14,107 matches
-
filipoveană care are la bază numele unui călugăr numit Filip. Impactul puternic generat de modul dramatic în care acest monah și credincioșii pe care-i păstorea au sfârșit în numele credinței (prin autoincendiere) ar fi determinat ca o mare parte din credincioșii care se opuneau noilor reforme să se organizeze într-o grupare confesională ce a primit denumirea de filipovțî, foliponi sau filipoveni. După 1989, odată cu libertatea de exprimare și organizare, a fost pusă în discuție păstrarea sau înlocuirea termenului lipovean, iar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
creștin ortodox de rit vechi”. De aceeași părere este și Victor Vascenco, care în lucrarea Lipovenii, Studii lingvistice afirmă că: ”orice lipovean este din punct de vedere confesional [...] un starover, însă nu orice starover este un lipovean” și că „vechii credincioși din Statele Unite, Canada, Brazilia, Argentina etc. nu pot fi considerați lipoveni, ci pur și simplu ruși-staroveri. 1.2. Contextul emigrării și stabilirii în România Prezența staroverilor pe teritoriul românesc se datorează persecuțiilor de natură religioasă începute în Rusia în a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a fi alterate” . În sprijinul acestei idei vin numeroasele studii realizate de teologi renumiți ai cultului ortodox de rit vechi, care demonstrează că toate cărțile bisericești folosite până la reforma lui Nikon respectau ritualul și conținutul cărților vechi grecești și slavone. Credincioșii care nu au respectat impunerea noilor canoane au fost anatemizați și considerați eretici sau rascolnici, asupra lor răsfrângându-se măsuri draconice care puteau duce la exilarea în Siberia, întemnițare, tortură sau arderea pe rug. În aceste condiții, în repetate rânduri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
colindat, în general pe la casele rudelor, grupurile de copii trec mai întîi pe la locuința preotului pentru a primi binecuvântarea. De Florii în biserici se așterne pe jos un “covor” de iarbă proaspăt cosită, iar după sfințirea crenguțelor de salcie, fiecare credincios ține în mână o astfel de crenguță și o lumânare. Porțile caselor sunt împodobite cu diverse crenguțe înverzite sau chiar cu flori. Un obicei foarte bine păstrat este Maslenița (Săptămîna Brânzei sau Lăsata Secului), o sărbătoare plină de voie bună
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Ștefan Cel Mare une ne vom organiza și ne vom desfășura târgul. Ajunși acolo de dimineață, ne vom expune toate picturile, toate produsele pe care le-au confecționat copiii din grădinița respectivă. Produsele le vom expune chiar în fața Mitropoliei, astfel credincioșii pot să admire chiar să cumpere diferite icoane, cruciulițe create de copiii. Vor fi așteptați și copiii, părinții, și toți cei care au fost invitați. La sfârșit vom pune toți banii strânși din vânzările efectuate în cutia specială creată de
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
este o instituție care își desfășoară activitatea după niște reguli, e adevărat diferite față de ale altor instituții, reguli nescrise, dar tot atât de obligatorii și care cer bun-simț în a fi respectate. Biserica Ortodoxă numește aceste reguli, rânduieli. Sfințiții Părinți care păstoresc credincioșii parohiei, în marea lor bunătate și din respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau anumite lipsuri, în dauna sufletească a semenilor prezenți în sfântul lăcaș, provoacă dezordine. Am văzut
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe drum, a înșfăcat sacul, l-a pus pe umăr și i-a spus celuilalt: - Hai mai repejor! Să mergem undeva, să-l împărțim! - Ești sigur că nu te-a văzut cineva? îl întrebă tovarășul său de drum, un sărman credincios cu frică de Dumnezeu. - Sunt sigur. M-am uitat atent prin jur ! răspunse răstit cel cu sacul pe umăr. Nu m-a văzut nimeni. - Dar spre Cer, te-ai gândit să privești? PORUNCA A IX-A “Să nu mărturisești strâmb
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
altora distrugem tot ce a fost făcut până la noi. Suntem discontinui; identitatea noastră este foarte aproape de non-identitate; adică, dată doar de teritoriu, pe care (nu știm să) îl locuim și de limba pe care (nu știm să) o vorbim. Conștiința credinciosului este centrată pe doi poli: Sinele și Dumnezeu. În funcție de acești poli iau naștere toate orientările și, plecând de aici (dar și în același timp), toate valorile. Nu discutăm aici tăria fiecăruia dintre acești poli! Modalitatea în care "ne așteptăm din
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
conexiunile cauzale pe care le indică (în orizontul posibilului, dar și dincolo de el); ușurința cu care ceilalți acceptă explicațiile date dă seama de lenea de a căuta explicații proprii, deseori plauzibilul fiind un criteriu suficient. Cum un număr considerabil de credincioși au privit de-a lungul anilor credința ca pe o asigurare pentru viața viitoare, nu este de mirare succesul pe care l-au înregistrat asigurările odată cu trecerea religiei în planurile secundare ale vieții publice. Cum suntem un organism compus din
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pentru alții, pe care-i chemăm ca martori, numindu-i deseori prieteni; în acest sens, prietenia se transformă tot mai mult în adeverirea reciprocă a aparențelor personale. Ajungem chiar să ne consacrăm viața lucrului la această fațadă. În cazul unui credincios lucrurile stau altfel (am aici în vedere un model ideal, deoarece prea mulți credincioși contemporani sunt contaminați de a apărea, fiind tot mai captați de lume); imaginea pe care-o arată (în mod cotidian și la Judecata de Apoi) lui
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sens, prietenia se transformă tot mai mult în adeverirea reciprocă a aparențelor personale. Ajungem chiar să ne consacrăm viața lucrului la această fațadă. În cazul unui credincios lucrurile stau altfel (am aici în vedere un model ideal, deoarece prea mulți credincioși contemporani sunt contaminați de a apărea, fiind tot mai captați de lume); imaginea pe care-o arată (în mod cotidian și la Judecata de Apoi) lui Dumnezeu cere o altfel de lucrătură, una indirectă. Pentru această imagine nu se poate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de manipularea nevoilor membrilor societății (conducând la o formă de masificare prin atracție și persuasiune) comunismul stabilea care sunt nevoile oamenilor ce sunt demne de a fi satisfăcute, nevoia de muncă fiind pe primul loc (conducând la o masificare forțată). ٭ Credinciosul și-l ia ca martor al existenței sale pe Dumnezeu în timp ce modernul apelează la mărturia altor oameni (idealul pentru el constituindu-l mărturia omenirii sub forma Istoriei). A cui mărturie credeți că e mai credibilă? În timp ce pentru credincios formele sociale
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
masificare forțată). ٭ Credinciosul și-l ia ca martor al existenței sale pe Dumnezeu în timp ce modernul apelează la mărturia altor oameni (idealul pentru el constituindu-l mărturia omenirii sub forma Istoriei). A cui mărturie credeți că e mai credibilă? În timp ce pentru credincios formele sociale de organizare sunt secundare ordinii Divinității, pentru modern esența cade tocmai pe aceste forme de organizare (în special pe stat și familie), ba chiar aceste forme de organizare capătă autonomie, ele ajungând să subjuge individul. Romano Guardini spune
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
-l lasă singur. Mereu, mereu vorbea cu sine, găsea câte un folos În orice, căuta răspunsuri și Își punea Întrebări.De cele mai multe ori spunea cu voce tare ce Îi trecea prin minte, deși nu-l auzea decât câinii care veneau credincioși În urma lui.Chiar și oile pășteau și-și vedeau de treaba lor, neluându-l În seamă. La amiază se lungea pe o pocladă, Își scotea din traistă o bucată de brânză și ceapă, mânca și le da și câinilor.Și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
jeleau femeile. Și i-a mai spus ce frumoasă e noaptea de Înviere. Florile, când au auzit de norocul care a dat peste Busuioc, nu mai puteau de ciudă. Vântul le-a spus că fetele Îl poartă În sân, iar credincioșii Îl așează la icoane. Aceasta este povestea busuiocului și aceasta v-o spun. Dacă voi știți alta, să mi-o spuneți și mie. LEGENDA CUVÂNTULUI Se Întâlniră odată un om care venea din deal cu un om care venea din
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
teoriilor "științifice" susținute ani în șir de Camelia, cum că femeile sunt mai puternice, obsedate de sex, că lumea merge spre pieire, că Satana este printre noi și că, deci, trebuie să ne îndreptăm către biserică. E adevărat, am devenit credincios și mă pregătesc pentru viața de apoi. Fac rugăciuni, mă spovedesc, mă duc duminica la biserică, mă închin la icoane... Camelia a fost cea care a reușit să mă facă să stau pe lângă casă și să-i slujesc pe toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ascult. Caut urmele unei femei de care am fost legat cândva și legătura asta, cu trecerea anilor, mă chinuiește. Și cum te pot eu ajut? Mi se pare că te cunoștea, că vizita acest lăcaș... Pe aici vin mii de credincioși, fiecare cu problemele, păcatele și gândurile lui... Poate îți amintești părinte. Numele de familie îi era Didier. Avea o soră, artistă cunoscută, Eleonor Didier. Le știu. Artista nu prea calcă pe aici. Sora ei, în schimb, venea cam o dată sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
unde oficia părintele Haralambie. Era un bărbat încă în putere, cu familie numeroasă, cinstit, harnic, respectat de săteni. Slujba a fost frumoasă, atmosfera de sărbătoare i-a cuprins pe toți. Înainte de Înviere, părintele Haralambie veni în fața Altarului cu Lumina, chemând credincioșii: "Veniți de luați Lumină". Își aprinseră lumânările, ieșiră în curtea bisericii, se citi Evanghelia și, când clopotele începură a bate, părintele strigă cu glas puternic "Hristos a înviat" de trei ori, toți răspunseră în cor "Adevărat a înviat". La început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de luați Lumină". Își aprinseră lumânările, ieșiră în curtea bisericii, se citi Evanghelia și, când clopotele începură a bate, părintele strigă cu glas puternic "Hristos a înviat" de trei ori, toți răspunseră în cor "Adevărat a înviat". La început, cântarea credincioșilor a fost ca un murmur, apoi glasurile s-au unit într-o singură voce puternică de bărbați, femei și copii, ce suna ca un strigăt înălțat către cer. Camelia și copiii au rămas încântați când, la încheierea slujbei de Înviere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Mai ales cu plecările mele inopinate, cu decizii luate rapid, care de multe ori o făceau să râdă sau să plângă în hohote, cu întoarcerile mele pline de tandrețe de pe unde oi mai fi venit și eu... I-am fost credincios și copiii au fost bucuriile noastre. Cu toate acestea, un vierme îmi mușcă din inimă, îmi dă neliniștea ce nu pot s-o stăpânesc. Până când, până când?... Și iar gândul mi se întoarce..., îmi iau luneta și încep să privesc cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și s-au așezat pe Valea Siretului (Lespezi, Brătești, Pașcani), cu peste 200 ani în urmă, după reformarea bisericii ruse de la 1654, care a culminat cu măsurile de europenizare luate de Petru I și Țarina Ecaterina II (1762-1796). Parte din credincioșii pe rit vechi refuză înnoirea și taxele mari și iau drumul pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la vale de vechea mănăstire din lemn. Cea de-a doua mănăstire a fost probabil ridicată în Balta Colacului (Bălătău), azi pe moșia satului Heci, despre care legenda spune că s-ar fi scufundat, într-o noapte de Înviere, cu tot cu credincioși. Este posibil ca scufundarea să se fi produs la 1471, lucru despre care pomenește cronicarul Grigore Ureche, dar mai sigur a fost vorba de o alunecare de teren de pe dealul Mănăstirii. Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și doamna sa, Elena, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de piatră și cărămidă, a fost ridicată între anii 1965 -1967, pictată și resfințită în 1969, pe data de 2 noiembrie, de către Preasfințitul arhiereu Vicar Irineu Suceveanu. Preoți slujitori: Preotul Vasile Florescu, (1942- 1966). Devotat, bun slujitor, sădește în inimile credincioșilor cuvântul Evangheliei dar și dorința de a ridica o biserică de zid. Face primele demersuri în acest scop. Construiește clopotnița. Preotul Gheorghe Astanei, (1966-1971). Ridică biserica cu zid de piatră și cărămidă și reușește să o picteze. Preotul Ioan Baciu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bisericesc: iconostasele Maicii Domnului și tronul arhieresc. Biserica ,,Sf. Dumitru”, sfințită în 1937, are o capacitate de peste două sute de persoane. Momentul sfințirii bisericii este surprins într-o fotografie făcută în studioul Weiss (din Iași) și păstrată în casa părintească a credinciosului Constantin Ignea din Heci. Nu se menționează și data executării fotografiei. În mulțimea prezentă la eveniment se disting câteva personaje importante: 12 fețe bisericești printre care un arhiereu al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, protopop Chițcaru din Fălticeni și preotul Mihai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
În 1860, Bosie moare, fiind înmormântat la biserica din Sirețel. Câteva luni mai târziu, moare și Cucoana Maria, iar biserica rămâne neterminată până în 1869, când în urma unor delimitări din Brăteni, suprafața respectivă este atribuită satului Brăteni, unde un grup de credincioși crestin-ortodocși, în frunte cu preotul Costache Costăchescu, continuă lucrările bisericii, ajungând să o sfințească în 1872. În 1920, preotul Luca Toma, cu ajutorul primăriei și a enoriașilor din Târgul Lespezi-Brăteni, a făcut reparații integrale la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Bombardamentele din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]