvernanța corporativă 194 194 ETAPA a V-a - Stabilirea modalităților de dezvoltare a sistemului de control managerial prin raportarea la codul controlului intern Standardele avute în vedere: 8 - Planificarea; 9 - Coordonarea; 16 - Semnalarea neregularităților; 18 - Separarea atribuțiilor Coroborarea ROF-ului entității cu Lista obiectivelor și activităților pe compartimente, care se va concretiza în: 1. actualizarea ROF-ului; 2. actualizarea fișelor posturilor prin stabilirea atribuțiilor de serviciu pentru fiecare post; 3. constituirea Arborelui activităților la nivelul entității prin transferarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și anume art. 1837 și 1890. În lumina art. 1837, prescripția apare ca un mijloc de eliberare de o obligație 548, în timp ce potrivit art. 1890549, prin împlinirea termenului stabilit de lege se prescriu "toate acțiunile atât reale, cât și personale". Coroborarea celor două articole a condus majoritatea autorilor la convingerea că prescripția stinge atât obligația, cât și dreptul de creanță corelativ, dar obligația stinsă prin prescripție continuă să existe ca obligație naturală, imperfectă (deci, lipsită de sancțiune juridică). Dar, dacă o
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune". Tot astfel, art. 1886 menționat mai sus, făcea precizarea că: "Nici o prescripție nu poate începe a curge mai înainte de a se naște acțiunea supusă acestui mod de stingere"616. Din coroborarea 617 celor două articole s-a conturat regula ce guverna începutul prescripției extinctive: prescripția extinctivă începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune. Cunoscută încă din dreptul roman, în adagiul "actione non natae, non praescribitur" regula se
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Administratorii nu au posibilitatea să convoace adunarea în altă localitate singura lor posibilitate fiind de a alege un alt local decât sediul social cu condiția precizării acestui aspect în convocare. Deși nu se prevede expres este necesar așa cum rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 117 și art. 123 din L.S.C. să se precizeze în convocare și data de referință, în raport de care se vor determina acționarii îndreptățiți să voteze în adunarea generală 166. Publicarea ordinii de zi urmărește să permită asociaților
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ședinței; c) terții care justifică un interes legitim și care invocă o încălcare a legii (numai pentru cauze de nulitate absolută). Hotărârile adunării generale pot fi atacate în justiție de membrii consiliului de administrație, respectiv ai directoratului așa cum rezultă din coroborarea art. 132 alin. (6) și alin. (7) cu art. 132 alin. (4) din L.S.C precum și de cenzori. O decizie ilegală nu se poate impune celorlalte organe ale societății și acestea au obligația să declanșeze procedura care va împiedica executarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Administratorii nu au posibilitatea să convoace adunarea în altă localitate singura lor posibilitate fiind de a alege un alt local decât sediul social cu condiția precizării acestui aspect în convocare. Deși nu se prevede expres este necesar așa cum rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 117 și art. 123 din L.S.C. să se precizeze în convocare și data de referință, în raport de care se vor determina acționarii îndreptățiți să voteze în adunarea generală 361. Publicarea ordinii de zi urmărește să permită asociaților
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
informațiilor relevante din rapoartele părinților și alte surse, examinatorul evaluează copilul conform fiecărui element. Folosindu-se de o scală de 7 puncte, evaluatorul indică gradul de deviere comportamentală comparativ cu copilul normal de aceeași vârstă. Scorul total se calculează prin coroborarea tuturor datelor culese prin cei 15 itemi. Copiii care se încadrează deasupra unui anumit punctaj sunt considerați ca suferind de autism. În plus, punctajele înregistrate pot fi împărțite în cele trei categorii: non-autism, autism redus spre moderat și autism sever
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
iraționalitatea. Iar dacă ne referim la "state" ca la o prescurtare pentru ceea ce Gilpin numește "grupuri de conflict" (1996:7) sau ceea ce Waltz (1979) numește "unități", centrarea pe stat este împărtășită în mod larg (deși nu universal) de către teoriile internaționale. Coroborarea egoismului și a anarhiei și rezultanta imperativă a politicii de putere ne oferă miezul realismului. Reprezenții săi emblematici în secolul al XX-lea sunt, printre alții, George Kennan, Hans Morgenthau, Reinhold Niebuhr și Kenneth Waltz în Statele Unite și E. H.
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de expresia „ipoteze alternative plauzibile”. Prin această strategie se poate Începe procesul de descifrare a puzzle-ului fie cu ajutorul dovezilor, fie cu al ipotezei. În locul prezentării ipotezei sau a dovezilor independent de context, În maniera confirmării pozitiviste (sau chiar a coroborării postpozitiviste), ele sunt prezentate În rețele extinse de implicații - care, deși nu sunt niciodată complete, sunt totuși cruciale pentru evaluarea lor științifică. Strategia de care vorbim include explicitarea implicațiilor adiționale ale ipotezei pentru alte date disponibile, raportarea felului În care
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mod repetat În secțiunea precedentă a acestui capitol. În concluzie, orice descoperire sau concluzie a unui studiu va fi mult mai convingătoare și mai precisă dacă se bazează pe mai multe surse diferite de dovezi, urmând astfel un model de coroborare (vezi caseta 22). CASETA 22 Triangularea surselor multiple de dovezi Basu, Dirsmith și Gupta (1999) au făcut un studiu despre agenția de audit a guvernului Statelor Unite, U.S. General Accounting Office. Cazul lor a pus accentul pe teorie și a examinat
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ecuațiilor cu derivate parțiale, în special a acelor soluții care satisfac condițiile suplimentare numite condiții la limită pe regiunile de spațiu-timp în care sunt definite, a fost începută de faimosul matematician german Bernhard Riemann în anii 1850 și dezvoltată în coroborare cu întreg cadrul metodelor și conceptelor din analiza matematică a acelui timp. În special după al Doilea Război Mondial, această teorie a fost supusă unei intense dezvoltări prin interacțiunea cu alte două teorii matematice generale. Prima din ele a fost
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
angiotensina II, tromboxan și endotelină. Vasoconstricția este contrabalansată de producerea de oxid nitric, prostacicline și prostaglandina E2 (260). Rinichiul răspunde la șocul septic prin defect de concentrare, acidoză și uremie. Capitolul V DIAGNOSTICUL INFECȚIILOR ABDOMINALE Precizarea diagnosticului infecțiilor abdominale necesită coroborarea datelor clinice și antecedentelor patologice cu examenele paraclinice. O anamneză corectă ne poate orienta asupra modalității de apariție a infecției abdominale, conducând spre diagnosticul cauzal. Sunt mai multe situații ce trebuie luate în considerație: - Infecții abdominale medicale:copii cu sindrom
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ascită ≥0,10 în combinație cu o valoare a PMN-urilor >500/mm3 (μl) oferă un diagnostic cu o înaltă acuratețe pentru SBP (Saito 1987, Wilmore 1990). Alți autori au folosit pentru diagnostic valoarea PMN-urilor >75/mm3 (228, 288). Coroborarea datelor hematologice (leucograma și PMN) cu analiza lichidului de ascită din punct de vedere biochimic și bacteriologic constituie pentru V Sârbu un element important pentru diagnosticul peritonitei primitive (230). Cauze Puncția abdominală Leucocitoză 20.000-50.000/mm3 Polimorfonucleoză Proteine < 1
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prin urmărirea în dinamică, în departamentul Terapie Intensivă a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, a 385 cazuri de infecții intraabdominale tratate chirurgical în perioada 2006-2009. Diagnosticul infecțiilor intraabdominale tratate chirurgical s-a stabilit pe baza coroborării anamnezei și examenului clinic cu explorările paraclinice. În cadrul tabloului clinic caracteristic abdomenului acut chirurgical au fost urmărite: - semne funcționale - durerea a fost analizată din punct de vedere al debutului (brusc sau progresiv), al sediului inițial, al intensității, al iradierii și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri nu conțin nici un element lingvistic prin decodarea căruia vânzătorul V să tragă concluzia că ele Îi sunt adresate lui. De aceea, receptorul trebuie să se folosească de alte semne, non-verbale, de alți stimuli care, În coroborare cu semnificația literală a enunțului, să-l determine să concluzioneze că acesta i-a fost adresat intenționat lui. Receptarea celor patru stimuli lingvistici a Însemnat și decodarea lor automată de către modulul lingvistic periferic specializat. Produsul/Output-l primei etape de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-ul și capul. O concluzie implicitată imediată este Datele pe care le-am dat Startului privind traiectoria și sensul de zbor nu sunt cele la care el se aștepta Optimul pertinenței nu este atins. Concluzia devine premisă și, procesată În coroborare cu Întregul set de ipoteze și premise implicitate, are ca rezultat o concluzie cu efecte cognitive maxime pentru 326 Startul comunică faptul că eu, 326, mă aflu Într-o situație specială Această concluzie este optim pertinentă și ar trebui să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sancționarea verbală a subalternului 4). (d) Comunicarea implică împărtășire, în sensul că locutorul comunică și se comunică, în principiu, în fiecare act comunicativ, deschizându-se astfel către relaționarea cu interlocutorul, către ceea ce presupune intersubiectivitatea (nu există împărtășire fără relație, fără coroborare de subiectivități: subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului). Locutorul împărtășește gânduri, sentimente, opinii, experiențe, interlocutorul împărtășește reacții, stări etc., și invers. Miza este "înțelegerea", comunicarea ca formă de comuniune (vezi etimologia termenului), în contextul în care "a dialoga înseamnă a împărtăși
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
actualizează, prin actul comunicativ, informații despre sine, despre interlocutor(i), despre sine și interlocutor(i), despre o anumită temă, sau explică, potențează prin imagini o anumită idee etc. (c) Variabile ale procesului comunicării interpersonale Comunicarea interpersonală implică o relație de coroborare între o multitudine de variabile, de unde și caracterul particular, unic, al fiecărui act comunicativ variabile care pot fi raportate atât la schema generală a procesului comunicării, cât și la diferitele tipuri de context implicate de derularea acestui proces. Se disting
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
473; Dumitriu, 1998, p. 86); * implicit, raportarea la nevoile/așteptările/trebuințele acestuia (Birkenbihl, 1998, p. 45); * motivarea interlocutorului (Birkenbihl, 1998, p. 69); * raportarea la reacțiile acestuia, la feedback-ul verbal/nonverbal pe care îl oferă interlocutorul (Dumitriu, 1998, p. 86); * coroborarea sau alternarea informațiilor cognitive (centrate pe conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interacțiune între două sau mai multe discursuri centrate în jurul unei singure teme și compuse fiecare din mai multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru, 2003, p. 381; Dospinescu, 1998, p. 83 etc.), jocul subiectivităților locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Sălăvăstru, 1996, p. 10 etc.); (d) asumarea opiniilor unor locutori anteriori (Bayon & Mignot, 2000, p. 100) de exemplu, profesorul transmite idei, exemple aparținând unor specialiști din diferite domenii. I.2.2. Strategii discursive Strategia discursivă, înțeleasă aici ca rezultat al coroborării tehnicilor discursive, a mijloacelor comunicative și a formelor de relaționare alese la un moment dat de către locutor, într-o anumită situație de comunicare, în vederea optimizării acesteia și a realizării/ materializării intenției comunicative a locutorului, presupune în același timp un demers
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
spectacol formă complexă a mesajului transmis de diferitele instanțe emițătoare (autor/dramaturg, regizor, actor) receptorului-spectator; ca "ecou al imediatului" (Popovici, 2009, p. 41), dar și ca "întâlnire" (Grotowski, 1998, p. 34) a instanțelor de mai sus, spectacolul reflectă prin excelență coroborarea semnificantului și a semnificatului semnului artistic 55, indiferent de tipul 56 de teatru: clasic, de păpuși/de obiecte, de umbre 57 etc., respectiv transpunerea prin interpretare a semnelor "textuale, scrise" în "semne scenice" (Munteanu, 2005, p. 43), dar și o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
semnificantului și a semnificatului semnului artistic 55, indiferent de tipul 56 de teatru: clasic, de păpuși/de obiecte, de umbre 57 etc., respectiv transpunerea prin interpretare a semnelor "textuale, scrise" în "semne scenice" (Munteanu, 2005, p. 43), dar și o coroborare a mai multor registre textuale/tipuri de texte: textul dramatic (ca "text-suport", premisă a proiectării și realizării spectacolului), "pretextul" (reprezentat prin caietul regizorului) și "paratextul: titlul, afișul, programul de sală, cronica dramatică, interviuri cu actorii, reclama" (Bodiștean, 2009, p. 193
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]