107,545 matches
-
trimiterea unor echipaje umane pe Lună. Primul pas fusese deja făcut prin lansarea lui Iuri Gagarin, iar următorul nu era decît o chestiune de timp. Nu știu dacă peste tot aceste evenimente au stîrnit o curiozitate la fel de mare și au creat o stare de așteptare de aceeași intensitate, dar în satele colinare din sudul Banatului preocuparea pentru sateliți și pentru zborul spre Lună primea, o dată cu lăsarea serii, dimensiuni inimaginabile. Eliberați de muncile de peste zi și de îngrijorarea pentru ziua de mîine
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
suprimat câteva fraze, cuvinte și aproximativ trei-patru pagini compacte - omisiuni asupra cărora ne avertizează blestematele croșete. Camil Petrescu scrie jurnal cu mari intermitențe, cu pauze de ani întregi, deși promite "note zilnice", mai mult de dragul formulei decât pentru a-și crea o obligație, recunoscând chiar de la început, cu însemnarea din 20 februarie 1927, că "redactarea acestui caiet de note cotidian ar fi o imposibilitate" (p. 19). Marea lui obsesie va fi ideea sinuciderii. în 1927, când începe jurnalul, scriitorul are 33
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
și conducea ziarul Timpul, și ea se ocupa mult de Timpul, de pagina a doua în principal, dar și de rest, și știu de la niște gazetari care au murit, dar erau atunci gazetari tineri, că cucoana asta era capabilă să creeze și să stimuleze o emulație profesională pasională în redacția acestui ziar. Care a fost un mare ziar, foarte bun ziar. Mulțumită în mare măsură ei. Și lui bărbatu-su. Că mai e și chestia asta : acest Gafencu a știut să
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
trebui să lucreze într-o insulă pustie, sau într-un turn de fildeș, ori într-o subterană. A. R.: Nu-mi aparține asemenea prejudecată, nu cred în nevoia de însingurare ci în cea de intimitate a creatorului. Și Dumnezeu a creat lumea în intimitate. A.O.: Aveam în kibuț o cameră de lucru, un spațiu mic, în care nu intra nimeni neinvitat. Cînd simțeam nevoia să lucrez, mă rupeam de lumea întreagă, chiar și de familia mea și mă retrăgeam în
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
care mă rușinez. A.O.: Am să-ți ofer și rațiunile. Contactul direct cu condeiul și cu hîrtia e un act senzual. Și apoi eu obișnuiesc să schițez pe marginea paginii mici caricaturi, desene ale personajelor mele. Simt nevoia să creez un haos pe pagină. Lucruri pe care nu le pot face pe computer. Dar să revenim la întrebare. Nevoia de a fi singur cu mine însumi a depins numai de mine, atît în anii petrecuți în kibuț, cît și acum
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
ceva. M-ai întrebat mai devreme despre viața mea în kibuț. Și acum, deși nu mai sînt tînăr, deși nu mai pot munci la cîmp, îmi place să fac ceva cu mîinile mele, ceva util. Mîinile mele nu au fost create doar pentru a ține condeiul. Dacă pot face undeva, ceva util încerc o reală plăcere din motive pur egoiste. Ca și în sex. Eu găsesc că în sex, ca și în multe alte lucruri, adevărata plăcere constă în a da
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
futuriste. Se observă de-a lungul întregii lucrări o privire mereu atentă a autoarei spre opiniile formulate de criticii literari contemporani avangardei, ceea ce permite, pe de o parte, o înțelegere clară a contextului în care lucrările acestei mișcări au fost create și receptate, și, pe de altă parte, o descoperire interesantă a erorilor inevitabile ale unor critici, a intuiției juste avute de alții. Cu argumente clare și cu o ambiție evidentă de obiectivitate, autoarea te convinge că în critica literară, ,vinovată
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
amănunțite ale avangardei românești. Autorul postfeței Influențelor., Ion Bogdan Lefter, menționează la un moment dat stilul ,științific", sobru în care această carte este scrisă. Această sobrietate, potrivită în general unei lucrări de acest tip, dar exagerată parcă în acest caz, creează din păcate niște zone aride de lectură, care probabil vor ține cartea departe de ,ne-specialiști". Am putea spune că este o carte ,necomercială", atât în sensul bun, cât și în sensul ,rău" al cuvântului. Adică, o carte valoroasă prin
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
nu își atrage decât un număr restrâns de posibili cititori, iar aceasta nu doar pentru că este o carte foarte ,specializată" sau pentru că cititorul grăbit de azi este atras de multe alte lucrări interesante. Ceea ce lipsește aici este efortul de a crea și un alt fel de comunicare cu cititorul decât aceea a raportării corecte de date, fapte, concluzii etc. Nu merită insistat mai mult asupra acestui aspect, pentru că lucrarea poate compensa această eventuală ,lipsă" prin mai multe calități. Ar fi bine
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
noastre (Evr. 4, 15). A trecut prin toate cele prin care ni se cere să trecem. Știind aceasta, ne putem apropia de El cu încredere. De ce? Pentru că ne înțelege starea. Într-adevăr, și El a trecut prin ea și a creat astfel o legătură puternică de „simpatie” între El și noi. Acest gând ne furnizează mai mult decât profundă mângâiere și alinare. De asemenea, ne oferă un stimulent real pentru alinarea suferinței. De ce? Ce nou motiv ne conferă pentru a activa
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Hristos pe cruce ocupă un loc deloc neglijat în literatura patristică. Atunci când se evidențiază importanța Pătimirilor Domnului, Părinții subliniază că, pătimind Fiul ceea ce a pătimit, este cu mult mai mare și mai însemnat decât a face lumea și a o crea din ceea ce nu era10. Sfântul Ioan Hrisostom 11 menționează că Mântuitorul a îndurat atunci cele mai mari ocări; iudeii săvârșesc totul, ca și cum s-ar fi temut să nu lase ceva nefăcut din faptele lor cutezătoare și insolente; pe profeți i-
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
chipul celui de al patrulea, ca fața unuia dintre fiii zeilor»” (Dan. 3, 24-25). Deci Însuși Iisus Se afla acolo, în mijlocul flăcărilor cuptorului, împreună cu acei trei tineri care nu au acceptat să-și lepede credința și să se închine idolului creat de mâini omenești. Nici un fir de păr nu li se pârlise și nu au fost vătămați în nici un fel. De aici reiese că nimeni nu este singur, ci Hristos este cu noi întotdeauna, mai ales în cuptorul suferințelor vieții. „Dacă
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
cu cei singuratici și triști. Făcând oricare dintre acestea, răspundem unei nevoi umane reale, împlinim porunca de a iubi după cum am fost iubiți și bucurăm inima părintească a unui Dumnezeu Care alege să sufere împreună cu cei pe care i-a creat și-i iubește. Bunul creștin ia parte, afabil, la suferințele și bucuriile celorlalți, manifestându-se întotdeauna cu solicitudine, fiind dispus să ajute efectiv și din toată inima, bine știind că religia creștină nu se reduce la simple formulări teoretice sau
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Teatrul Național din București. Acum construiește, de la un trimestru la altul, cea mai impunătoare revistă culturală din câte apar în România. Discret și eficient. Este ,Lettre Internationale", revista pe care o conduceți, domnule Elvin, și pe care de fapt o creați în limba română, o împlinire sau un refugiu? B. Elvin: Este atât o împlinire, cât și un refugiu. Împlinire, întrucât îmi dă posibilitatea să citesc poate unele din cele mai bune texte care se scriu la ora actuală în lume
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
personaje ale lui Breban, deținătoare de stare civilă în proza românească. Acest Mârzea, care lasă tuturor impresia ușurătății, a nepăsării, a trăirii numai în orizontul clipei, nutrește în ascuns un mare plan, un proiect maximalist de construcție, acela de a crea un om cu destin. Nu de a se crea pe sine ca om cu destin, ci pe altul. Dispune de mari energii, de clarviziune socială, de inventivitate, de bani, dar are și conștiința propriei limitări și mai ales a faptului
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
proza românească. Acest Mârzea, care lasă tuturor impresia ușurătății, a nepăsării, a trăirii numai în orizontul clipei, nutrește în ascuns un mare plan, un proiect maximalist de construcție, acela de a crea un om cu destin. Nu de a se crea pe sine ca om cu destin, ci pe altul. Dispune de mari energii, de clarviziune socială, de inventivitate, de bani, dar are și conștiința propriei limitări și mai ales a faptului că nu poate să renunțe la bucuriile imediate ale
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
ultim? Vom răspunde că prozatorul compensează aceste aspecte deficitare, ca și altădată, prin marele suflu, prin forța inegalată de a ne proiecta într-un univers propriu, prin mizele tematice importante pe care le aruncă în joc, prin capacitatea de a crea și impune măcar două prezențe umane greu de uitat.
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
prietenie, suferință, credință, cunoaștere etc. etc. Sacerdoții gureși ai virtualului, în esență niște monștri autiști și bigoți, incapabili să trăiască pe cont propriu și cu toate funcțiile vitale active, incapabili de schimburi senzoriale și simbolice cu lumea din jur, își creează cu orice preț condiții optime pentru o masturbare amplă și incontinentă, virtuală și ea, însă folosind un material concret, din viață, ficționalizat prin nenumăratele procedee tehnologice, din simplă lașitate și pentru atenuarea oricărei suspiciuni de culpă, adică folosind copiii, suferința
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
te temi că nu vei ajunge niciodată la altitudinea artei tatălui tău, că ești doar un biet veleitar, de fapt un ,nima". O dovadă: Klaus Mann s-a sinucis, poate, pentru că a avut convingerea că nu va reuși nicicând să creeze un Hans Castorp sau un Gustav Aschenbach. David Mc Neil, însă, nu are, cel puțin așa apare, astfel de complexe: este romancier, compozitor, textier, interpret. Scriitorul regăsește imediat privirea ingenuă a puerului. Micul David (născut la New York, unde i se
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
comunică observațiile și tristele concluzii. Facultatea la care predau ei e una din cele mai solicitate, majoritatea candidaților rîvnind la o carieră în diplomație. Ceea ce le-a fost însă dat să audă de la tinerii absolvenți de liceu (cu medii bune) creează perplexitate. Cătălin Avramescu e de tot deprimat: "Asistăm în această țară - o spun cîntărindu-mi cuvintele - la Apocalipsa educației". Răspunsurile aiuritoare la întrebări simple de geografie și istorie ("Unul localizează Japonia în Oceanul Indian, altul crede că Egiptul e în America Centrală. O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
între parte și întreg. Intre un întreg infinit ca forță de proliferare, ce trece dincolo de constrîngerile fizice ale pînzei, și o parte ea însăși mărturie a întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat. Asemenea lui Arcimboldo, Georgeta Năpăruș creează metonimii plastice și redefinește noțiunile în cîmpul imaginarului. Eposul ei, atît de confortabil și de generos la prima vedere, este, în profunzimea lui, o încercare patetică de a salva pluridimensionalitatea unei lumi subminată de ignoranță și mereu amenințată de uitare
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
aducea câștig politic - decât de conflictele sângeroase dintre imigranții asiatici și marginalii britanici. Motivațiile ciocnirilor au fost și rămân tulburi: un amestec de rasism combinat cu frustrarea socială: invazia în masă a indienilor, pakistanezilor, indonezienilor și-a altor asiatici a creat enorme probleme pe piața muncii. Or, un binecunoscut adagiu al capitalismului ajuns la apogeu spune că ,un război adevărat e o sărbătoare a pieții..." Aveți cumva vreo îndoială că ne aflăm în timpul unui nou război? Comentatorii s-au grăbit să
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
care trăiește Europa să se lege de noua identitate a musulmanismului - cea externă. În Occidentul care, sub presiunea perversă a materialismului și comunismului, religia a pierdut în ultimele decenii capacitatea de a juca un rol important în societate, s-a creat un gol pe care Islamul încearcă să-l ocupe. Și aici nu e vorba de convertirile surprinzător de numeroase ale occidentalilor la islamism, ci de instituțiile ca atare. Bisericile și centrele culturale musulmane (librării, biblioteci, case de cultură) sunt menționate
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
avut soarta lui Fundoianu, nici a altor milioane de evrei, dar nota la 10 noiembrie 1942, în Jurnal: ,M-a străbătut o clipă gândul că într-o noapte ca asta am putea fi toți măcelăriți în casele noastre". Era atmosfera creată de interzicerea pentru evrei a practicării unor profesii (avocatură, educație școlară, artă, literatură, publicistică etc.), legea chiriilor, confiscarea aparatelor de radio (mai târziu în timpul ,comunismului" nu aveai voie să asculți ,Vocea Americii" și ,Europa liberă"), munca obligatorie doar pentru evrei
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
Ștrul dezertor, numai că Sebastian nu a rămas între liniile inamice. El și-a păstrat fără temere o patrie - cultura română, cultură care nu putea să-l trădeze pentru că ea face parte din cultura universală ca și tot ce a creat frumos și rațional omul pe acest pământ prea des semănat cu ură și nedreptate. Despre Sebastian s-a scris și se va mai scrie, el este o figură emblematică.
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]