1,813 matches
-
Prin temeri, năluci ce-mi umbresc azi cărarea. Dar o mană coboară, m-ascunde în pumn C-o eternă iubire iar eu mă supun... Alinare și pace într-o palmă de nor Am trăit-o în noaptea sublima cu dor. Cuibărită-n tristețea inimii mele Luminată de EL cu luna și stele..
Visul by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83242_a_84567]
-
să se simtă plini de viață, incapabili să mă jelească cu o disperare autentică. Aceia care se Înscriseseră pentru nefericita călătorie de-a lungul Drumului Birmaniei mergeau Încet, grupați mai la coada cortegiului. Lor m-am hotărât să mă alătur, cuibărindu-mă În adâncurile minților lor și trăgând cu urechea. În timp ce dădeam ocol piațetei, Harry Bailley a adus În discuție posibilitatea de a contramanda excursia. Ce rost va mai avea fără Bibi? spuse el cu vocea lui gravă de bariton pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din moment ce soțioara gătea din an În Paști. Și-o imagină pe Marlena pentru prima dată În bucătăria lui. „Ce minunată e“, ar spune ea fără Îndoială, „e chiar minunată“. Și-ar trece degetele cu manichiură fină peste marmură, și-ar cuibări posteriorul apetisant pe blatul răcoros și s-ar lungi chemându-l din priviri. Poate că bucătăria redecorată avea și ea avantajele ei. Experimentase deja acest aspect și cu alte femei cu care ieșise, deși Îi trebuise puțin timp ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
șlapi din cauciuc, ceea ce-i aminti Marlenei de copilărie când era avertizată să nu umble niciodată desculță pentru că existau niște viermișori care pătrundeau sub pielea tălpii, urcau apoi pe picioare, ajungeau În stomac și de-acolo În sus, până se cuibăreau În creier. Moff se apropie de căsuțele din copac. Când Își dădu seama ce erau, o chemă entuziasmat pe Heidi. Arătă către rădăcinile mari: —Sunt smochini strangulatori adulți. Am mai văzut În America de Sud, dar ăștia sunt uriași. —Strangulatori, spuse Heidi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
De la început regula a fost „să-mi instalez camerele de filmat“ într-un singur loc. Sunt îndreptățit să cred că o astfel de critică va fi constructivă. Mi-am dorit să scriu o carte în care cei intervievați să-și „cuibărească amintirile“ (nu înseamnă neapărat că am fost de partea lor). Am vrut să expun cât mai real ceea ce au simțit și gândit ei în acele momente. Am considerat că era datoria mea de scriitor = romancier să fac un asemenea angajament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
suficient însă ca să-și arate unul altuia uimirea de a vedea o ființă ciudată și necunoscută. Filip dormise prost și nu se odihnise. Zumzăitul din ladă i se înșurubase în ureche și acum simțea cum un roi de viespi se cuibărise printre cutele creierului său. Ce Dumnezeu ții în lada asta, domnule Carol? Pare a fi plină de cochilii ce imită nostalgic mugetul mării de care au fost despărțite. Carol își întoarse pentru prima oară capul spre Filip, fără să-i
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
îndeplinind astfel rolul religiei, pentru că înainte de a deveni, prin religie, creatoare de valori, existența îi datorează religiei integritatea. S-ar putea spune chiar că, într-o anumită măsură, la oamenii moderni care se proclamă areligioși religia și mitologia s-au "cuibărit" undeva în noaptea inconștientului, ceea ce înseamnă și că posibilitățile de a ajunge la o experiență religioasă a vieții zac ascunse undeva în străfundurile ființei lor. Dintr-o perspectivă iudeo-creștină, s-ar putea spune chiar că non-religia echivalează cu o nouă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pat jos, cu salteaua zdrențuită, cu o masă de campanie, două scăunele și o ladă. Nimic pentru încălzit decât un căzănel pe cărbuni, stins acum, pe un suport jos din bronz, pe trei picioare. Pentru a evita confruntarea cu ploșnițele cuibărite în saltea, o lăsase neatinsă și își aranjase un culcuș pe pământ, într-un colț, pe păturile ce le avea cu el, pe care Vitalius deja le împăturise și le pusese lângă lighenașul cu apă, pe lemnul vechi al mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din umeri: Nu știu, o să-l întrebi pe el. Spunând acestea, se întoarse, trecu peste câteva trupuri și, cu pas zvelt, se îndepărtă. Sebastianus urmări, pe cât putu, cu privirea silueta sa subțiratică, în timp ce trecea fără prea mare atenție printre femeile cuibărite pe jos. O auzi bătând în ușă ca să i se deschidă din afară și apoi bufnitura ușii ce se închidea. Obosit de propria sa nemișcare, se ridică încă puțin, însă durerea ascuțită din umăr îl imobiliză, obligându-l să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bufnitul câte unei rațe sau, dintr-odată, bătaia frenetică din aripi a unei perechi de lebede, care, fără să le dea atenție, zbura razant aproape de nivelul apei, prinsă cu totul în jocurile sale de iubire, ori cântecul micilor păsări ce cuibăreau printre trestii. Roiuri de insecte minuscule zburau și rămâneau din loc în loc suspendate, rotindu-se în aer, iar la trecerea cailor, gușteri mari în splendide culori alergau să se adăpostească printre mărăcini. Răgușit, se ridică în aer, de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
unde voia, în grădină. Bineînțeles, își avertizase oamenii să o lase în pace. Din acel moment, nu o mai văzuse deloc și chiar uitase de ea. Acum, însă, iat-o aici, strângându-se în el, în beznă, ca un cățel cuibărit în blana mamei, ca într-un adăpost cald. Cu o încăpățânare inconștientă, aranjându-se mai bine pe o coastă, copila îl îmbrățișă și se strânse și mai mult în el. Balamber făcu o mișcare ca să-i îndepărteze brutal brațul, însă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
suficient însă ca să-și arate unul altuia uimirea de a vedea o ființă ciudată și necunoscută. Filip dormise prost și nu se odihnise. Zumzăitul din ladă i se înșurubase în ureche și acum simțea cum un roi de viespi se cuibărise printre cutele creierului său. Ce Dumnezeu ții în lada asta, domnule Carol? Pare a fi plină de cochilii ce imită nostalgic mugetul mării de care au fost despărțite. Carol își întoarse pentru prima oară capul spre Filip, fără să-i
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
metamorfozele uzuale. Simțeam doar o necunoscută până acum căldură de la stomac, și asta era tot. În living-room nu se produsese nici o schimbare de bun augur în comportamentul musafirilor mei, cu excepția faptului înviorător că unchiul tatălui miresei se alăturase grupului. Se cuibărise în vechiul fotoliu al răposatului meu buldog. Piciorușele îi erau încrucișate, părul pieptănat, pata de sos la fel de frapantă și - luați aminte! - trabucul era aprins. Ne-am salutat unul pe celălalt la fel de extravagant, de parcă aceste separări intermitente ale noastre deveniseră subit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
obiceiul năucitor, mai ales în existența sa de adult, de a scormoni cu degetul arătător în scrumierele încărcate, împingând la o parte mucurile și zâmbind cu gura până la urechi, de parcă s-ar fi așteptat să-l găsească pe însuși Iisus cuibărit în scrum ca un heruvim și, după această operație, nu părea niciodată dezamăgit.) Purta deci amprenta religioșilor avansați, nesectariști (și în definiția „religios avansat“ includ, cu grație, oricât de odioasă ar părea fraza, pe toți creștinii, în termenii marelui Vivekananda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
constituie primul lucru presant care-mi vine în minte. Ne duceam să ne tundem la fiecare a doua emisiune radiofonică, adică o dată la două săptămâni, imediat după orele de școală. Frizeria se găsea la întretăierea dintre 108th Street și Broadway, cuibărită în verdeață (încetează acum cu chestiile astea!) între un restaurant chinezesc și un magazin de delicatese cușer. Dacă uitasem cumva să ne mâncăm sandvișurile de prânz sau, mai curând, dacă le pierdusem pe undeva, ne cumpăram uneori de cincisprezece cenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
multe Încercări. Nici Îmbrăcămintea, nici Înfățișarea sa nu trădau nimic demonic. Extraterestrul stătea cu bărbia sprijinită În pumn și o privea cu atenție. Asemănarea cu răposatul Onisei probabil că era Întâmplătoare. Sau poate că Mașa, din pricina suspiciunii ce i se cuibărise În suflet și a coșmarurilor În care Îi apărea mereu fostul ei soț, percepea realitatea deformat, călăuzindu-se după vechile șabloane sedimentate În memorie. La drept vorbind, uneori toți bărbații i se păreau asemănători, indiferent dacă erau grași sau slabi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
următoare să intre neapărat În posesia lui. Continuară să meargă pe jos până În momentul când Atena tremurând toată de frig, un frig vizibil. Protector, Tony Pavone, o Învălui cu haina lui În timp ce buzele sale Îi sărutară fruntea. Copleșită,Atena se cuibări În brațele bărbatului care o cuprinse hotărât, În timp ce parfumul buzelor zămlisi apropierea lor sufletească...!! În dreptul unui hotel, Încetiniră mersul. Uitând fulgerător de repede, filozofia imaginată anterior, Tony Pavone o iscodi În pauza dintre două sărutări. „Mai poți Întârzia...?” „Care-i
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în fața soțului plin de reproșuri. Știa că deja probabil își făceau griji pentru ea de-acum. Dar nu putea. Să se ducă acasă fără ca măcar să vorbească cu Connolly era de nesuportat, așa i se părea. Undeva în fundul minții i se cuibărise gândul că dacă nu reușea să vorbească cu Connolly în acea seară, n-avea să-i mai vorbească niciodată. Apoi i-a venit ideea. Să se ducă acasă la Connolly! Sigur că nu putea să apară la ușa din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ca un pat de lemn în formă de sanie, minus salteaua pufoasă, dintr-unul din hotelurile alea numai pentru cupluri din Poconos - imagine care era potrivită, dat fiind că ea și Zach erau în luna de miere. Jina s-a cuibărit în sacul de dormit și și-a așezat capul pe umărul lui Zach. Avea douăzeci de ani, așa că rareori își conștientiza starea de fericire, fără să-și mai dorească nimic în plus. S-a chinuit să nu adoarmă ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
spele rufele. Mama lui Mary se chircea oripilată la vederea mâinilor aspre de zidar ale soțului ei. Ea nu bea niciodată, decât atunci când tatăl lui Mary traversa holul - o dată pe lună. După asta, o lăsa pe fiică-sa să se cuibărească în poala ei și amândouă se îndesau una în cealaltă ca două supraviețuitoare ale unui vas scufundat, ca doi oameni care niciodată în viața lor n-au să se mai simtă complet în siguranță. Să-ți găsești un bărbat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
țopăituri elongate. Ia uite, a exclamat Ellis cu un surâs care-i dezvelea din nou dinții, Elvis Presley te place. Jina ar fi stat în continuare cu clătitele și cafea rusească tare și extrem de gustoasă a Helenei. S-ar fi cuibărit în sufrageria confortabilă și-ar fi citit reviste pentru pescari vechi de zece ani, dar Zach încărcase deja gabara. Făcuse o copie după harta lui Ellis, pe care vâltorile nu erau clasificate conform sistemului Clasa I-VI, pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
observat, cu satisfacție, că foșnetul vântului fusese cotropit de conversația fetelor. Mary și Irene își luaseră băuturile și se duseseră pe plajă. Vocile lor se confundau cu vocea râului: acum o șoaptă, acum o explozie intensă. Alice și Helena se cuibăriseră pe verandă. Alice cu aceeași voce chițăită, Helena cu vocea ei profundă și liniștitoare, ca un nor care acoperă soarele într-o zi cu căldură dogoritoare. Jina l-a găsit pe Danny stând turcește pe iarbă și alegând pietre dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și celălalt. Alice stătea întinsă în cortul ei, în vreme ce restul se minuna de cotletul la grătar, iar Irene le spunea o poveste cu stafii, care nu era deloc potrivită pentru copii de vârsta lui Danny și Charlie. Scriitoarea s-a cuibărit și mai adânc în sacul de dormit, în vreme ce Ahmad și Naji discutau despre aparțiile înspăimântătoare ale jinn-ilor. Focul de tabără proiecta umbre fantomatice pe pereții din pânză. Alice a stat ascunsă până când toată lumea s-a culcat și peste tabără s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
dar acum, ploaia de-o oră, învăluise seara în umbre. Era genul de noapte în care, dac-ar fi fost în Danville, Alice ar fi dat drumul la șemineul electric, ar fi pus o casetă video și s-ar fi cuibărit alături de fiica ei, în timp ce Belle transforma Bestia în prinț. Era genul de noapte care n-are decât o singură folosință: să te trimită în casă, împreună cu persoanele pe care le iubești. Alice a făcut zigzaguri printre copaci, a escaladat bolovani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
iese voma pe gură ? Danny și Charlie au izbucnit în râs, iar Mike s-a băgat la loc în sacul de dormit și și-a pus mâinile sub cap. Sub șira spinării avea o piatră, numai că Danny s-a cuibărit lângă el, așa că bărbatul nu s-ar mai fi mișcat pentru nimic în lume. Ce ziceți de Țâțele lu’ Barbara ? a intervenit Charlie. Acolo. Mike s-a uitat la haloul dublu dinspre vest. Într-adevăr, băiatul avea ochi buni. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]