11,160 matches
-
etc.). Centrarea procesului de învățământ pe învățare creativă, și în general oferirea unui mediu educațional favorabil, dezvoltă potențialul creativ pentru a-l transforma, cu timpul, în creativitate inovativă, inventivă. Educarea creativității reprezintă proba practică a nivelelor științelor educației, întrucât comportamentul creator este cel mai complex comportament. Activitatea creatoare are un scop cu caracter creativ ce vizează nu producerea a ceva nou ci mai bine zis crearea a ceva nou. Motivația activității creatoare este o component vitală, esențială deoarece numai o motivație
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
reprezintă proba practică a nivelelor științelor educației, întrucât comportamentul creator este cel mai complex comportament. Activitatea creatoare are un scop cu caracter creativ ce vizează nu producerea a ceva nou ci mai bine zis crearea a ceva nou. Motivația activității creatoare este o component vitală, esențială deoarece numai o motivație echilibrată este capabilă să permită realizarea adecvată scopului activității creatoare. Realizările care sunt obținute în domeniul creației diferă de cele obișnuite, depășind mult procesele învățării, complexitatea psihologică a creației constă în
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
scop cu caracter creativ ce vizează nu producerea a ceva nou ci mai bine zis crearea a ceva nou. Motivația activității creatoare este o component vitală, esențială deoarece numai o motivație echilibrată este capabilă să permită realizarea adecvată scopului activității creatoare. Realizările care sunt obținute în domeniul creației diferă de cele obișnuite, depășind mult procesele învățării, complexitatea psihologică a creației constă în participarea întregii vieții psihice a individului și nu doar a inteligenței. Preșcolaritatea este apreciată mult ca fiind vârsta ce
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
preșcolarilor interesul pentru anumite obiecte sau fenomene, prin mijloace cum ar fi: poezii, cântece, povești, jocuri. Bazându-se pe percepția estetică a copilului, pe reprezentările artistice pe care le formează în contactul direct cu frumusețea mediului înconjurător, pe baza imaginației creatoare, pe familiarizarea cu unele elemente de limbaj plastic, educatoarea, în cadrul activităților urmărește să-i determine pe copii ca să desfășoare o activitate originală, creativă. Creativitatea copiilor la vârstă preșcolară se referă la unele aspecte care exprimă modalități de reprezentare a lumii
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
petreacă timpul în mod plăcut alături de alți copii”( http://www.mamasitata.ro/content/view/485/138/). Programul zilnic propus de grădinița DIANA KINDERGARTEN “Societatea actuală, aflată în continuă schimbare și continuu progres, impune formarea și dezvoltarea unor personalități active și creatoare, care să ofere un feed-back pozitiv cerințelor acesteia. Grădinița reprezintă cadrul optim desfășurării procesului instructiv-educativ menit să dezvolte, într- un mod armonios ,personalitatea copilului. ”Jocul” este principala metoda prin care se transmit și se asimilează cunoștințele, priceperile și deprinderile atât
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
deveni uneori și o piedică: tensiune nervoasă, teama de ceea ce vor spune alții, frica de a nu greși, de a nu pierde timpul etc. Creativitatea este favorizează și de o serie de factori: intelectuali- care conduc spre formarea unei gândiri creatoare; implică și gândirea productivă respectiv creatoare. Atâta vreme cât există „flacăra interioară”, oricine poate să fie creativ. Creativitatea, deși plină de aparente controverse și incertitudini (deci fără rețete sigure), poate să fie o parte din viața noastră cotidiană, o sursă de bucurie
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
să mai știe unul de altul. Să ne bucurăm, să ne zâmbim, să ne vorbim, să lăcrimăm în graiul nostru cât vom trăi pe pământ! Nu vei izbuti în strădaniile tale dacă vei jindui la ceea ce alții au izbutit. Invidia creatoare și dorința de autodepășire sunt cu totul altceva decât zavistia, gelozia prostească ori pizma. Latinii acei antecesori ai noștri din vechime aveau o vorbă a lor: „grăbește te încet”! Noi, astăzi, am zice mai curând: „grăbește-te cât trebuie” ori
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
ce se ocupă celălalt, unde vrea să ajungă, ce urmărește, cât câștigă, cu cine se mai întâlnește, ce pune la cale, ce uneltește, ei bine, curiozitatea de felul acesta e o boală! Există și un alt fel de curiozitate, dorința creatoare de a-ți îmbogăți mintea cu lucruri noi, de a-ți lărgi orizontul cunoașterii; în cazul acesta, curiozitatea nu mai este boală, doar o virtute a speciei umane! Lumina și culoarea către care zboară atât de fericit fluturele, este pentru
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Miguel de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dublul. Don Juan, Otto Rank Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Essays on American Literature and Idea, Manfred Pütz Evoluția creatoare, Henri Bergson Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan Fața și reversul, Marian Papahagi Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Fragmente dintr-un discurs (in)comod, Luca Pițu (ed. I, II) Gîndind Europa
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
lor, participând la legătura omului cu divinitatea. Pentru societățile arhaice, mitul nu constituie o simplă povestire, o ficțiune, este realitatea însăși. Istoria culturii umane nu a conservat aceste mituri nescrise, ci pe cele „povestite” și, prin urmare, modificate grație geniului creator al lui Homer, Hesiod, Stesihoros, Solon, Simonide, al tragicilor greci. Erau mituri străvechi, din etapa preliterară miceniană, transmise oral prin aezi și rapsozi. De la miturile „vii” se ajunge așadar la literaturizarea lor, termenul „mythos” căpătând sensurile „fabulație”, „ficțiune”2. Homer
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
răzbunării, devin Eumenide menite să aducă oamenilor prosperitate și fericire. III.3. Muștele de Jean - Paul Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
reprezint? astfel un model de În?elegere a semnifică?iilor operei, o deschidere c?tre universul simbolurilor sale. ?i dac? „cititorul cel mai profund este cititorul cu replic? articulat???i nuan?at?, criticul" atunci paginile literaturii critice devin un model creator de În?elegere a mesajului acesteia: „ Critică, a?a cum o În? eleg, este un sistem de lectur?; un mod personal de a te apropia de oper?, un demers care, folosind mijloace variate, descoper? figură spiritului creator" . (Eugen Simion) Opera
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
devin un model creator de În?elegere a mesajului acesteia: „ Critică, a?a cum o În? eleg, este un sistem de lectur?; un mod personal de a te apropia de oper?, un demers care, folosind mijloace variate, descoper? figură spiritului creator" . (Eugen Simion) Opera literar? „comunic?" astfel, prin ochiul atent ?i format al criticului avizat, Întregul s?u complex de semnifică?îi, Înlesnindu-i cititorului dialogul cu acest univers. Este atunci un privilegiu s? po?i citi opera eminescian?, s? o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iu finit i se poate atribui o perspectiv? nelimitat?, constituindu se astfel În sugestie a infinitului. Dar nu numai pictură sau arhitectură pot oferi asemenea sugestii ale deschiderii unei perspective nelimitate. Spa?iul poetic eminescian devenit proiec?ie a fanteziei creatoare, a unei proprii viziuni filozofice, uime?te prin for?a revelatoare a orizonturilor cosmice nem? rginite (cum le nume?te Edgar Papu). Aceast? deschidere c?tre „metaspa?ialitate" se contureaz? pe de o parte la nivelul con?inutului imagistic, dar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i În sine Împ?cât? st?pânea eternă pace!... " („Scrisoarea I"). Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului. În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani?ele timpului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
uraniene, selenare, subacvatice sau, dimpotriv?, situate În inima p?mântului unde fantezia creatorului nu pare s? aib? limite, fie c? Închipuie universul de odinioar? al vechilor ?i impun? toarelor cet??i, poetul ne uime?te prin inepuizabilul s? u „instinct creator, demiurgic" , În virtutea c?ruia „retope?te, prelucreaz?? ?i reconstruie? te universul, cu substan?e de toate densit?? ile, pornind de la elementele fluide pe care le condenseaz?? ?i le Îngroa??, ca Într-o alchimie fantastic?" (Z. D.-Bu?ulenga). Poetul-demiurg f
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
crea? iei, simbol al unei tainice În?elepciuni În virtutea c?reia preo?îi ?i regii c?utau „al vie?îi În?eles" nedezlegat. De aceea, acest peisaj impresioneaz? printr-o cople?itoare ??re?ie care, de asemenea, dezv?luie fantezia creatoare a poetului-Amphion: „Memphis, acolo-n dep?rtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stânc? pe stânc?-o cetate de gigan?i -, Sunt gânduri arhitectonici de-o groaz? m?re?ie, Au zidit munte pe munte În antică lui trufie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Assunto În studiul „Interpret?ri ale spa?iului"). Poetul aspir?, prin urmare, la crearea unor imagini deta?ațe de orice contingen?? real? („Dar stând aici ?i preajma contemplând o, / creeaz? mintea-mi..."). Spa?iul poetic, devenit proiec?ie a fanteziei creatoare, se organizeaz? conform viziunii specifice a artistului. În „Vis parizian" de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spa?iu, rod al propriei imagina?îi, În care succesiunea de „sc?ri ?i arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveli?te ciudat?, Cum
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iscodind „z?ri dep?rtate", mintea poetului creeaz? spa?îi „nesfâr?ițe", imagini ? i sugestii ce uimesc prin for?a lor plasticizant?. Aceast? deschidere c?tre „metaspa?ialitate" ' se contureaz? pe de o parte la nivelul con? inutului imagistic -fantezia creatoare a artistului f?urind contururi de orizonturi ?i de spa? îi poetice impresionante -, dar ?i la nivelul expresiei poetice; În poezie, cuvantul, imaginea, efectul fonetic creeaz? astfel rela?ia complex? a fiin?ei umane cu spa?iul infinit. Extraordinar „poet
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic? se structureaz? În trei p???i fundamentale: con?inutul, materia ?i formă sau configura?ia. Con?inutul reprezint? „totalitatea semnifică? iilor" operei, a c?rei receptare estetic? devine un proces creator În sine prin faptul c? implic? deschiderea acesteia c?tre o multitudine de sensuri ?i de interpret?ri; este „teritoriul imaterial, particular ?i capabil s? suporte, prin interpretare, noi configur?ri, adic? e terenul pe care se intersecteaz? voca?ia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
s? suporte, prin interpretare, noi configur?ri, adic? e terenul pe care se intersecteaz? voca?ia creatoare a autorului cu voca?ia creatoare a receptorului" (Ioana Em. Petrescu) . Esteticianul italian Rosario Assunto consideră de asemenea c? „receptarea e un fapt creator" ; ea nu Înseamn? numai o „reflectare pasiv? a obiectului artistic Într-o con?tiin??-oglind?", ci o deschidere spre cât mai multe interpret?ri („opera apperta" cum o numea Umberto Eco). Opera I?i va fi Împlinit „destinul", menirea ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În con?tiin?a receptorului adânci ecouri ?i Înl??? uiri de sensuri. Receptarea critic?, de exemplu, În preocuparea ei conținu? de a stabili raportul Între valoarea artistic? a operei ?i actul cunoa?terii, devine, În opinia esteticienilor moderni, „un mod creator" de percepere a universului acesteia, având ca punct de plecare „un propriu sistem de lectur?", „un mod personal de a te apropia de oper?": „Simplă critic? de gust mi se pare azi insuficient?, ca ?i critică formelor care tinde s
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lipsi unui spirit critic interesat de textul ?i subtextul operei. Critică, a?a cum o În? eleg, este un sistem de lectur?; un mod personal de a te apropia de oper?, un demers care, folosind mijloace variate, descoper? figură spiritului creator” (Eugen Simion) Eminescu reprezint?? ?i din acest punct de vedere un model, un punct de referin??, un exemplu a ceea ce Înseamn? modul creator de a te apropia de universul culturii Întregi: „ Oamenii Înv????i, dar f??? talent propriu, adic? purt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mod personal de a te apropia de oper?, un demers care, folosind mijloace variate, descoper? figură spiritului creator” (Eugen Simion) Eminescu reprezint?? ?i din acest punct de vedere un model, un punct de referin??, un exemplu a ceea ce Înseamn? modul creator de a te apropia de universul culturii Întregi: „ Oamenii Înv????i, dar f??? talent propriu, adic? purt?torii ?tiin?ei moarte, mi-i Închipuiesc că o sal? Întunecat? cu o u?? de intrare ?i una de ie?ire., Ideile streine
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i totul e ca o sal? luminat?, cu pere?i ?i oglinzi prin care trec cele mai variate idei ale culturii ?i sufletului omenesc. Dar ce societate, ce petrece g?sesc! " (Constantin Noica) Cunoa?terea con?inutului operei poetice, receptarea „creatoare" a semnifică? iilor acesteia, este posibil? numai În parametri unei judec??i de valoare care ?? nu devin?, din diverse motive, str?în? mesajului, conducând la pierderea identit??îi sale artistice (idee pe care chiar Eminescu o subliniaz? În versurile „Scrisorii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]