1,606 matches
-
noi. Și dacă da, atunci adu-l să-l încărcăm. La drum om vedea noi ce fel de marfă-i - a vorbit Hliboceanu, care deși nu avea ochi decât pentru Măriuța, nu scăpa nimic din vorbele ce se vânturau în crâșmă. Dacă a vrea, am să-l trimit la voi pe luni. Îi bine, Hlibocene? Îi bine, moș Pâcule. Îs curios cum arată și ce hram poartă acest Puicuță. Am găsit un om, dar pe al doilea de unde-l luăm? - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
câteva ori din lulea și a oftat adânc, reluând vorba: Hehei! Grea boală-i dragostea, băiete! Și cum îți spuneam: toate au mers bine, până într-o seară. Era ca și acum o noapte frumoasă de toamnă... Am ieșit din crâșmă odată cu Dumitru. Parcă simt și acum...parcă simt și acum pălitura...primită în obraz. Am căzut ca un lemn. Dumitru era deasupra mea gata să mă lovească din nou... De ce te-a lovit moș Dumitru așa tam-nisam? Eee...Omul avea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ei, ce ai de spus, Hlibocene? Mai poți să-ți terfelești obrazul de bun gospodar și cărăuș pentru că ți s-o aprins călcâiele după o femeie? Și nu e una oarecare, ci e nevasta celui mai bun prieten al cărăușilor. Crâșma lui Costache și a Măriuței este singurul loc unde cărăușii se simt ca la ei acasă... Am înțeles, moș Pâcule, tot ce mi-ai spus. Vezi, poate te împinge ucigă-l toaca să calci strâmb, Hlibocene, că păcatul și rușinea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
dacă ție nu-ți veneau mințile-n cap? Păi cine să ne mai aștepte? Nu ne mai aștepta nimeni. Eram ca orice străin care intră să bea un deț de rachiu și pleacă... Apoi de-acum a fi liniște la Crâșma din drum. Noi însă ne-om abate pe acolo mai rar. Doar în zilele de iarmaroc... Odată cu ultimele cuvinte ale lui moș Dumitru, liniștea a căzut ca un polog între ei. Din când în când, se auzea doar glasul vreunui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
știe?... Să nu-i piardă vreo unul pe cale. Cum nu i-o pierdut până astăzi, de ce i-ar pierde de acum înainte? Mai știi când vine ceasul cel rău? Asta-i drept. Atunci unde să-i împărțim? Cred că la Crâșma din drum. Acolo îi locul cel mai nimerit. Îi liniște și pace... Noaptea ne hodinim și în zori pornim cuminți spre casele cui ne are. Ce zici, Mitruță? Știu și eu? Adică? Adică toată săptămâna să nu luăm nici un ban
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
carul meu, să văd pe unde scârțâie... După atâtea drumuri... Pe când soarele încerca să se cațăre cu ultimele puteri în vârful cerului, Hliboceanu s-a întors spre șirul de cărăuși din spatele lui și a strigat: Haideți, băieți, că se vede Crâșma din drum, unde vom face un scurt popas! Cam cât de scurt? A întrebat Amnar. Cam cât stă cioara-n par - a răspuns, serios ca-n glumă, Hliboceanu. Asta o înțelegeau și ei, dar strigătul lui Hliboceanu a picat ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cât stă cioara-n par - a răspuns, serios ca-n glumă, Hliboceanu. Asta o înțelegeau și ei, dar strigătul lui Hliboceanu a picat ca un strop de apă vie turnat în mădulare... Au tras la umbra copacilor de dincolo de poarta crâșmei. Costache crâșmarul, care trebăluia prin curte, i-a întâmpinat ca întotdeauna cu un „Bun venit, gospodarilor” rostit cu voioșie. Bine te-am găsit, stăpâne! - a răspuns Hliboceanu. Cu ce vă stăm în față? a întrebat, profesionist crâșmarul. De data asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Fiecare cărăuș și-a tras pălăria pe-o sprânceană, că de, se simțeau și ei mai avuți parcă și au pornit la drum voinicește... Pe când soarelui i-a mai rămas doar o rază deasupra dealului Ponoarelor, cărăușii opreau la poarta Crâșmei din drum. Costache crâșmarul le-a ieșit înainte: Un bob zăbavă și v-am deschis poarta. Așezaț-vă dobitoacele pentru noapte, așa cum știți voi și apoi poftiți la masă! Când fiecare car și-a găsit locul potrivit, Hliboceanu a poruncit: Mitruță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
poftiți la masă! Când fiecare car și-a găsit locul potrivit, Hliboceanu a poruncit: Mitruță, ai grijă ca totul să fie după pravilă. Când îți fi gata, adunați-vă, că Măriuța abia așteaptă să ne omenească. A intrat apoi în crâșmă și s-a dus întins la Costache, care așeza țoiurile pe tejghea, după căprării. Aș vrea să-ți spun ceva, Costache. Să auzim! Dacă-i de bine. Îi bine. Dacă nu... Tot bine-i. Noi am hotărât să luăm banii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu lucra la nimeni din sat. Se ducea - el știe pe unde - și muncea cu ziua...După vreo două săptămâni se întorcea. Cum ajungea acasă, își lăsa traista pe prispă și ieșea glonț pe poartă. Nu se oprea decât la crâșma din mijlocul satului, unde nu zăbovea un ceas sau două, ci o zi întreagă... Ce făcea el o zi întreagă în crâșmă? - a întrebat Mitruță, plin de curiozitate. Bea! Și bea crunt! Când intra în crâșmă, scotea șomoiagul de parale
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Cum ajungea acasă, își lăsa traista pe prispă și ieșea glonț pe poartă. Nu se oprea decât la crâșma din mijlocul satului, unde nu zăbovea un ceas sau două, ci o zi întreagă... Ce făcea el o zi întreagă în crâșmă? - a întrebat Mitruță, plin de curiozitate. Bea! Și bea crunt! Când intra în crâșmă, scotea șomoiagul de parale câștigate, îl așeza pe tejghea și spunea cu năduf: „Uite aici banii! Dă-mi să beau de toți! Și să nu încerci
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
se oprea decât la crâșma din mijlocul satului, unde nu zăbovea un ceas sau două, ci o zi întreagă... Ce făcea el o zi întreagă în crâșmă? - a întrebat Mitruță, plin de curiozitate. Bea! Și bea crunt! Când intra în crâșmă, scotea șomoiagul de parale câștigate, îl așeza pe tejghea și spunea cu năduf: „Uite aici banii! Dă-mi să beau de toți! Și să nu încerci să mă înșeli, că!!!... Acest „că” era spus cu atâta încrâncenare, că de-ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cum îi ziceau oamenii. Banii numărați erau așezați pe o policioară ce se afla sub ochii lui... Cum mai punea o sticlă, cum lua banii potriviți pentru aceasta. Nici un șfanț mai mult! De fiecare dată, când omul nostru ieșea din crâșmă, îi spunea crâșmarului: „Ai noroc, măi gâtlej, că ești băiat bun, că altfel!...” După asta, pleca împleticindu-se și cântând pe uliță și... se înfunda în casă. A doua zi, iar... la crâșmă. Și tot așa, o săptămână întreagă... Apoi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fiecare dată, când omul nostru ieșea din crâșmă, îi spunea crâșmarului: „Ai noroc, măi gâtlej, că ești băiat bun, că altfel!...” După asta, pleca împleticindu-se și cântând pe uliță și... se înfunda în casă. A doua zi, iar... la crâșmă. Și tot așa, o săptămână întreagă... Apoi dispărea iar din sat. Puteai să numeri săptămânile și lunile după plecările și venirile lui. Cele două săptămâni muncea ca un rob și a treia săptămână bea toți banii câștigați. Îi bea cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
i-a venit așa o toană sau chiar credea că oamenii nu-l mai ascultă? Așa că, fără să stea prea mult pe gânduri, a dat comanda de plecare... Când soarele a scăpătat dincolo de crucea zilei, cărăușii se aflau la poarta Crâșmei din drum. Costache crâșmarul tocmai se întorcea de la cosit. Când i-a văzut pe moș Dumitru și pe Pâcu între cărăuși, a început să râdă și să-și facă cruce cu mâna stângă. Ține-mă, Doamne, să nu cad! Ieri
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
suntem buni de treabă sau suntem vlăguiți... Să nu crezi că nu ai dreptate, Pâcule. Așa că, la drum, băieți! - s-a alăturat și moș Dumitru părerii lui Pâcu. Când toate cele au fost puse la locul lor, au pornit spre Crâșma din drum... În liniștea serii aurite de soarele gata să scapete dincolo de creasta Ponoarelor, se auzea doar scârțâitul carelor și răsuflarea grea a boilor... Cărăușii - urcat fiecare în carul lui - îndemnau boulenii cu glasuri domoale. Se simțea oboseala atât în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
se vedea plăcerea de a-l asculta pe Pâcu, chiar dacă - de multe ori - îi lua peste picior. Întotdeauna însă el știa să găsească vorba potrivită și o spunea taman când era nevoie de ea. În seara asta, însă, aici la Crâșma din drum, parcă era altă lume... Nu mai era tăcerea din seara trecută. Se mânca și se râdea cu poftă, iar rachiul și ulcica cu vin nu aveau pricini de supărare că nu sunt întrebate îndeajuns... La apariția Măriuței în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Până atunci însă eu țineam de urât bucătăresei, care mă punea mereu să-i repar patul după ce... îl stricam împreună. Că, vorba ceea: frumos am fost, deștept am să fiu... hă hă hă! Un tunet de râs a zguduit geamurile crâșmei. Până și câinii din curte, speriați, au hămăit de câteva ori. Apoi pe aista dacă îl iei încet spune tot - a mai reușit să spună moș Dumitru, printre hohotele de râs ale cărăușilor. Și câte or mai zace în mintea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-i în mână nu-i minciună”. Așa că - până-i liniște - la drum, feții mei! - a grăit Hliboceanu, fără a sta mult pe gânduri. Săniile lunecau ușor și nu după multă vreme se aflau deja în valea Coșcovei. „Îndată suntem la Crâșma din drum” - gândea Hliboceanu, în timp ce și-a întors privirea spre coada șirului de sănii... Întotdeauna îi plăcea să privească convoiul. Nimic nu i se părea mai frumos și mai viu decât curgerea carelor sub clar de lună sau a săniilor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prefăcea în fuioare răsucite în neștire, care păreau că se fugăresc unul pe altul. Îndată mersul săniilor a devenit mai anevoios. Unde nu te așteptai te întâmpina câte un mal de zăpadă... Cu mare trudă au zărit cumpăna fântânii de la Crâșma din drum. Ia te uită! Am ajuns și la jumătatea drumului, oameni buni! - a strigat Hliboceanu. Mai oprim sau mergem înainte? - a întrebat Mitru ță. Nu oprim. Am să intru, să-i spun lui Costache că diseară sosim în ospeție
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
are de gând să ne facă o vizită...Să ne pregătim și noi acolo... Cu un rachiuaș, cu un vinișor fiert, cu... Ai răbdare până diseară și are să ți se îndeplinească visul - l-a liniștit Hliboceanu. Dacă mai ajungem la Crâșma din drum... Dacă nu... Ne găsesc la primăvară când s-o topi omătul... Ia îndeamnă boii și lasă bocitul, că nu ești babă! Nu te supăra pe mine, nene Hlibocene. Da’ vorbeam și eu, ca să nu-mi înghețe limba-n
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Cotman. Tot vorbind, nici nu și-au dat seama că au ajuns. Dar îi mai aștepta încă multă treabă și grea... Descărcatul sacilor. Nu cumva l-a împinge necuratul pe Aizic să cântărească grâul, că nu mai ajungem noi la Crâșma din drum nici mâine - a vorbit Mitruță. Da’ și când om ajunge, ne-om așterne pe mâncărică și băuturică de s-or speria Costache și Măriuța. Astăzi primim gologanii, că doar îi vineri - a prorocit Alecu Slobodă, căpătând chef de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Atunci așa facem - s-a arătat de acord Mitruță. Numai că va trebui să te ajute pe rând și ceilalți la rupt troienele, că de unul singur nu se poate. Cam așa trebuie să facem ca să ajungem cu bine la Crâșma din drum pe potopul ista - a încheiat Hliboceanu vorba. Au pornit la drum în noua formație. Pentru cei din coada șirului, felinarul lui Mitruță nu lumina mai tare ca un muc de țigară și acela ascuns în căușul palmelor... Mitruță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de cei din față. N-o lua pe alături!” „Alecule! Te văd cam zgribulit. Pune un țol pe tine, să nu te mai spargă vântul ista!” Sau: „Gheorghe, băiete! Nu moțăi de-a npicioarelea. Asta ai s-o faci la Crâșma din drum. Acum bagă de seamă pe unde calci că te văd împleticindu-te. Capul sus! Timp pentru somn avem des...” Săniile alunecau ca niște fantome... Lui Iordache Cocoșitu, care mergea chiar în fața lui Hliboceanu, i s-a părut că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ajungem la căldurică - a pornit să vorbească Cotman, lipindu-i involuntar urechea de piept. Tocmai când i-a dibuit slabele bătăi ale inimii s-a auzit glasul lui Mitruță, din capul șirului de sănii: Se zărește lumina felinarului din poarta Crâșmei din drum! Cotman a răsuflat ușurat, rugându-se în gând: „Ține-l, Doamne, până ajungem la adăpost!” Până la Crâșma din drum, Hliboceanu nu a mai dat nici un semn că și-ar fi revenit din leșin. Hooo, băieții tatii! - s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]