1,261 matches
-
Bosnia și Herțegovina, ceea ce se reflectă de exemplu în documentele sistemului de învățământ, în care apare uneori ca nume de disciplină termenul "bosanski jezik", alteori termenul "bosanski, hrvatski, srpski jezik" (prescurtat "BHS jezik" sau "B/H/S jezik") „limba bosniacă, croată, sârbă”. Printre lingviștii care au acceptat existența a patru standarde diferite există unii care contestă numele dat limbii lor de către lingviștii bosniaci (musulmani sau fără religie, dar cu ascendență musulmană), anume "bosanski" (în traducere literală „bosniană”), termen legat de substantivul
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
sub denumirea „Renașterea bosniacă” (poeții Safvet-beg Bašagić și Musa Ćazim Ćatić, povestitorul Edhem Mulabdić etc.) au scris într-o limbă mai apropiată de croată decât de sârbă. În această perioadă s-a generalizat alfabetul latin, cel folosit și pentru limba croată. După Primul război mondial, în epoca iugoslavă, bosniacii nu au fost considerați "narod" „națiune” aparte, la fel cu sârbii și croații, până în 1971. Atunci au primit acest statut cu numele de "Muslimani", dar oficial limba lor era tot sârbocroata. Începând
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
între Ungaria și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor. Capitala comitatului a fost orașul Zalaegerszeg (în ). Teritoriul său se află actualmente în sud-vestul Ungariei, nordul Croației și estul Sloveniei. Teritoriul comitatului istoric cuprinde județul Zala și porțiuni din județul Veszprém, regiunea croată Međimurje (din sud-vestul), măginită de râul Drau, și o mică regiune în jurul orașului Lendava din Slovenia. se învecina la vest și nord-vest cu Comitatul Vas, la nord cu Comitatul Veszprém, la est și sud-est cu comitatul Comitatul Somogy, la sud
Comitatul Zala () [Corola-website/Science/305382_a_306711]
-
Spoleczenstwo, Nowe Ksiazki, Euhemer, Zeszyty Argumentow, Archiwum Historii Filozofii i Mysli Spolecznej, Dzis, Twórczosc, Studia Estetyczne, Nowe Ksiazki, Sztandar Mlodych, Zycie Literackie, Polska, Dialog, Euhemer, Aneks, Znak, Kontakt". Pentru opera sa filosofică, tradusă în numeroase limbi de circulație (germană, engleză, croată, cehă, franceză, olandeză, sârbă, suedeză, spaniolă, ebraică) a primit "Mc Arthur Foundation Prize" în 1983 și Jefferson "Award" în 1986. A fost membru al "American Society of Arts and Science".
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
slovenă), Traducere și prefață de Franci Cec, Editura „Institut za coaching”, Radece, 2011 49. Aforismos (aforisme),ediția a doua în limba spaniolă , Traducere și prefață de Cătălina Iliescu Gheorghiu, Editura ECU,Alicante 2012 50. Pjescane oaze (aforisme), ediția în limba croată . Traducere de Goran Mrakic și Mladen Vukovic, Editura Boskovic, Split , 2012
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]
-
croată (în , pe scurt: , cu simbolul "kn", iar HRK potrivit normei ISO 4217) este unitatea monetară a Croației de la data de 30 mai 1994, când a înlocuit dinarul croat, care succedase provizoriu dinarului iugoslav. "Kuna" este împărțită în 100 "lipa". Moneda
Kuna () [Corola-website/Science/303477_a_304806]
-
croată (în , pe scurt: , cu simbolul "kn", iar HRK potrivit normei ISO 4217) este unitatea monetară a Croației de la data de 30 mai 1994, când a înlocuit dinarul croat, care succedase provizoriu dinarului iugoslav. "Kuna" este împărțită în 100 "lipa". Moneda kuna era utilizată în Slavonia, în Evul Mediu, din 1018 și între 1260 și 1380. Kuna a reapărut ca unitate monetară în 1941, în Statul Independent al Croației
Kuna () [Corola-website/Science/303477_a_304806]
-
schimb de 40 "kuna" = 1 "dinar". În 1991, în urma alegerilor parlamentare croate libere care au avut loc în 1990 și ca urmare a unui referendum, Croația și-a declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. La sfârșitul anului 1991, dinarul croat, unitate monetară de tranziție, a înlocuit "dinarul iugoslav" la paritate egală. În timpul existenței sale, dinarul croat s-a devalorizat cu un factor de 70. În 1993, Banca Națională Croată ("Hrvatska narodna banka") a pus în circulație o serie de nouă
Kuna () [Corola-website/Science/303477_a_304806]
-
loc în 1990 și ca urmare a unui referendum, Croația și-a declarat independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. La sfârșitul anului 1991, dinarul croat, unitate monetară de tranziție, a înlocuit "dinarul iugoslav" la paritate egală. În timpul existenței sale, dinarul croat s-a devalorizat cu un factor de 70. În 1993, Banca Națională Croată ("Hrvatska narodna banka") a pus în circulație o serie de nouă monede metalice (1, 2, 5, 10, 20 și 50 lipa și 1, 2 și 5 kuna
Kuna () [Corola-website/Science/303477_a_304806]
-
independența față de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. La sfârșitul anului 1991, dinarul croat, unitate monetară de tranziție, a înlocuit "dinarul iugoslav" la paritate egală. În timpul existenței sale, dinarul croat s-a devalorizat cu un factor de 70. În 1993, Banca Națională Croată ("Hrvatska narodna banka") a pus în circulație o serie de nouă monede metalice (1, 2, 5, 10, 20 și 50 lipa și 1, 2 și 5 kuna). Apoi, dinarul croat, monedă de tranziție este înlocuită definitiv de kuna, la 30
Kuna () [Corola-website/Science/303477_a_304806]
-
devalorizat cu un factor de 70. În 1993, Banca Națională Croată ("Hrvatska narodna banka") a pus în circulație o serie de nouă monede metalice (1, 2, 5, 10, 20 și 50 lipa și 1, 2 și 5 kuna). Apoi, dinarul croat, monedă de tranziție este înlocuită definitiv de kuna, la 30 mai 1994. Cursul "kunei" este stabil în raport cu moneda unică europeană euro: între anii 2005 și 2009, 100 EUR au valorat aproximativ între 710 HRK și 751 HRK (sursă: European Central
Kuna () [Corola-website/Science/303477_a_304806]
-
cu capitularea necondiționată a Armatei Regale Iugoslave de pe 17 aprilie. Puterile Axei invadatoare (Germania Nazistă, Italia Fascistă, Ungaria și Bulgaria) au ocupat și dezmembrat Regatul Iugoslaviei. Germania și Italia au căzut de acord cu privire la crearea unui stat artificial - Statul Independent Croat ("Nezavisna Država Hrvatska", NDH), prin comasarea mai multor teritorii iugoslave: Croația, Bosnia și Herțegovina și Srem. În Serbia și Banatul Sârbesc puterile ocupante au creat statul marionetă Administrația militară a Serbiei (Sebia lui Nedić). În Muntenegru a fost creat un
Campania din Balcani (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313218_a_314547]
-
uimitor curaj în fața foamei și setei, înghețului și căldurii și a celor mai grele suferințe fizice, chiar sub cuțitul chirurgului. Moartea nu îi sperie. Pe meleagurile lor toate îi aminteau străinului că te afli într-o colonie de soldați... Loialitatea croată era legendară... Și totuși, dacă croații detectau sau își imaginau că există vreun motiv de îndoială față de autorități, ei recurgeau la ceva care putea fi mult mai periculos, respectiv sfidarea ofițerilor și plecarea acasă, cu forța dacă era necesar, și
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
Bosnia între 1992 - 1995. Este acuzat de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de genocid, complicitate la genocid, crime contra umanității și violarea legilor războiului. s-a născut în 1942 la Bozinovici, localitate situată în acea perioadă în Statul Independent Croat, stat satelit al celui de Al Treilea Reich creat după dezmembrarea în 1941 a Regatului Iugoslaviei. Tatăl său a fost partizan al lui Tito și a fost ucis de ustași în primăvara anului 1945, cu puțin timp înainte de terminarea celui
Ratko Mladić () [Corola-website/Science/313247_a_314576]
-
locul 1 în cea de-a treia săptămână. Acest lucru a ajutat piesa să devină cel de-al doilea hit de top 10 al grupului în această țară. De asemenea, acesta este cea de-a doua clasare în fruntea clasamentului croat, după „Call the Shots” în anul 2007. În România înregistrarea a primit difuzări din partea posturilor de televiziune, însă datorită unor probleme tehnice întâmpinate de Romanian Top 100, o eventuală clasare în ierarhia din România este necunoscută. Acest lucru este valabil
The Loving Kind () [Corola-website/Science/314599_a_315928]
-
făcea parte, și el, din echipă. Difuzarea se făcea, în mod circular, între centrele de transmisiune. În 2011, a fost lansat Al Jazeera Balkans în Sarajevo și servea Bosnia și Herțegovina în Limba bosniacă, în Limba sârbă și în Limba croată. Aspectul este asemănător cu cel al Al Jazeera English. În ianuarie 2013, Al Jazeera cumpără compania Current TV, care era parțial deținută de fostul vicepreședinte Al Gore. Utilizând o parte din infrastructura canalului cumpărat, Al Jazeera lansează la 20 august
Al Jazeera () [Corola-website/Science/314650_a_315979]
-
și-l reglau manual, apar în marina militară italiană în 1918 : prima lor misiune, reușită, este distrugerea crucișătorului amiral austro-ungar "Viribus Unitis" în portul Trieste (distrugere din păcate inutilă, dat fiind că erau ultimele zile ale războiului și că echipajul croat depusese armele și intenționa să predea nava). Ulterior, după 1935, se dezvoltă și scafandreria autonomă civilă, cu pionieri precum Hans Hass în Germania, Philippe Tailliez și Jacques Yves Cousteau în Franța. Primul realizează, în culori, cel dintâi film submarin în
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
Pe data de 23 octombrie 2008, la ora locală 18:22, în capitala croată Zagreb a avut loc un atac cu mașină capcană, care l-a vizat pe jurnalistul Ivo Pukanić, deținătorul ziarului local "Nacional". El și un alt angajat al ziarului au fost uciși. "Odată cu atentatul din această seară, în care jurnalistul Ivo
Atacul de la Zagreb (2008) () [Corola-website/Science/314014_a_315343]
-
în care jurnalistul Ivo Pukanici și directorul său de marketing, Niko Franjici, au fost uciși, terorismul și-a făcut intrarea pe străzile capitalei noastre", a declarat Mesici la postul public de televiziune HRT. Proprietarul și fostul redactor șef al săptămânalului croat Nacional, Ivo Pukanici, directorul de marketing al săptămânalului, Niko Franjici, au fost uciși în explozia unei mașini-capcană în fața sediului săptămânalului, în centrul capitalei Zagreb. "Mediile criminale subterane provoacă statul de drept și sistemul întreg într-un mod care nu a
Atacul de la Zagreb (2008) () [Corola-website/Science/314014_a_315343]
-
proprietatea Nacional", a fost la originea exploziei. "În această explozie, mașina a fost complet distrusă și doi bărbați au fost uciși", a declarat un oficial al poliției, Krunoslav Borovec, fără a confirma identitatea victimelor. Ivo Pukanici, adesea asociat de presa croată cu mafia locală, a devenit celebru publicând în 2003 un interviu cu fostul general croat Ante Gotovina, în timp ce acesta era căutat de Tribunalul Penal Internațional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, care îl inculpase pentru crime de război comise în timpul războiului sârbo-croat
Atacul de la Zagreb (2008) () [Corola-website/Science/314014_a_315343]
-
și doi bărbați au fost uciși", a declarat un oficial al poliției, Krunoslav Borovec, fără a confirma identitatea victimelor. Ivo Pukanici, adesea asociat de presa croată cu mafia locală, a devenit celebru publicând în 2003 un interviu cu fostul general croat Ante Gotovina, în timp ce acesta era căutat de Tribunalul Penal Internațional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, care îl inculpase pentru crime de război comise în timpul războiului sârbo-croat din 1991-1995.
Atacul de la Zagreb (2008) () [Corola-website/Science/314014_a_315343]
-
Axa a încercat să distrugă partizanii în cadrul mai multor ofensive minore, dar și în cadrul a celor șapte ofensive majore. Aceste ofensive erau duse de forțele combinate a Wehrmacht-ului și SS-ului germane, trupelor italiene, cetnicilor, bulgare, maghiare, ale statelor-marionetă croat și sârb. În cadrul acestor eforturi au existat două ofensive foarte mari: Fall Weiss (Planul Alb) și Fall Schwarz (Planul Negru), cunoscute și că ofensiva a patra (bătălia de pe Neretva) și a 5-a (bătălia de pe Sutjeska). Istoricii iugoslavi au clasificat
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
luptă împotriva Axei. Cetnicii au declanșat un atac împotriva unei forțe combinate a ustașilor și a Gărzii teritoriale croate. Lupta a fost dată în apropiera de Banja Luka, care aparținea în acele timpuri din punct de vedere oficial Statului Independent Croat. Bătălia s-a încheiat cu victoria forțelor croate. Tito și Mihailović aplicau două politici diferite. În timp ce Tito aplică instrucțiunile Cominternului: lupte neîncetata, pretundindeni și cu orice preț, fără să țină seama de pierderile umane, materiale și de posibilitatea represaliilor germane
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
refuzat să plătească despăgubiri până când nu era oferită și o listă a numelor victimelor. O investigație ulterioară a oferit un numar de numai 600.000 de victime, identificate prin nume. În deniul al șaptelea, cercetările separate ale istoricilor Vladimir Žerjavić (croat) și Bogoljub Kočović (sârb) au avut un rezultat apropiat de aproape un milion de victime. Acest ultim rezultat a fost confirmat de profesorul Vladeta Vučković, autorul documentului oficial din 1946. Vučković a admis că a calcultat piederile "demografice" de 1
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
a ajuns la o cifră de 1.014.000 morți. Mai târziu în același an, la una dintre conferințele Academiei Sârbe s-a ajuns la concluzia că o cifră de 1.100.000 de morti este corectă. În 1989, istoricul croat Vladimir Zerjavic, cu ajutorul comunității evreiești din Zagreb, a calculat pierderile iugoslave la aproximativ 1.027.000 de persoane. Astfel, o cifră de un milion de morti iugoslavi poate fi acceptată fără probleme."
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]