1,095 matches
-
Șerban Gheorghe despre fapta săvârșită, căci îl știam de mult că totdeauna îl lua pe ,,nu’’ în brațe și n-am mai vrut sămi răcesc gura degeaba. M-am întors la reședința regiunii, nu înainte de-a trece pe la o cramă din Podgoria Panciului și a lua un bidon de Fetească Regală pentru a-mi trece supărarea și oboseala după atâta drum. ÎMPREUNĂ CU VĂRUL TUDOREL Era prin toamna anului 1944 când au intrat trupele sovietice în țară, iar eu cu vărul
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
și legendara întâlnire cu ȘȘtșefan cel Mare, dar cei cărora le plăcea un vin bun și o friptură în ,, sânge’’ știau că le pot găși, oricând, la restaurantul ce îi purta numele. Aflată în ,,buricul’’ târgului Focșani, clădirea veche, cu cramă la subsol, local la parter și două etaje cu camere de hotel, astăzi nu mai există dar în memoria unor judiciarșiti mai perșistă încă amintirea unui caz, care le-a dat multă bătaie de cap. Era prin vara anului 1970
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Mă năpădește bucuria, Misterul, iată, se destramă: Reiese din ce-a spus Ostap Că și-a făcut ucenicia Mâncând pastramă la proțap Printre butoaiele din cramă. Mergând „Cu Iașii mană-n mană” De la un capăt pân-la altul, Mă rog să-i dăruie Înaltul Măcar un strop dintr-o fântână. Din câte îmi aduc aminte, Mereu ai fabricat lumină; Mai faci și-acum, dar nu-n uzină
La Costache Ostap by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84175_a_85500]
-
În vin se află adevărul, Iar în femeie doar minciună. Goliți paharele cu sete, Femeia s-o iubiți fierbinte; Dar numai vinul să vă-mbete, Nu și minciuna din cuvinte. Decât sărutul cel de Iudă, Mai bine să goliți o cramă; Deși, dacă iau bine seamă, E bună și-o femeie crudă. Oricâte am gândi și-am spune, Un adevăr nu poți a șterge: Femeia fără vin nu merge, Fiindcă ambele sunt bune.
La pl?cinte cu r?va?e by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84158_a_85483]
-
unor soluții pentru creșterea eficienței lucrului în echipă vin în sprijinul atingerii obiectivelor organizației, reprezentând totodată și o modalitate de dezvoltare profesională a angajaților"243; "Grija pentru calitatea producției, investițiile făcute în resurse umane și respectul pentru consumator au poziționat Cramele Recaș SA printre primii cinci furnizori de vin în segmentul retail, dar și locații HORECA de ținută"244; " Aici, la Trapec, se pune accentul pe calitatea angajaților. Pentru a putea fi o companie de inginerie bună, una dintre condițiile de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
absurdă, tragică ori carnavalescă, nu de puține ori. Sunt evocați, astfel, scriitori mai cunoscuți sau cu o prezență mai discretă în istoria literaturii române, precum Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Geo Dumitrescu, Nichita Stănescu, Nicolae Velea, Ion Caraion, Mihail Crama, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Ury Benador, Al. Cazaban, Sorin Titel etc. Cu totul demne de interes sunt, în această carte, profilurile de scriitori, reconstituite din frânturi de amintiri, din fragmente de trecut asamblate cu minuție și montate în cadrele
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
barbă albă sau o fată cu părul bălai, nu-ți oferă nici o enigmă a existenței lor de dezlegat, după concepția făcătorilor de cuvinte, ci numai aceea a unei deveniri vegetale și animale care are ca focare vizuale prisăcile, florile, butoaiele, cramele, pădurile, frunzele galbene, țigăncile, haiducii, cușmele, flintele, gurile de rai, picioarele de plai, răzoarele, viroagele, luna, strigătele misterioase, câinii, păsările, grajdurile, grâul ca lan, grâul ca boabe (copt sau cu lapte în el), tufișurile, pâraiele, vițeii cu botul crud, mânjii
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de piept. De jos, de la ei, vedeau negreșit care dintre marile uși de lemn ale pivnițelor săpate În deal stătea deschisă și unde era rost de petrecere. Se strîngeau pesemne iute laolaltă și, neauziți, nesimțiți de nimeni, răsăreau În pragul cramei. — Cum, dracu’, făcea taică-meu, cum mama dracului...? N-am auzit scîrțîind o ceteră, n-am văzut umbră de om și ne-am trezit cu ei la ușă bătînd ceardaș! Pivnițele sînt cea mai de laudă ispravă din tot ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe care să-l umple cu vin. Nu departe de Rătești, către est, răznite de la șoseaua principală, Întîlneai trei colonii de șvabi care vorbeau curent germana lor de secol al XVIII-lea: Homorodul de Sus, de Mijloc și de Jos. Crame și acolo cu nemi luita. CÎnd, În toamna lui 1944, satele au fost atacate de trupele rusești, populația s-a retras În păduri. Rușii au spart ușile masive, ca de biserică, ale beciurilor, au tras cu pușca În butoaie și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sovietici beți de mult. Șvabii s-au Întors, au mai secerat dintre rușii care dormeau ori se clătinau pe afară, eliberîndu-și satele. După război, Într-unul din Homoroade s-a Înălțat un monument țanțoș În memoria eroismului Armatei Roșii. Printre cramele din Rătești, pornind de la nivelul de sus, ne dădeam drumul iarna cu sania. Trebuia să ai curaj, nu glumă, ca să te-ncumeți să zbori prin defileuri. Drumul dintre etajele de pivnițe funcționa ca o trambulină. Mulți băieți nu nimereau văiuga
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Nu ne supăram, mai degrabă rîdeam de spaima lui. Într-o zi, cînd suiam la deal cu Vilmoș ca să ne mai dăm o dată, m-a Înhățat tata confiscîndu-ne și sania. Dracu’ ne pusese să ne alegem traseul chiar pe lîngă crama În care-și exercita el autoritatea locală. Era pălincia comunală. Cald și mireasmă tare În beciul acela, bărbați Îmbujorați la față, voioși că nu mi se Întîmplase nimic rău, fiindcă pare-se că, de multă vreme, se chinuiau să ne
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
locală. Era pălincia comunală. Cald și mireasmă tare În beciul acela, bărbați Îmbujorați la față, voioși că nu mi se Întîmplase nimic rău, fiindcă pare-se că, de multă vreme, se chinuiau să ne dibuie. Tata a ieșit pînă la crama vecină să aducă pentru odorul lui recuperat niște vin, doar nu era să-i dea pălincă. S-a Întors cu o damigeană și cu Vilmoș. Ia zi, mă, s-audă tovarășii ce mi-ai spus și mie afară! — Bíró úr
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
îl întreabă Zina. Ieri am făcut și una și alta ca s-avem și azi și mâine. — De perișoare. — Și mie îmi place mai mult aia de perișoare, dar Sebi este mort după ciorba de pui. — Eu care sunt responsabilul cramei nu pot să-mi fac reclamă produselor și nici să ciocnesc un pahar de țuică sau de vin că domnu’ Alexandru conduce. — Cum să nu ciocnim domnu’ Stamate?se ridică Alexandru și șprițuie dintr-o sticlă cu sifon umplându-și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bei?o întreba pe Teofana, gata, gata să-i zică „surioară”, dar se oprește la timp. — Cum nu? Tată servește-ne și pe noi femeile cu un pahar de vin — Din care vreți? Te lăsăm s-alegi ca responsabil al cramei. Atmosfera devine mai veselă. Teofana se bucură văzându-l și pe Alexandru antrenându-se în discuții și chiar în glume. — Domnu’ Alexandru nu vreți să facem o plimbare prin orașul nostru? — Nu, tata Sebi, că el a condus de dimineață
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la nimeni, deoarece tot vinul vrea să-l țină pentru nunta nepoatei, răspunse Matei încet, ca să nu-l audă cumva moșul. Ce-i nebun? se sperie Nicanor. Ăsta-i vin de dat la nuntași?... Las' că-i dau eu de la crama asociației, cît îi trebuie pentru zece nunți. În aceeași clipă Matei se trezi înconjurat din trei părți de membrii expediției (Nuțu nu cunoștea încă asemenea practici), fără să scoată nimeni o vorbă. Sărmanul posesor al canistrei își dădu seama imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un păun suna alarma. Numai cocoșul țanțoș își vedea de meserie, bucuros că a scăpat și de data asta; în timp ce domnul Vasile transfera în damigenele din cramă tării cu damfuri de pergamute și licori de Cotnari și Bucium ce au prins cămașă la doagă de dud și de stejar". La această cea mai recentă culegere din prozele sale scurte, constatăm că Emanoil Rei a găsit formula perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dintr-un vis urât, trufașul Rex. Așa precum am spus, mărite rege! Din cei rămași la Cotnari, cam patru-cinci mii de viteji, s-a ales praful și pulberea. Mai întâi că s-au îmbătat cu licorile de must de prin cramele locului, după care au făcut pântecăraie și, în sfârșit, au ieșit să-și facă nevoile pe la margine de șanțuri. Și moldovenii hăcuiau în voie ca la abator. Apoi încălecau pe caii lor sprinteni și vânjoși pentru a descoperi alte locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
înserării. Găinile cotcodăceau, curcanii tușeau, grăsunii guițau ca protest la unele intenții ale stăpânilor. Un păun suna alarma. Numai cocoșul țanțoș își vedea de meserie, bucuros că a scăpat și de data asta; în timp ce domnul Vasile transfera în damigenele din cramă tării cu damfuri de pergamute și licori de Cotnari și Bucium ce au prins cămașă la doagă de dud și de stejar. * * * Nici nu-ți imaginezi ce mult mă bucură revederea noastră și trebuie să recunosc cinstit că ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
judecătorul, bulgar și el, mă condamna. Pe judecător îl chema Corini și nu ținea cont nici de martori nici de dreptate. În comună, în afara de cîrciuma lui Demirov mai era cârciuma lui Diacov, unde sâmbăta ne duceam la el la crama din vie. Beam, mâncam și stăteam la taclale. Mergeau preotul, notarul, învățătorii bărbați, impiegați de mișcare și alți salariați. Popa pleca pe la 12 noaptea fiindcă a doua zi trebuia să se împărtășească și să facă slujba la biserică. Mai erau
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în zi de hram la gura lor. Dar sunt mândră de mine... Cred că de-acum sunt în stare să traduc și scârțâitul dușumelei și țârâitul de la pisoar și plescăiturile diverse în nenumărate limbi. Oricum, după vizita de lucru la crama cu ștergare pe pereți și personal în bundițe și legat cu brâie, când am tradus noroc-sănătate-voie-bună-să-hâc-pardon-scuzați-trăiți-să-mai-veniți-pe-la-noi-aveți-o-țară-foarte-frumoasă-ospitalieră-hâc-nu-i-așa?, în vreo cinci limbi, și-am adăugat de la mine atenție-la-scări-că-vă-frângeți-gâtul-așa-ușa-i-la-dreapta-acolo-i-veceul-nu-încăpeți-toți-acum-o-cotim-după-mine, regretam că n-am învățat surdo-muțește, tot trebuia să mă apăr cu mâinile, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
supărat pe tine Însuți, fiindcă nu te-ai dus la vot... Nu te mustră conștiința de la păcăleala pe care ne-ai tras-o alaltăieri? N-ai vise urâte cu coșmaruri În care te obligă nevasta să bei toată tămâioasa din cramă fără apă minerală? Îți bagă unii ștampile de vot pe gât când pui capul pe pernă? Sandu a cerut un pahar cu picior. He, he, așa coșmar aș vrea să am, nu s-a făcut Încă tămâioasa aia care să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de apă mă ferește!!! Scaunul pe care stă așezat Gore troznește din toate Încheieturile, fiindcă acesta râde cu gura până la urechi și se bate cu mâinile pe burtă. Îl votez și eu pe Sandu, să vezi ce ravagii facem În crama de la Cotroceni. Nu mai faceți ravagii, fiindcă crama aia a fost golită de mult, de Băsescu - sare Sandu cu gura pe ei... Și nici nu v-aș ivita la mine la palat, că eu nu sunt Becali ca să stau cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
așezat Gore troznește din toate Încheieturile, fiindcă acesta râde cu gura până la urechi și se bate cu mâinile pe burtă. Îl votez și eu pe Sandu, să vezi ce ravagii facem În crama de la Cotroceni. Nu mai faceți ravagii, fiindcă crama aia a fost golită de mult, de Băsescu - sare Sandu cu gura pe ei... Și nici nu v-aș ivita la mine la palat, că eu nu sunt Becali ca să stau cu pretenarii la șușe, În palatul personal... Aș fi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
călugării de la Hlincea<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, Editura Dosoftei, Iași, 2000, documentul 42, pp. 36-44 footnote>. Dealul însorit al Cetățuiei era cultivat cu viță de vie și livezi. Documentele vremii vorbesc de numeroase crame existente aici, încât ne putem da seama de atmosfera de destindere și desfătare din zilele de toamnă când bogatul rod al viilor și livezilor era cu veselie adunat. Proprietarii erau locuitori ai orașului Iași, de toate categoriile sociale ale vremii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în țarina din deal<footnote Ibidem, documentul 107, p. 101 footnote>, iar preotul Neculai cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie tânără cu cramă<footnote Ibidem, documentul 108, p. 102 footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie, cu 50 de lei<footnote Ibidem, documentul 109, p. 103 footnote>. Necula împreună cu soția sa
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]