KorAP: Find »[drukola/base=coronarian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...179 >

4,463 matches

Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432

susținute ferm de reco - mandările ghidurilor actuale și se bazează pe rezultatele a numeroase studii ce au urmărit prognosticul și calitatea vieții acestor pacienți după tratamentul prin intervenții coronariene percutane (PCI) (3). Prima metodă de tratament prin PCI a stenozelor coronariene a constat în dilatarea cu balon și a fost efectuată de Gruentzig și colaboratorii săi în 1979 (3). De atunci, tehnica și în special materialele folosite au suferit schimbări majore. Inițial au apărut stenturile metalice (BMS) ce au permis obținerea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
cazuri mult mai complexe ca dificultate și risc. Exemplul cel mai elocvent sunt intervențiille pentru leziunile de trunchi comun al arterei coronare stângi (4). 20.1. Importanța problemei În paralel cu dezvoltarea tehnicilor percutane și chirurgicale de tratare a bolii coronariene aterosclerotice, în practică zilnică se evidențiază ceea ce rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) semnalează cel puțin în ultima decadă: o îmbătrânire accelerată a populației mai ales prin creșterea longevității, estimându se că în anul 2050 procentul persoanelor vârstnice și foarte

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
boala aterosclerotică și evenimente adverse cardiovasculare, este evident faptul că și profilul de risc al pacienților care sunt supuși acestor intervenții a suferit schimbări substanțiale (6,7). Aceste schimbări în profilul de risc al pacienților ce se prezintă cu boală coronariană și sunt candidați pentru revascularizare se adresează mai ales populației vârstnice. Faptul este subliniat de numeroase registre sau analize. Pentru o mai bună exemplificare s‑a ales urmărirea a două dintre acestea, ce sunt printre cele mai complexe: registrul european

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
dovedit o acuratețe și o putere similară în obiectivarea acestui risc comparativ cu cel estimat de EuroSCORE pentru PCI (3). În ceea ce privește modelele de risc bazate numai pe criterii angiografice, cele mai cunoscute în prezent sunt clasificarea ACC/AHA a leziunilor coronariene și scorul SYNTAX (SXscore). Clasificarea ACC/AHA folosește 11 variabile angiografice (lungimea leziunii, accesibilitate, angulația segmentului, tortuozitatea vasului, nivelul de calcificare, prezența ocluziei complete etc.) pentru a încadra leziunile în 4 grade de complexitate: A, B1, B2, C ( figurile 20

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
estimării prognosticului pe termen lung conform acestui model de risc au devenit destul de controversate, în principal datorită slabei separări a leziunilor de tip A și B (3). Oricum, odată cu introducerea SXscore, care oferă o imagine mult mai complexă a leziunilor coronariene, acest model de stratificare a riscului a devenit mai puțin folosit. SXscore este un model de risc ce îmbină localizarea anatomică a leziunii cu caracteris ticile sale nefavorabile PCI ( figura 20.2), necesitând pentru calculare, asemenea scorului de risc EuroSCORE

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
ani, 5.198 cu vârsta între 71 i 79 de ani și 980 de pacienți cu vârsta peste 80 de ani, care au suferit intervenții de revascularizare ori au fost tratați medical, se evidențiază că nivelul comor bidităților, complexitatea leziunilor coronariene și rata de mortalitate au fost considerabil mai mari cu vârsta. Dar din alt punct de vedere, susținut și de alte registre sau studii mai mici, se observă că vârstnicii au beneficiat semnificativ mai mult decât pacienții mai tineri în ceea ce privește

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
riscurile și beneficiile aduse de revascularizare, riscul hemoragic, speranța de viață în concordanță cu comorbiditățile, calitatea vieții, dorința pacientului (21). 20.4. PCI în STEMI la vârstnici În cazul pacienților cu SCA cu supradenivelare de ST (STEMI), terapia de reperfuzie coronariană reprezintă un tratament ce trebuie aplicat în cel mai scurt timp posibil de la debutul simptomelor, fiind considerată „salvatoare de viață”. Dintre metodele de reperfuzie, de prima intenție astăzi este recomandată angioplastia coronariană percutană primară (3). Această terapie, în comparație cu terapia de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
cu supradenivelare de ST (STEMI), terapia de reperfuzie coronariană reprezintă un tratament ce trebuie aplicat în cel mai scurt timp posibil de la debutul simptomelor, fiind considerată „salvatoare de viață”. Dintre metodele de reperfuzie, de prima intenție astăzi este recomandată angioplastia coronariană percutană primară (3). Această terapie, în comparație cu terapia de reperfuzie prin tromboliză, a dovedit beneficii net superioare în mai multe trialuri (PAMI-I, GUSTO, DANAMI-2) (26). Beneficiile se referă la: scăderea mortalității; scăderea evenimentelor adverse cardio- și cerebrovasculare; ‒ îmbunătățirea prognosticului pe

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
mai tineri în ceea ce privește evenimentele adverse cerebrovasculare, mortalitatea sau recurența evenimentelor ischemice, dacă se ia în considerare profilul de risc mult mai ridicat al acestora (27). Toate acestea în ciuda faptului că angioplastia primară, prin precizia cu care reușește să restabilească fluxul coronarian în artera incriminată, are cele mai bune rezultate la scăderea mortalității și a riscurilor și este metoda de tratament preferată la toate categoriile de pacienți, în special la pacientul vârstnic. Există și câteva aspecte importante ce influențează rezultatele la această

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
după sine un prognostic nefavorabil. Șocul cardiogen, o complicație redutabilă a infarctului miocardic acut (IMA), cu o mortalitate globală de 50% dintre cazuri, este întâlnit mai frecvent la vârstnici deoarece incidența acestei complicații crește odată cu vârsta, la fel ca afectarea coronariană multiplă, fluxul distal slab (TIMI 1 sau 2) obținut postprocedural și rezerva cardiacă scăzută. Toți acești factori sunt întâlniți mai frecvent la vârstnici. Analize și studii recente care evaluează această complicație a infarctului miocardic la pacientul vârstnic relevă o mortalitate

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

la hipertensivii vârstnici, datele NHANES subliniază prevalența cea mai mare la rasa neagră comparativ cu rasa albă (40% versus 27%). Mai mult decât atât, hipertensivii vârstnici de rasă neagră au cea mai mare mortalitate prin accidente vasculare cerebrale (AVC), boală coronariană și insuficiență cardiacă (IC), ceea ce reduce speranța de viață cu aproximativ 4-5 ani comparativ cu hipertensivii de rasă albă și grupe de vârstă similare (1) . Deși mai preocupați de afecțiunea lor și tratați mai agresiv, rata de control a HTA

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
1 mmHg a TAS (23). Situația este diferită față de adultul hipertensiv tânăr și de vârstă medie, la care ambele componente ale TA sunt factori de risc. Din rezultatele Framingham Heart Study referitoare la impactul TAS și TAD asupra incidenței bolii coronariene la vârstnicul hiper - tensiv se desprind 3 idei (22):-riscul este continuu, nu există o valoare absolută a TA pentru delimitarea sa. La TA > 160/95 mmHg, bărbații între 65 i 74 de ani au avut un risc de 2

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
În studiul Rotterdam, la vârstnicii hipertensivi se păstrează relația între incidența infarctului miocardic acut (IMA) și creșterea ambelor valori tensionale, fără a se demonstra feno - menul J sau U (24) ;-faptul că TAS crescută la vârstnici crește riscul de boală coronariană este susținut și de datele referitoare la controlul terapeutic. Reducerea TAS la vârstnici determină o scădere absolută a evenimentelor coronariene de 2,7/1.000 persoane-an, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu comparativ cu subiecții mai tineri (25). -TAS este

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
fără a se demonstra feno - menul J sau U (24) ;-faptul că TAS crescută la vârstnici crește riscul de boală coronariană este susținut și de datele referitoare la controlul terapeutic. Reducerea TAS la vârstnici determină o scădere absolută a evenimentelor coronariene de 2,7/1.000 persoane-an, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu comparativ cu subiecții mai tineri (25). -TAS este un predictor mai bun al riscului cardiovascular decât TAD. Acest ultim aspect este susținut de mai multe studii. MRFIF (The

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
că în stadiul I de ISH riscul de AVC crește de 1,42 ori (27). În mod similar, Cardiovascular Health Study consideră TAS cel mai bun predictor de evenimente cardiovasculare, iar HTA necontrolată ar putea explica 25% dintre eveni - mentele coronariene (28). Un aspect important este faptul că, la orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De aici rezultă rolul de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
mod similar, Cardiovascular Health Study consideră TAS cel mai bun predictor de evenimente cardiovasculare, iar HTA necontrolată ar putea explica 25% dintre eveni - mentele coronariene (28). Un aspect important este faptul că, la orice nivel al TAS, riscul de boală coronariană crește odată cu scăderea TAD (29). De aici rezultă rolul de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
De aici rezultă rolul de factor de risc al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro - vasculare și a IC (30). Doar 10% dintre hipertensivii vârstnici nu asociază factori de risc cardiovascular (31). Interacțiunea cu alți factori de risc este variabilă, dar cu impact evident asupra

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
prematură sunt puțin studiate la vârstnici, de aceea informațiile sunt dificil de interpretat. Influența este mai puțin exprimată față de alte categorii de vârstă și pare a fi dependentă de sex (predomină la femei) . În Framingham Heart Study, riscul de boală coronariană la hipertensivii peste 60 de ani se dublează comparativ cu triplarea frecvenței la adultul de vârstă medie (32). Dislipidemia este în mod evident mai frecventă la vârstnici și reprezintă o țintă tera - peutică uzuală la hipertensivii din această categorie, având

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
corelat cu presiunea pulsului și cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Modificările definesc arterioscleroza hiperplastică sau angioscleroza benignă. O particularitate pentru hipertensivul vârstnic este predilecția leziunilor la nivelul coronarelor și al vaselor poligonului lui Willis, ceea ce explică frecvența mare a bolii coronariene, a microramolismentelor și lacunarismului cere - bral (49). Creșterea RA este biomarkerul tisular al sindromului de îmbătrânire precoce ( early vascular aging syndrome - EVA) și reflectă influența factorilor de risc cardiovascular asociați vârstei asupra peretelui arterial (50). Rigidizarea arterială poate fi cuantificată

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
telesistolă ( figura 3.3). Consecința este amplificarea TAS aortice, cu efect direct asupra cuplului cord vas prin creșterea stresului parietal și promovarea HVS. Concomitent se produce scăderea TAD, respectiv amplificarea presiunii pulsului (TA diferențială). Consecința scăderii TAD este afectarea perfuziei coronariane și miocardice. Din punct de vedere clinic, modificările hemodinamice se transpun în agravarea afectării subclinice de organ și promovarea complicațiilor cardiovasculare. Din punctul de vedere al caracterizării HTA, simpla măsurare a TA periferice subestimează TA centrală care reflectă adevărata vârstă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
pompei de Na+ numit marinobufagenin (Anderson și colab. cit. de 1) și pare condiționată de genotipul de angiotensinogen. Polimorfismul proteinei citoscheletice alfa-adducin modulează balanța de sodiu, nivelul TA, proprietățile elastice ale arterelor, și explică evoluția complicată a HTA cu boală coronariană sau AVC (54). S-a demonstrat și faptul că variația diurnă a filtrării glomerulare, prezentă la tineri, caracterizată prin peak diurn și dipping nocturn, este absentă la vârstnici. Aceasta are implicații asupra profilului cronofar- macologic al drogurilor excretate prin filtrare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
ani (1). Stilul de viață inadecvat poate determina creșterea TAS și induce pseudorezistența la tratament. Impactul cel mai agresiv îl are fumatul, frecvent la vârstnic (4,5 milioane de fumători au peste 65 de ani). Fumatul crește riscul de boală coronariană de două-trei ori, riscul de AVC de două ori, riscul de mortalitate cu 18-31% în funcție de sex. Riscul de evenimente cardiovasculare majore este mai evident la peste 20 de țigări/zi (1). Restricțiile de alcool și cafea sunt benefice la vârstnicii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
evoluția (PROGRESS, SHEP, SYST-EUR cit. de 1). Aceleași trialuri, ca și SCOPE, sugerează că tratamentul antihipertensiv eficient scade incidența demenței vasculare, dar procentele oferite sunt extrem de variabile, de la 19 % la 50% (1). Ca și în cazul afectării cerebrovasculare, prevalența bolii coronariene ischemice este frecventă la hipertensivul peste 65 de ani, deși relația este atenuată la hipertensivul foarte vârstnic. Studiul Framingham demonstrează că o creștere cu 20 mmHg a TAS este un factor de risc mai important decât creșterea cu 10 mmHg

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
mmHg a TAS este un factor de risc mai important decât creșterea cu 10 mmHg a colesterolului seric (87). HTA ar putea avea rol cauzal în apariția anginei pectorale la vârstnici, deoarece creșterea cu 20 mmHg dublează riscul de boală coronariană (88). Și în acest caz, beneficiul scăderii TA asupra incidenței anginei pectorale și infarctului miocardic (IM) este egal pentru clasele de anti - hipertensive (86). Informații în detaliu provin din trialul INVEST, care demonstrează că hipertensivii cu vârste între 70 i

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
relația tip curba J între TA și mortalitatea de toate cauzele, IM, AVC, cu un nadir pentru TA de 119/84 mmHg la pacienții cu vârste apropiate de 65 de ani. Interesantă este variabilitatea relației HTA cu mortalitatea în boala coronariană. Astfel, HTA este un factor de risc pentru moartea subită la vârstnic, în timp ce în IM acut nu influen - țează independent mortalitatea și se asociază cu risc mai redus cu 17% de fibrilație ven - triculară (90). Insuficiența cardiacă (IC) este strâns

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]