1,122 matches
-
fost imposbil să-l identific pe Mutschmann dacă nu ar fi fost ganglionul, Într-atât de galbenă Îi era paloarea și așa de slăbit trupul. Zăcea tremurând sub pătură, delirând de febră, gemând când și când de durere când vreo crampă Îi săgeta măruntaiele. L-am supravegheat un timp și spre ușurarea mea și-a recăpătat cunoștința, dar numai atât timp cât să Încerce, fără succes, să vomite. Apoi și-o pierdu din nou. Îmi era clar că Mutschmann era pe moarte. În afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-se cu mâinile de stomac. Ți-e mai bine? l-am Întrebat. — Cum să nu, șuieră el. Ca o țestoasă nenorocită de Galapagos, o să trăiesc veșnic. Gemu din nou și, copleșit de durere, printre dinții Încleștați, zise: Blestematele astea de crampe la stomac. Vrei niște apă? — Apă, da. Mi-e limba la fel de uscată ca și... Fu cuprins de un alt acces de vomă. M-am dat jos binișor și am luat polonicul de pe o găleată de lângă pat. Cu dinții clănțănind ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Întâlnirile noastre newyorkeze, În care am regăsit, de fiecare dată, atenția luminoasă cu care onorează tot ce este viu, inedit, stimulant. Întâlniri râvnite și memorabile, calendarul zâmbea, brusc, Încurajator. În Noul Babylon, musafirul se simțea totdeauna acasă, fără nici una dintre crampele antiamericane ale atâtor intelectuali europeni. Dacă la Paris descoperisem vivacitatea sa latină, la New York poetul Îmi părea o variantă europeană a americanului stenic și eficient, a cărui prezență Însenina, instantaneu, ambianța. * Recent, pisica fără vârstă și fără moarte din lirica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
o grămadă de înghețată, în vreme ce, la spital, mama și cu mine țipam amândoi cât ne ținea gura. Eu eram plin de forță, mama era stoarsă de puteri. Tata zice că, de emoție, a mâncat atâta înghețată, încât l-au apucat crampele și a trebuit să meargă la toaletă. Pesemne că există așa ceva. „Fir-ar să fie! Nu poți termina odată cu povestea asta?”, izbucnea tata, când mama o istorisea iarăși la telefon. „Să termin? Cum adică? Doar e nostim. Soția ta aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Nu mă pot urca din nou pe cal, pur și simplu nu pot. Așa că am mers pe jos tot drumul până la grajduri, Ed ducând cei doi cai în timp ce eu șchiopătam în spatele lui, cu fiecare pas trupul fiindu-mi traversat de crampe îngrozitoare. Lucrul bun în legătură cu această tortură a fost că m-a făcut să nu mă mai gândesc la faptul că Ed nu-și dorește copii. Dar chiar și așa, mintea mea începuse să brodeze o eschivă, lucru de care doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
sunat telefonul, mi s-a părut asurzitor pentru că era chiar lângă ureche. Am răspuns, neputând să-mi cred ochilor care vedeau afișată ora 11:55. —Alo? — Eu sunt. —Mark! M-am ridicat în fund cu grijă. Începeau să mă lase crampele. Unde ești? O, lasă asta. Știi că urmează să luăm prânzul la Lynn și Harry la ora unu? — Nu, nu putem. Eu nu pot. Tocmai am mâncat o porție imensă de mâncăruri prăjite cu Kieran și sunt mahmur rău. Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am greșit. Ar fi trebuit să-ți spun. Dar, cum ai spus și tu, a durat doar câteva zile, deci de ce ai fi făcut-o? În sfârșit, cineva care mă înțelege. — Oricum, îmi pare rău. — Cum e cu durerile și crampele? Mi-au trecut cu totul. Parcă nici nu aș fi călărit vreodată, am zis. — În fine, motivul pentru care am trecut pe la tine a fost să te întreb dacă, știi tu, ai vrea să mai încercăm. Dar mai încetișor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
a fost Jimmy Zizmo. Își scoase pălăria și se apropie foarte tare, uitându-se chiorâș. Și se crispă oare el? Tenul deschis al bebelușului Îi confirmă oare bănuielile? Sau Îi furniză vreun răspuns? De ce să se plângă o nevastă de crampe și dureri? Sau de ce să se vindece brusc, ca să-i dovedească paternitatea? (Indiferent ce dubii avea, copilul era al lui. Pur și simplu tenul Sourmelinei se impusese. Genetica - asta o idioțenie pe de-a-ntregul.) Eu atâta știu: la scurtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
utilități. Dacă Îmi Încrucișam picioarele greșit sau dacă mă mișcam prea repede, un spasm Îmi săgeta zona inghinală. Pe terenul de hochei mă Încovoiam adesea, cu ochii plini de lacrimi, În timp ce antrenoarea Stork mă lovea În fund. ― E doar o crampă, Stephanides! Aleargă și-ți trece. (Și acum, sărind ca să apăr ghiuleaua, mă străfulgeră exact o astfel de durere. Măruntaiele mi se răsuciră, erupând cu o durere ca o curgere de lavă. M-am aplecat Înainte, Împiedicându-mă de crosa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
singură semnificație. De Îndată ce-am putut, m-am scuzat și am fugit s-o sun pe Obiect. ― Ghici ce s-a Întâmplat? am strigat Încântată. Nu mai plecăm În vacanță. E război! Și apoi i-am spus că am crampe și că vin imediat la ea. TRUP ȘI SUFLET Mă apropii rapid de acel moment: al descoperirii mele de către mine, a ceva ce știusem dintotdeauna și totuși nu știusem; al descoperirii de către sărmanul doctor Philobosian, pe jumătate orb, a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
președintelui deveneau din ce În ce mai elaborate, eu am Început să mă prefac că am ciclu. Cu șiretenie nixoniană, Calliope despacheta și arunca În toaletă o flotilă de Tampaxuri nefolosite. Mimam o gamă Întreagă de simptome, de la dureri de cap la oboseală. Jucam crampele cu măiestria cu care Meryl Streep Își schimba accentul. Erau durerile ascuțite, durerile surde, junghiurile care mă făceau să mă ghemuiesc În pat. Ciclul meu, deși imaginar, era marcat riguros pe calendarul de birou. Foloseam simbolul peștelui din catacombe ATENȚIE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și cuverturi orientale. Din când În când fixa tavanul de culoarea cireșei coapte sau mângâia cele două pisici persane, care stăteau Întinse lângă ea. — Rudy și Moody, singurii mei prieteni adevărați... oftă ea. I se Învârtea capul, avea febră și crampe la stomac, știa că n-ar fi trebuit să mănânce Înghețată dacă o durea stomacul, Într-o cameră friguroasă, dar mânca oricum. Era singurul lucru din frigider care nu se stricase. Îi fusese rău de când se Întorsese de pe Coasta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
diforme, fantomatice. Arestul de o noapte se dovedi neâcăpător pentru ce-i peste trei sute de noi locatari ai Închisorii ce fuseseră aduși În timpul nopții, colectați din toate aresturile milițiilor capitalei, făcând atmosfera să fie imposibilă mai ales unii, ce cu crampe stomacale eliminau excrementele cu zgomot, cu un ucigător miros...! Iar Încăperea arestului temporar nu avea instalat decât acel W.C, turcesc, Încât unii nefericiți cu pantalonii desfăcuți urlau de durere solicitând favoarea imposibilă...! Însfârșit, după o așteptare ce părea a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În ce-a mai teribilă stare de nesiguranță...! Într-o Învălmășeală de-a dreptul halucinantă unii arânjară saltelele În timp ce majoritatea dădură buzna la toaletă unii să aprindă țigările iar alții ocupară cele patru poziții de eliminare a excrementelor cu puternice crampe stomacale În timp ce restul cu pantalonii pe vine așteptau să le vină rândul, Îmbrâncindu-se și Înjurându-se Între ei: W.C.-urile turcești nu corespundea puhoiului de oameni În nevoie...! Programul ordonat se termină cu o rapiditate uimitoare. Imediat Liberul șef
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de grațiere care se presupunea aflându-se pe biroul Dictatorului țării și urma să-l semneze curând...!! Abea spre seară Tony Pavone realiză lăcomia: mâncase fără control. Constată cu stupefacție În momentul când năvăli În W.C.-ul camerei cu evidente crampe stomacale În timp ce diaria se dezlănțui cu teribile pocnituri emanând un miros axfisiant ce-i provocă pe ce-i care fumau cocoțați pe fereastră și În alte poziții nu tocmai confortabile să-l gratifice cu tot felul de Înjurături și insulte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
amintesc perfect, aproape visceral, cum stăteam, foarte mic, strîns ghemotoc Într-un colț Întunecos, pe un strat de hîrtie făcută ferfeniță (viitoarele mele mese), cum mă apucam de burta umflată grotesc și cum gemeam de durere. Și vai, ce durere ! - crampe lungi, tot mai intense, ce forau și mi se Încolăceau În stomac, În timp ce-și croiau drum către mațele mele, ce tremurau spasmodic. Încă mă mai uimește faptul că această agonie repetată nu m-a scîrbit definitiv de patima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
M-am regăsit în camera mea, în patul înroșit de amurg. Dormisem vreo patru ore și mă simțeam mai departe foarte rău. Un timp am rămas culcată pe spate, privind dungile roșii de pe tavan, prelinse prin perdeaua de la fereastră. Aveam crampe, simțeam în josul pântecelui o durere lemnoasă, uscată. Nu mă puteam gândi la nimic, dar când închideam ochii sub pleoape vedeam foarte clar imagini din ziua nesfârșită care trecuse: foișorul, fetele îmbrăcate de nuntă, în plin soare de amiază, fața Esterei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să fii tot timpul cu ochii pe ei, și fiecăruia să-i amintești ce are de făcut, chiar dacă îți târăști piciorul stâng, și din senin a început să te doară burta. Din când în când o jenantă durere, ca o crampă de colită, pe care te-ai duce s-o ascunzi în budoar, dacă ceaiul ar fi fost servit. I-ai putea lăsa pe bărbați să-și ducă mai departe inutila lor discuție, pe care o tolerezi zâmbind cu indulgență, așa cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
este opiniunea mea : aeroplane dușmane ori chiar mâini ucigașe, ascunse printre noi, risipesc așa ceva ? Nu pot ieși din senzația că suntem năpădiți de spioni și trădători, i-am mărturisit. Privindu-le alături, trăiam o acută neliniște, ce aproape îmi dădea crampe : și totuși, mai mult ca sigur, nu riscam nimic. O teamă obscură, născută de firea mea convențională, pentru că, scrutându-mi altminteri sufletul, am fost conștient că nu-mi resimt în niciun fel vinovăția. De fapt, răul exista în alăturarea celor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bine. Poate n-ar fi rău să Încerc și eu un sfat de-al ei, măcar o dată. Îmi bombez pieptul În față, ridic mîndră capul și străbat biroul cu pași mari, cu o expresie fixă și vioaie pe față. — Ai crampe menstruale sau ceva de genul ăsta ? Îmi aruncă Paul În clipa cînd ajung la ușa lui. Nu ! zic șocată. — Mergeai cam aiurea. Stai jos. Închide ușa. Se așază la biroul său și deschide un formular cu titlul Fișă de Evaluare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
făcut întocmai. După 30 de secunde a pus în farfurii "mămăliga pripită". Cînd a început să ne doară burta, pe Virgil și pe mine, am înțeles de ce Fărcășanu ne cânta fals un Bach la vioară. Nu se putea concentra din cauza crampelor." În orice caz, încîntată de isprava ei, se grăbește să i-o anunțe mamei, în România. Cunoscând pesemne competența fiicei sale în domeniu și evaluând corect riscurile, mama trimite o telegramă: Arretez tout de suite. Lettre suit. Îmi amintesc, de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spre fereastra dormitorului. Porniră amîndoi, urmați de Bobby; nici nu și-au dat seama că Julius rămăsese nemișcat lîngă piscină. Fața lui oglindea neliniștea unui invitat cuprins de dureri de stomac, așteptînd nerăbdător deznodămîntul social de importanță capitală al unor crampe care-l apucă tocmai la masă: chiar atunci surprinsese iar acel fel ciudat de a privi al lui Santiago și Încerca să-l definească. În orice caz, de data asta observase un detaliu În plus: zîmbetul, zîmbetul avea o importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu ochii pierduți În gol, În timp ce atabacurile nu dădeau pas nervilor ei și alor noștri, fumigații Înțepătoare invadau sala și-i făceau să se Încovrige pe practicanți și pe cei care asistau, dându-le tuturor cred, - mie În mod sigur - crampe la stomac. Dar asta mi se mai Întâmplase și la așa-numitele escolas de samba, la Rio, cunoșteam puterea psihagogică a muzicii și a zgomotului, aceeași de care se lasă subjugați și cei cuprinși de febră pe la noi sâmbătă seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tunurilor anti-aeriene, gîndindu-se la Reggie, Duncan, tatăl ei, sora ei, apăsîndu-și stomacul și Întrebîndu-se ce naiba o să se Întîmple cu chestia aia care-i creștea Înăuntru și care trebuia scoasă afară. Încercase tabletele pe care le folosise Felicity Withers: Îi dăduseră crampe și o diaree Înspăimîntătoare, dar nu avuseseră nici un efect. De atunci trăia Într-un fel de criză de anxietate, făcînd nenumărate greșeli la Portman Court; nu putea fuma, nu putea mînca, nefiind capabilă să se concentreze asupra nici unui lucru cu excepția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
te-am iertat, zice el, zîmbindu-mi În timp ce se trage Înapoi. De ce nu mă duci În pat ca să mă faci să uit complet?... A doua zi, cînd mă pregătesc să plec de la birou, Încep să simt durerile de la ciclu. Doar niște crampe ușoare, semnele obișnuite că e pe cale să se Întîmple. Iar momentul e perfect, pentru că asta Înseamnă că voi fi scutită În ziua nunții. Iau În grabă un Tampax din sertarul de jos și fug la budă, dar nu e nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]