3,585 matches
-
ei pleacă sau își doresc să plece. Mara Circiu: Ce rol a jucat literatura în viața ta? Când ai conștientizat că dorești să fii scriitoare? Dorina Neagu Stanciu: Alături de familie, pot să spun că literatura m-a ajutat să-mi croiesc într-o linie cât mai elegantă și plină de naturalețe propriul caracter. Cărțile sunt la fel ca oamenii - unele te cuceresc din start, altele necesită timp ca să le cunoști și să le-ntelegi mai bine, unele te frapează cu o
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
Sfârșitul de cale de la Vaduri e începutul unor cărări încolăcite printre casele care, oricât sunt de aspectate, după arhitectura de azi și mărimea pereților, dau în vileag viața inimii înconjurate de ei. O astfel de inimă, întotdeauna învecinată de pereți croiți din bușteni spirituali, este a preotului poet Dorin Ploscaru, trăitor al unei vieți spornice în duh, dar și în aspirația prefacerilor bisericii materiale la care slujește, întărite, îngrijite, împodobite și înconjurate de așezăminte cu formă și rosturi nu falnice, dar
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
din Mamvri și care preînchipuiau persoanele Preasfintei Treimi, la fel fiecare dintre noi încercăm să devenim o Troiță la răspântia drumurilor și veacurilor, în care să pâlpâie lumina cea dulce a untdelemnului dragostei față de aproapele. Când s-au așezat buștenii croiți pentru biserica aceasta de lemn, unică în multe privințe, în toată salba din munții împrejurimilor? Foamea și setea după Cuvânt au fost și sunt ’stâmpărate și ostoite” la bisericuța de lemn de la șosea” nu o dată, ci mereu și mereu, Cuvântul
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
-mi o clipă foaia de hârtie de pe părul încă nedesenat și vezi dacă în conturul meu lipsește ceva. am rămas cu impresia că m-am rătăcit în altă cruce lăsată de tine prin textura hârtiei apoi pânza din care ai croit velință pentru sufletul meu se zbate mereu într-un chiup de iluzii. mai lasă-mă o clipă să respir greu apoi grăbește-te să mă resuscitezi. caut binele în om în oameni în primul tău gest de apropiere cu desenul
SEMN DE CARTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352509_a_353838]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > STÂNGĂCII Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului STÂNGĂCII O râmă-și croiește drum printre frunze urmată de-un melc, codobelc... În sfârșit ploaia s-a oprit și soarele pripește nefiresc, ponciș se uită un nor, cu siguranță se va răzbuna curând... și dacă stai să te gândești lumea-i o ciupercă pân
STÂNGĂCII de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350582_a_351911]
-
rest el caută calea-naltă, Ea din cămin iși face soartă. VIAȚA Ești răsăritul tandru Ești și apusul pal, Îmi dai și echilibrul Și zumzetul fatal. Și-mi joci mereu noi piese Și-mi spui ades povești, Mereu atent alese Croindu-mi noi poteci. Culorile-mi vin valuri Textura lor la fel, Ba ma ții fără geamuri, Ba-mi e privirea-n cer. Îmi spui în șoaptă versul Și somnul tu mi-l ceri, Aud azi universul, Complet surd eram ieri
VIRGILIU VITAN -POEME ÎN ECHILIBRU de VIRGILIU VITAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350566_a_351895]
-
armonioasă. Niciodată, o inimă însoțită de cântec nu uită dragostea, bunătatea, libertatea care sunt ale veacului ce a fost, ale veacului prin care trecem, ale veacului spre care străbatem timpul. De aceea, cântecul vibrează în firele vitale ale umanului și croiește drumurile cele mai largi și libere spre comandamentele gândului și emoției. Veacul în care românii au știut cel mai frumos să viseze chiar de-au avut înaintea ochilor cortine ideologice a fost veacul trecut, e drept. Dar muzica ușoară românească
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]
-
mai 2014 Toate Articolele Autorului 22 mai (2014) a fost o zi cu gratitudine când începea să se însereze și sub cupola Sălii Palatului din București se ilumina un prea vast văzduh de cântece și solemnitate. Era fructul unui ceremonial, croindu-și drum printr-un veac de muzică folclorică românească într-o o zi zidită pe soclul nostru sufletesc: începea concertul „Benone ’77”; începeau să urce în neconstrânsă libertate la cristalul vitrinei cerești, nu stele și nici duhuri de sfinți, ci
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
himerelor, dar până la împlinirea sa ca femeie, trebuie să-și răscumpere greșelile. La rândul său, Mircea, un răsfățat al vieții, este pus în situația de a se dedica iubirii sau carierei. Ce fac cele două personaje, ce aleg, cum își croiesc viața vor descoperi cititorii acestui extrem de sensibil roman”. Titlul romanului i-l dau declarațiile celor doi îndrăgostiți, care și-l transmit ca un leitmotiv de-a lungul întregii povestiri. Acest roman s-a bucurat și de atenția scriitorului Ștefan Doru
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
SUFLET RĂTĂCIT, dovadă de viziune poetică, meșteșug artistic, claritate: M-am întors acasă pe un drum de țară/ și-am stat de vorbă cu pădurea/ mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară/ de când eu am plecat aiurea// Am croit cărare prin boabe de rouă/ și m-au copleșit aducerile-aminte/ razele de soare au spart pădurea în două/ și mi-am spus atunci: Totu-i ca-nainte! Am trecut tăcută pe sub merii-n floare,/ ce mi-au nins cărarea semn
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
și acum, de altfel! Numai că, atunci, se luptă împotriva feudalismului, care secătuia popoarele și îmbuiba cu asupra de măsură elitele aristocratice, militare și bisericești și se mai lupta cu îndârjire împotriva învățăturii scolastice, care tăia aripile omului și-l croiau după „patul lui Procust” al dogmelor lor, că sluga docilă, obedientă și ca sclav perfect. Cam tot așa cum se întâmplă astăzi. Numai că în locul feudalismului noi trăim în neocolonialismul impus prin tratate cu „marii licurici profitori”, protectori doar ai propriilor
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
Întregului complet! (Așa cum nici un grăunte de rumeguș propriu nu poate fi Stejarul, vreodată)! Iar această zestre de spirit care ne pune în valoare diferențiat, pe fiecare, dându-ne posibilitatea să ne găsim locul și rostul printre semeni și să ne croim drumul în comunități (cu variante proprii de evoluție și cu soluții proprii pentru problemele ivite) se definește a fi „liberul arbitru personal”, care e responsabil de toate tribulațiile conștiințelor proprii și de rezultatele acestora! În felul arătat avem temei să
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
să încep să rîd ca o nebună și să-mi bat joc de rătăcirea de-a fi ieșit în afara mea. Aproape c-am încremenit într-un rictus din propriile clepsidre așteptînd, desigur, ca absurdul și rudele sale mitologice să-și croiască drum, indiferent și inexplicabil prin sufletul meu desfrunzit de tot. Referință Bibliografică: În rame înguste, din lemn ceruit / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Luminița Cristina
ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351440_a_352769]
-
greu, Spunea părintele la Făgăraș, anchetat de armată. Să fi fost anul 1948 de comuniști înroșit Când de Securitate era urmărit. A luat bacalaoreatul la prima prezentare la Deva, apoi s-a înscris la Teologie la Sibiu ce i-a croit prin viață o cărare. Despre profesorii Colan și Terchilă până târziu a păstrat o plăcută amintire, și vie i-a fost memoria despre Dumitru Stăniloaie cu care a tradus patru volume din Filocalie. Însă la orizont se arăta furtuna și
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
programatica melancolie a trecerii, își dezvoltă în poemele din acest volum o adevarată elegie a timpului, cel care te îndepărtează de singura casă, cea a copilăriei și a adolescenței. De aici se înfiripa versuri, unele de o sensibilitate aparte, altele croind imagini demne de reținut, în care vârstă dintâi respira prin ochii adumbriți de trecere printr-un periplu existențial pe care autoarea îl numește undeva „pelerinaj pe ghețuri”. Mărturisesc că în ultima vreme nu m-am întâlnit cu o asemenea intensitate
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
era paznic la casa ursului. Liniștea domnea pretutindeni, căci ursul își petrecea mai tot timpul dormind. Sărmanul iepuraș abia apuca să se odihnească și el și-atunci închidea când un ochi, când celălalt. Într-o zi de vară, ariciul își croi drum prin pădure și încet, încet ajunse tocmai până la casa ursului. Mândru nevoie-mare că reușise să străbată atâta drum, se opri în fața iepurașului, cerându-i ceva să-și astâmpere setea. - Ce crezi tu că este aici, țeposule? întrebă, ursuz, iepurașul
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
că la formarea Marelui Canion pe lângă Rio Colorado au mai contribuit și zăpezile, înghețul, vântul, dar mai ales mișcările tectonice, care au umflat podișul până la altitudinea de 2.793m și l-au crăpat. Prin această despicătură de platou, și-a croit Rio Colorado, drum spre Pacific. Podișul Kaibab are roci relativ noi, adică doar de 225 milioane de ani! Dar cine oare poate măsura imensitatea timpului!? Arheologii în halatele lor albe din laboratoare? Nu sunt oare și ei oameni? Chiar dacă au
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
chinezi. Interesant este că vechilor cercetători le venea greu să presupună că procesul putea fi exact invers, din acești africani extrăgându-se, prin selecție sexuală, ceea ce se numea pană mai ieri „rasa galbenă”. Încet, încet, printre cercetătorii pasionați și-a croit drum ideea că boșimanii ar fi cei mai vechi oameni de pe pământ. Iată ce afirma sud-africanul Laurens van der Post în anii '50 ai secolului trecut: „Boșimanii sunt cea mai veche seminție de oameni cunoscută în Africa, dacă nu chiar
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
fericit în trup și suflet! După ce am aflat toate informațiile intrăm în verdele pădurii. Dinspre ocean răzbăt printre ramurile copacilor murmurul valurilor care la această oră mângâie insula. Parcă îi povestesc visul din noaptea care a trecut. Prin pădure este croită o alee din pietre netede. Mă opresc aproape pe fiecare treaptă, privirea îmi este atrasă ba de o floare ce nu o mai văzusem, ba de o pasăre ce își întrerupe somnul la zgomotul pașilor noștrii, ba de o broscuță
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
și i-a zis acesta că dacă-i mai coase hainele și-l îngrijește cât timp va sta el aci, îi rămâne ei mașină de cusut, și așa a fost c-am avut-o și eu ani de zile de croiam și învățăm la ea. Dar, revenind la biserică, când s-au mai liniștit treburile și au plecat rușii de tot, chiar nemții dintre cei care plecaseră ne-au trimis bani s-o restauram! V. : Da, cu dânșii ce au plecat
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
a celorlalte construcții. Efortul acesta a necesitat o puternică mobilizare materială și umană, dar și o organizare remarcabilă a șantierului, simbol al unui stat puternic. Zidurile de piatră sunt construite în standardul „murus dacicus”, fără mortar între pietre, cu jgheaburi croite în coadă de rândunică (inspirate din tehnica prelucrării lemnului), jgheaburi pe care localnicii le numesc „babe”, necesare prinderii cu bârne de stejar - pe post de scoabe - a celor două părți din piatră ale zidului, dar chiar și a unor pietre
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Se aprinde-n inimă lumina Coborând în noi de Sus. Când sevele întăresc tulpina Se naște-n suflete Iisus! Albește zăpada cântecu-n copaci Înseninând cerul spre apus, Când umblă Moșul cu cadouri în saci Se naște-n suflete Iisus. Colindătorii croiesc cărări prin lunci la porțile din sat oprind în apus, Când din Tainele Porunci sub o stea s-a născut Iisus! Se aprind în braji lumânări Vestind minunea venită de Sus. Colindători din patru zări Ne-anunță că s-a
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351578_a_352907]
-
s-a dizolvat ca o pereche de cătușe desfăcute instantaneu, trăsăturile nu râdeau, se adunau în riduri bătrânești peste minute, clipa greu își dezvăluia secretele în fața celor doi, peste care au căzut morminte ... -Ești virgină? -Nu -Și atunci? -Nu suntem croiți unul pe măsura celuilalt. -Și atunci? -O luăm totul mai ușor, doar experimental ... * -Ana, vreau să-ți spun ceva. Ana și-a ridicat privirea la frumoasa tânără de la recepție, care avea un păr blond și creț, atât de bogat că
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
din Saba...pe Maria Magdalena din Dinastia Merovingienilor...sau poate chiar pe MD s-o readucă înapoi în Terra Mirabilis, în Grădina din Creasta Anilor... ... Cine v-a îmbrăca acest “veșmânt ceresc”, sau poate chiar o astfel de „haină biofotonică” croită după modelul “Stelei arzătoare cu opt raze”, nu se mai poate dezbrăca de Lumina din lumină ce întrece toate luminile...Nu i se va mai permite căderea în ispita rătăcirii labirintului, și nu își va mai pierde niciodată parte ei
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
porți timid cenuși de vise E toamnă-n noi și-atâtea discrepanțe Se-ascund în colbul filelor nescrise. Când treci hoinar, cu pașii grei de brumă Strivind sub tălpi covor de frunze moarte Vânări de vânt, dorinți cioplite-n humă Croiește-ți visu-ntr-un crâmpei de carte Alungă frig și plumb și neguri dese Așterne dor pe strune de vioară Iubire-n muguri de lumină țese E toamnă-n noi, tu fă-o primăvară! Limassol, Cipru 15 noiembrie 2012 Purtăm în palme
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]