3,093 matches
-
probabilitatea de a găsi o particulă în regiunea dorită a spațiului. Funcția este folosită pentru descrierea oricărui sistem fizic. Cu aceasta se face maparea posibilelor stări ale sistemului în numere complexe. Evoluția în timp poate fi calculată folosind legea mecanicii cuantice: ecuația lui Schrödinger. Valorile funcției sunt numere complexe ce reprezintă amplitudini de probabilitate ca sistemul să se găsească într-o stare posibilă. În cadrul atomilor, funcția ne dă configurările posibile ale electronilor. Orbitalul atomic este o funcție de undă ce determină regiunea
Fizică atomică () [Corola-website/Science/308413_a_309742]
-
funcția ne dă configurările posibile ale electronilor. Orbitalul atomic este o funcție de undă ce determină regiunea în care un electron se poate găsi în jurul unui atom izolat, într-o stare energetică particulară. Rezultatul se mai numește și lista de stări cuantice posibile ale electronului. Starea unui electron într-un atom este dată de patru numere cuantice. Aceste numere sunt proprietățile orbitalului în care se găsește electronul: Conform principiului de excludere al lui Pauli, nu există doi electroni într-un atom cu
Fizică atomică () [Corola-website/Science/308413_a_309742]
-
regiunea în care un electron se poate găsi în jurul unui atom izolat, într-o stare energetică particulară. Rezultatul se mai numește și lista de stări cuantice posibile ale electronului. Starea unui electron într-un atom este dată de patru numere cuantice. Aceste numere sunt proprietățile orbitalului în care se găsește electronul: Conform principiului de excludere al lui Pauli, nu există doi electroni într-un atom cu același set de valori ale celor patru numere cuantice (n, l, m, m). Primii pași
Fizică atomică () [Corola-website/Science/308413_a_309742]
-
atom este dată de patru numere cuantice. Aceste numere sunt proprietățile orbitalului în care se găsește electronul: Conform principiului de excludere al lui Pauli, nu există doi electroni într-un atom cu același set de valori ale celor patru numere cuantice (n, l, m, m). Primii pași spre dezvoltarea studiului fizicii atomice s-au făcut din momentul în care s-a descoperit fapte in sprijinul ipotezei alcătuirii din atomi a substanțelor în secolul al XVIII-lea, prin aportul fizicianului John Dalton
Fizică atomică () [Corola-website/Science/308413_a_309742]
-
până atunci (ca și găuri negre), ca fiind simple curiozități strict teoretice. În 1976 Stephen Hawking demonstrează că, odată formată o gaură neagră, ea începe să piardă din masă radiind energie (radiație Hawking), fapt ce intră în contradicție cu fizica cuantică. În 2004 este descoperit un grup de găuri negre ce duce la noi teorii privind distribuția găurilor negre în univers și la concluzia că există de cinci ori mai multe găuri negre decât s-a presupus până acum. În iulie
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
au început să urce spre Gură de Rai. Leg o conversație cu Cătălin din Timișoara. Îmi spune povestea lui. Abia de curând s-a apropiat de temele spirituale și viața i s-a schimbat profund. Tânărul știe foarte bine teoria cuantică și impactul ei asupra înțelegerii noastre de funcționare a marelui și micului univers. Cu precădere rolul observatorului, omul care participă conștient la procesul de creare a lumii. Și noi, dacă ne situăm pe poziția de observatori conștienți ai lumii, putem
Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
în clădirea asociației "Physikalischer Verein" din Frankfurt pe Main, a demonstrat că sistemele microscopice (electroni și atomi) au "proprietăți intrinsece", independente de mișcarea lor orbitală. Aceste proprietăți, care nu pot fi explicate în cadrul fizicii clasice, ilustrează principii fundamentale ale fizicii cuantice. Scopul imediat al experimentului era testarea ipotezei Bohr-Sommerfeld din teoria cuantică veche, conform căreia momentul cinetic al unui atom se supune unor reguli de cuantificare în spațiu. Rezultatele i-au condus pe Ralph Kronig, George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, în
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
că sistemele microscopice (electroni și atomi) au "proprietăți intrinsece", independente de mișcarea lor orbitală. Aceste proprietăți, care nu pot fi explicate în cadrul fizicii clasice, ilustrează principii fundamentale ale fizicii cuantice. Scopul imediat al experimentului era testarea ipotezei Bohr-Sommerfeld din teoria cuantică veche, conform căreia momentul cinetic al unui atom se supune unor reguli de cuantificare în spațiu. Rezultatele i-au condus pe Ralph Kronig, George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, în 1925, la formularea ipotezei privitoare la existența unui moment cinetic intrinsec
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
mai târziu, a eliminat obiecțiile legate de posibila influență a păturilor electronice interioare. În modelul atomic Bohr-Sommerfeld se face ipoteza că orbitele electronice sunt cuantificate în spațiu: fiecare stare staționară este caracterizată printr-un număr întreg nenegativ formula 2 , numit "număr cuantic orbital" sau "număr cuantic azimutal", iar proiecția momentului cinetic orbital pe direcția perpendiculară pe planul orbitei poate avea doar una din cele formula 3 valori formula 4 Rezultatul unui experiment de tip Stern-Gerlach care testează un electron atomic cu număr cuantic orbital
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
obiecțiile legate de posibila influență a păturilor electronice interioare. În modelul atomic Bohr-Sommerfeld se face ipoteza că orbitele electronice sunt cuantificate în spațiu: fiecare stare staționară este caracterizată printr-un număr întreg nenegativ formula 2 , numit "număr cuantic orbital" sau "număr cuantic azimutal", iar proiecția momentului cinetic orbital pe direcția perpendiculară pe planul orbitei poate avea doar una din cele formula 3 valori formula 4 Rezultatul unui experiment de tip Stern-Gerlach care testează un electron atomic cu număr cuantic orbital formula 5 ar trebui să
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
număr cuantic orbital" sau "număr cuantic azimutal", iar proiecția momentului cinetic orbital pe direcția perpendiculară pe planul orbitei poate avea doar una din cele formula 3 valori formula 4 Rezultatul unui experiment de tip Stern-Gerlach care testează un electron atomic cu număr cuantic orbital formula 5 ar trebui să fie un număr impar formula 3 de urme punctuale plasate pe aceeași verticală. În cazul atomului de argint în starea fundamentală formula 7, fascicolul ar trebui să rămână nedeviat, pe când experimentul produce două urme, număr par. a
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
formula 3 de urme punctuale plasate pe aceeași verticală. În cazul atomului de argint în starea fundamentală formula 7, fascicolul ar trebui să rămână nedeviat, pe când experimentul produce două urme, număr par. a dovedit existența unor stări atomice caracterizate printr-un număr cuantic discret, care însă nu sunt legate de momentul cinetic orbital și nu pot fi explicate în cadrul modelului Bohr-Sommerfeld. Câțiva ani mai târziu, Kronig, Uhlenbeck și Goudsmit au formulat ipoteza existenței unui moment cinetic al electronului, datorit rotației sarcinii sale și
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
sunt legate de momentul cinetic orbital și nu pot fi explicate în cadrul modelului Bohr-Sommerfeld. Câțiva ani mai târziu, Kronig, Uhlenbeck și Goudsmit au formulat ipoteza existenței unui moment cinetic al electronului, datorit rotației sarcinii sale și caracterizat printr-un număr cuantic semiîntreg formula 8. Wolfgang Pauli a arătat că un model al electronului ca sarcină în rotație este incompatibil cu principiile teoriei relativității; însă existența unui "moment cinetic intrinsec" al electronului, numit pe scurt "spin", presupusă de teorie și confirmată de experiment
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
organici, jumătate mecanici, care au venit de pe sateliții lui Jupiter și din Centura de asteroizi pentru a ajuta oamenii (care i-au creat cu mult timp în urmă) și a înțelege motivele pentru care sistemul solar este amenințat de manipulări cuantice, cărora le caută sursa. Zeii reușesc să îi învrăjbească din nou pe ahei și pe troieni unii împotriva altora. Aheul Ahile, zeul Hefaistos și scoliastul Hockenberry se coalizează împotriva lui Zeus și, cu ajutorul titanilor din Tartar îl răstoarnă de pe tronul
Olimp (roman) () [Corola-website/Science/322374_a_323703]
-
Hotel" pentru "Les Invalides", "Champs Ulysses" pentru "Bulevardul Champs-Élysées" și "Guarded Lion" pentru "Gara din Lyon". De la puterile zeilor, post-oameni și entități, până la călătorii temporale, toate sunt justificate de Dan Simmons prin intermediul descoperirilor și ipotezelor cele mai moderne ale mecanicii cuantice, conferindu-i romanului un aspect realist. De asemenea, sunt folosite găuri de vierme, brane, spațiul Calabi-Yau, sau clasicele găuri negre, folosite aici pe post de arme.
Olimp (roman) () [Corola-website/Science/322374_a_323703]
-
pe masură ce aceștia călătoresc printr-o serie de universuri paralele. Povestea începe cu "Northern Lights", conținând mai multe elemente fantastice precum vrăjitoare și urși înarmați. Dar pe măsură ce trilogia progresează sunt adăugate elemente alegorice și din domenii precum fizică, fizică cuantică, filozofie, metafizică, filozofia religiilor și simbolism religios. Cu toate că seria a fost promovată ca adresându-se unui public tânăr, din rândul cititorilor fac parte mulți adulți. Pullman a declarat: Când mă gândesc la ce cititori mi-ar plăcea să am, nu
Materiile întunecate () [Corola-website/Science/308586_a_309915]
-
microundele : au o lungime de undă cuprinsă între 1 milimetru și 10 centimetri în spațiu și o frecvență cuprinsă între 3 - 300 GHz Exemplul 3 - lumina vizibilă : are o lungime de undă cuprinsă între 400 și 700 nm În mecanica cuantică toate obiectele microscopice au o proprietate de undă și o proprietate de particulă, dar nu sunt nici una nici alta. Aceasta dualitate undă-particulă se explică prin faptul că obiectul cuantic respectiv este perceptibil prin proprietățile deținute și nu ca un tot
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
lungime de undă cuprinsă între 400 și 700 nm În mecanica cuantică toate obiectele microscopice au o proprietate de undă și o proprietate de particulă, dar nu sunt nici una nici alta. Aceasta dualitate undă-particulă se explică prin faptul că obiectul cuantic respectiv este perceptibil prin proprietățile deținute și nu ca un tot unitar, pentru moment nu există niciun cuvânt pentru a desemna acest tot unitar. Fizicienii Jean-Marc Lévy-Leblond și Françoise Balibar au propus termenul de « quanton » pentru a desemna obiectul quantic
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
în mișcare, așadar contrară principiului material, solid, fix. Acest sens etimologic ne face să admitem cu dificultate că un corp poate să aibă aceste doua proprietăți "undă-particulă" în același timp. De aceea, această dualitate ar trebui interpretată astfel: atâta timp cât obiectul cuantic nu este măsurat, el este considerat ca o probabilitate de undă; după ce a fost măsurat, el este considerat ca o particulă cu o valoare fixă. Exemplu: dacă proiectăm o lumină printr-unul din capetele unui cilindru, vedem un cerc pe
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
se face printr-o poziție laterală a cilindrului, vedem un pătrat. Cum cilindrul nu este nici cerc, nici pătrat, diferența se explică prin modul de proiecție. Această dualitate « undă-particulă » rămâne o problemă de actualitate deoarece fenomenele de măsură la nivel cuantic se lovesc pe deplin de modul de percepție al realității la nivel macroscopic. Pentru a ieși din impas, au fost propuse câteva soluții precum « Interpretația de la Copenhaga » prin care se susține că fizica cuantică nu descrie realitatea în ea însăși
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
deoarece fenomenele de măsură la nivel cuantic se lovesc pe deplin de modul de percepție al realității la nivel macroscopic. Pentru a ieși din impas, au fost propuse câteva soluții precum « Interpretația de la Copenhaga » prin care se susține că fizica cuantică nu descrie realitatea în ea însăși, ci tot ce se poate cunoaște despre realitate. Ultima tentativă de conciliere privind o măsură a fenomenelor cuantice este teoria « Decoerenței cuantice ».
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
impas, au fost propuse câteva soluții precum « Interpretația de la Copenhaga » prin care se susține că fizica cuantică nu descrie realitatea în ea însăși, ci tot ce se poate cunoaște despre realitate. Ultima tentativă de conciliere privind o măsură a fenomenelor cuantice este teoria « Decoerenței cuantice ».
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
câteva soluții precum « Interpretația de la Copenhaga » prin care se susține că fizica cuantică nu descrie realitatea în ea însăși, ci tot ce se poate cunoaște despre realitate. Ultima tentativă de conciliere privind o măsură a fenomenelor cuantice este teoria « Decoerenței cuantice ».
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
rasei umane au dispărut misterios. Pământul a trecut sub controlul exclusiv al unui nou tip de oameni, post-oamenii, cu corpuri modificate prin nanotehnologie și îmbunătățirea ADN-ului. Refugiați în habitatele spațiale dotate cu tehnologie avansată - mai ales în domeniul fizicii cuantice - nu au fost afectați de virus. Ei au repopulat Pământul cu "oameni de stil-vechi" cărora le-au făcut mici modificări genetice, oferindu-le o viață terestră de o sută de ani, cu servitori roboți care se ocupă de toate sarcinile
Ilion (roman) () [Corola-website/Science/322354_a_323683]
-
aceștia sunt moravecii. Dincolo de sarcinile cotidiene, unii dintre ei au dobândit o pasiune debordantă pentru studiul literar al unora dintre operele omenirii, cum ar fi cele ale lui Proust și Shakespeare. Moravecii sunt neliniștiți din cauza unor importante cantități de energie cuantică detectate pe planeta Marte, recent terraformată, care amenință structura universului. Ei bănuiesc că post-oamenii sunt responsabili pentru ele și iau legătura cu roboții care populează centura de asteroizi cea mai apropiată de Pământ, rocvecii, pentru a organiza o misiune de
Ilion (roman) () [Corola-website/Science/322354_a_323683]