1,315 matches
-
sau imaginar. În cadrul procesului reprezentațional, obiectul este reconstituit, motiv pentru care obiectul nu există în sine, ci doar prin intermediul unei reprezentări sau imagini, iar conținutul acestuia nu are sens decât în raport cu un subiect și pentru acesta. Astfel, odată prezentă, imaginea creionează în mintea individului anumite trăsături, reînvie sentimente sau creează altele noi, fără să fie nevoie să facă trimitere la un obiect existent. Însă, în toate situațiile, așa cum subliniează Martine Joly, imaginea "depinde de producția unui subiect: imaginată sau concretă, imaginea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
noul deținut politic”; rolul nefast al „gândacilor de bucătărie” într-o societate clădită pe minciună; slăbiciunile sau raționamentele unor securiști etc.), iar în prim-plan subtilitățile de caracter ale protagonistului - un Septimius (un patronim cu multiple semnificații), care domină universul creionat în combinații sinestezice de către prozatorul Radu Țuculescu. Evoluția lui Septimius, ca-n mitologie, va fi decisă de cele trei ursitoare, care însă aparțin altui mileniu, având deprinderi și ritualuri moderniste: fumează (plăcându-le să fie „binișor amețite de fum, joc
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
tristețea care ne încorsetează pe noi, cititorii, este că singurătatea eroinei devine „creativă”, dar în stil „mortifer” (Vasile Andru), o nocivitate care descumpănește firea. Din nefericire! Suferința Magdei nu este provocată de vreo încătușare dinspre exterior, precum remarcăm în destinele creionate de Kafka. Nu. Magda devine prizonieră și victimă a propriilor sale iluzii maladive, iluzii hrănite de vârtejul acelor unui nemilos oroloJiu carei „Păsoară destrămarea”, în apele tulburi ale iraționalului în care se complace, în apele tulburi și murdare de vise
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pentru a simți forța cuvântului propriului nostru rol, din propria noastră perspectivă. și reținând, că nu valențele stilistice ne căOăuzesc viața, ci forța cuvântului care „mijlocește între adevăr și viitor, între prezent și veșnicie” (I. D. Sîrbu). Doar prin cuvânt se creionează „legătura cu noi înșine” (Vlad Zografi) și cu cei din jurul nostru. Prin cuvântul meșteșugit, putem pătrunde în spațiul dominat de bobul dătător de lumină, interpunând planului ficțional pe cel al propriului eu. Un eu - „agent al acțiunilor noastre originale și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
mort al beznei necuprinse”, „crunta arătare” (actul I, scena 1) a răposatului eamlet (tatăl) e considerată o „năpastă” care poate prevesti un rău pentru țară. Acesta este segmentul care anticipă drama la care insistă, printr-o subtilită analiză Vlad Zografi creionând subtile conexiuni cu Dostoievski (Crimă și pedeapsă), Tolstoi (Război și pace), Sofocle (Oedip rege) sau Alfred garry (rbu rege), privind „povara matricidului”, zvârcolirile conflictuale care ne pot aminti, deopotrivă, de Choeforele (Eschil) și de Electra (Sofocle). Protagoniștii devin marionete ale
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
îl are istoria în viața creștinului. Astfel că în spatele oricăror evenimente din viața unui om, a unei biserici, a unui popor trebuie observat faptul că Dumnezeu se revelează. Istoria face parte din revelația generală sau revelația naturală. Psalmul 19:1-6 creionează foarte bine modul în care creația vorbește omului despre Dumnezeu. Astfel, Dumnezeu vorbește omului prin istoria care se desfășoara pe acest pământ. Al doilea aspect menționat de Scriptură în privința istoriei este că evenimentele istorice sunt “pilde” sau elemente didactice folosite
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
central al textului pe care îl avem în vedere, autorul și-a denumit un întreg capitol din partea a doua a cărții cu acest titlu)? Dacă ar fi să ne raportăm la oamenii, moravurile și ambientul lor cotidian, așa cum le-a creionat Le Cler, lucrurile nu erau prea îmbucurătoare. Existau contraste de modă și comportament între Orient și Occident, cum erau bunăoară toaletele luxoase ale doamnelor care nu dădeau impresia unui prea mare bun gust, ce trenau prin praful promenadelor ori drumurilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
atât creației artistice, cât și experienței religioase, reliefând prin aceasta o parte din sensurile subtile ale relațiilor dintre creație și sacralitate, dintre artă și spiritualitate. În finalul acestei părți, prin schema grafică pe care am elaborat-o, am încercat să creionăm o posibilă topografie a spațiului de "întâlnire" dintre sacru și profan, dintre divinitate și om, sintetizând teoretic și vizual atât principalele teorii privitoare la sacru și fenomenul religios, cât și anumite convingeri personale referitoare la aceste concepte. Capitolul al doilea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
15 ianuarie Îmi cresc în dimineață, cuvintele albe, parcă sunt desprinse din fulgii de nea. Astăzi s-a născut Eminescu... Îi aprinde Dumnezeu încă o stea! Eu doar închid ochii și-i visez chipul frumos, versurile pline de iubire.. Îi creionez în eter dragostea lui senzuală, pribeagă, asemenea unei păsări albe care străbate eternitatea... Un vis încălzit la sânul nopții Atunci când iubirea s-a sfârșit... Trezită din vis, tăcută, îngenunchez în fața altarului ce i l-am clădit, pioasă, într-un ungher
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Dv. forța de reconstituire a acestei lumi a satului, cred că din cunoașterea ei în copilărie. Dar Mașa, spre deosebire de mama și bunica ei, copleșite de fantasticul credinței și a misticismului - dus de autor până la absurd, ceea ce face deliciul lecturii și creionează personalitatea dv. de plăsmuitor talentat în ficțiunea fantasticului, dar Mașa, spuneam, aproape contemporană, este vlăstarul unei generații, eroina principală a povestirii, ce poartă cu dânsa o moștenire valoroasă, echivalentă cu munca de multe decenii a culegătorilor noștri de înțelepciuni din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
vreme bună sau rea a doua zi. La fel se poate vorbi și despre nopțile cu lună. Despre reprezentările cerului și stelelor în credințele țăranului român există o literatură bogată. Folosind un material etnografic divers, Ion Otescu a încercat să creioneze nivelul de cunoaștere și reprezentare a astrelor în rândul țăranilor la 1907. În mod cu totul surprinzător, autorul descoperă că țăranii, la acea vreme, cunoșteau destul de multe despre harta cerului. Mai interesante sunt însă reprezentările, mitologia și legendele privitoare la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o parte, constatăm o sărăcire a imaginarului, iar pe de alta, sesizăm vulgarizarea științelor renascentiste și practicarea lor într-o manieră superficială, degradată. 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe Pe baza celor menționate până aici, încercăm să creionăm o serie de asemănări și deosebiri între știință, divinație și magie. În mod firesc, pentru a fi consecvenți cu noi înșine, vom opera cu două criterii distincte: unul specific Evului Mediu și Renașterii și unul valabil pentru timpurile moderne. 7
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cultura națională", 1999; Gheorghe Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Gh. Teodorescu-Kirileanu, "Credinți populare în cărți bisericești", în Șezătoarea, nr. 6-7, 1899; Damian Stănoiu, Necazurile părintelui Ghedeon, București, Ed. Minerva, 1974 etc. 292 J. Seguy creionează în câteva expresii (consacrate în timp) imaginea religiei populare. Ea este formată din fapte disparate, combate norma, are un caracter individual, "circulă în stare liberă, fără autorizație" (Roger Lapointe, Socio-anthropologie du religieux, I. La religion populaire au péril de la modernité
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
scară largă din anii ‘70; pește), prin activitățile portuare care se desfășoară pe parcursul întregului an - o consecință directă a influenței benefice a Curentului Golfului. Țărmurile celor trei continente care mărginesc Oceanul Arctic sunt în general fragmentate, cu numeroase golfuri, fiorduri, peninsule, creionând un contur extrem de dantelat al acestor zone de coastă. Lungimea totală a țărmurilor Oceanului Arctic este de 45.390km. Fizionomia țărmurilor este o consecință a puternicii eroziuni exercitate de ghețarii continentali care au acoperit în cuaternar nordul Europei și al
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
limbajului din punctul de vedere al încurajării interacțiunii, a sloganurilor electorale, a mesajelor specifice pe site-uri și o evaluare a Internetului în evidențierea modului în care tehnologiile folosite au încurajat participarea, dialogul și interacțiunea. De asemenea, am incercat sa creionam modelul de comunicare folosit în campania electorală de către candidați prin participarea la forumurile de comentarii sau chat-room-uri. În egală măsură, am verificat absența sau prezenta discursului tradițional de campanie care le cere direct vizitatorilor să voteze. În funcție de statisticile avute la
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
comunicării Crin Antonescu Elemente de referință: Pagina de start Biografia Dezbatere De la 1-10 Nivelul de control al receptorului Deși are blogroll, nu regăsim pe blogul candidatului link-uri către organizații și persoane susținătoare online. Comunicarea în dublu sens a funcționat, creionând caracteristică unei mari interactivități. Prezenta bogat reprezentată prin site-urile de socializare integrate în site-ul oficial de campanie a generat un flux de informații interactive, mesaje de la utilizator la utilizator, descărcarea de materiale multimedia de către navigatori, rolul de moderator
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
definit, ori de câte ori revolta este exprimată prin observații, reflecții cu caracter general sau când vehemența acuzațiilor atinge cote incendiare, reflectând solitudinea subiectului vorbitor în luptă cu "răul", ori de câte ori adversarul se "topește" în anonimatul unei întregi categorii umane. Pentru că satiristul sondează tipologii, creionează portrete alegorice: "licheaua", "lingăul"196, "năpârca"197 etc., în care sinecdoca polemică (în sensul propus de Marc Angenot, ca substitut cu o accentuată conotație peiorativă) evidențiază transferul negativului sancționabil asupra unei categorii. Agresivitatea lexicală rezidă și în selecția denominărilor peiorative
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
datele prezentului și care, grație caracterului său acțional, se poate exercita în mod esențial ca integrare, utopiei îi revine dificila sarcină de a se rupe de o realitate căreia i se opune. Cu alte cuvinte, ideologia consolidează prezentul, în vreme ce utopia creionează un viitor artificial, spre a-l contrapune unui prezent real: "Acolo unde ideologia consolidează ceea ce tânărul Marx numea viața reală, praxis, utopia duce la pierderea realului însuși în favoarea unor scheme perfecționiste, la limită irealizabile"264. În viziunea istoricismului utopic, istoria
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
imaginarului social care asigură intregrarea și identitatea comunitară și individuală, ideologia contribuie, în opinia mea, nu doar la construcția și ordonarea socialului ci, prin aceasta, și la instituționalizarea politicului în societățile moderne. Pe această dimensiune, scopul incursiunii pe care o creionez pe parcursul capitolui de față privește evidențierea statutului ideologiei ca instrument al cunoașterii politice. Fiind vorba despre o analiză epistemologică în sfera politicului, consider că trebuie discutate, într-o primă etapă, coordonatele pe care aceasta își configurează abordarea. Sunt puse sub
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe uzurpatorul visurilor noastre. (....) Reprezentația unei capodopere cu ajutorul unor elemente accidentale și umane este antinomică. Orice capodoperă este un simbol, iar simbolul nu suportă niciodată prezența omului (...). Absența omului mi se pare indispensabilă."13 Teatrul, după spusele lui Mallarmé în Creionat la teatru (Crayonné au théâtre 1897), este "de esență superioară". Smulgându-ne timpului, ne introduce într-o lume transcendentă, în care nu este posibilă vreo încarnare. El are drept scop să spună inefabilul, misiune pe care Maeterlinck o explicitează astfel
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase, melancolice, la cea involuntar ilariantă. În Steaua fără nume, spre exemplu, între starea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
observam la începutul capitolului, Caragiale a văzut absurdul lumii sale și, prin anumite aspecte care țin de construcția aparte a personajelor, a profetizat câteva elemente ale devenirii lor ulterioare. Astfel, ca și autorii de farse absurde, dramaturgul român reușește să creioneze sugestiv individul care, după cum a demonstrat G. Marcel, se deosebește de persoană prin faptul că este anonim, "este fără față, într-o anumită măsură insesizabil, eu n-am priză directă asupra lui, el se detașează, fiind în esență iresponsabil."23
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i vezi și să-ți faci haz de ei", dar menține prin linii de mare forță sugestivă, și datele etern-umanului, chiar și atunci când portretul rămâne în sfera indeterminabilului absolut, contingent absurdului. Leonică din Broaste...destule. Nuvelă pesimistă este, spre exemplu, creionat printr-un șir de negații care exfoliază, rând pe rând, succesivele imagini care asigură posibilitatea reprezentării mentale: "Părul lui nu era nici negru, nici galben, nici castaniu; fața nici oacheșe, nici bălană, nici smeadă; ochii nici negri, nici verzi, nici
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
arhaice n-ar fi fost remaniate de preoți și de barzi".32 Creatorul miturilor timpurii rămâne însă considerată "conștiința populară colectivă", "mintea umană luptând în masă cu misterele, încercând să facă pământul conștient de sine", chiar dacă anumite forme au fost creionate și modelate de către acești șamani, preoți, barzi sau poeți (ei înșiși dobândind rangul de figuri mitice, ca Homer ori Vyasa, cei care au convertit povestea umană generic valabilă în termenii calibrați pe propria lor cultură).33 " Într-un sens, creatorii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al celor trei oferă baza speculațiilor și fantasmelor. Dacă Jung este acuzat pentru anumite texte de la începutul anilor '30 în care se putea discerne o simpatie față de nazism și chiar față de Hitler, în 1945 el critica vehement "omul-masă" și "personalitatea-mana", creionând un tablou pentru Hitler astfel: "gesturile teatrale, evident isterice ale lui Hitler i-au uimit pe toți străinii (cu câteva excepții incredibile) ca fiind pur ridicole. Când l-am văzut cu proprii mei ochi, mi-a sugerat o sperietoare psihopată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]