4,292 matches
-
întrupează (încorporă) (întru) cu adevăr viu și frumusețe caracterele create de poet. Așadar eventuala sa individualitate deosebită (besondere) actorul o face instrument pentru arte, întrebuințînd-o (întru) la înfățișarea formelor create din fantazia liberă. Așadar personalitatea dată de natură trebuie formată, cultivată (Gebilde), făcută capabilă spre sensualizarea imaginelor poetului. Docamdată ea ni se arată așadar ca material când pe care omul trebuie a și-l supune și a-l face (semn) mediu (Zeichen) al ideei. Cât de puțin cuget într-adevăr, adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tonul natural deja un corp care e cu totul pătruns de lumina ei . Marta! Marta! "Voci favorizate așa de mult de natură sunt terenuri cari invită mai cu deosebire la cultură și aduc aminte meminamente că aceste grații naturale trebuiesc cultivate. Noi facem însă distincțiune între acest ton nobil sau ordinar din natură, în care se reprezintă involuntariu (naive) simpatia sau antipatia față cu idealitatea, și între accentul ordinar care e productul unui simț nenobil, brut și a unei relațiuni intime
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a cuvântului, acea declamațiune-i corespunde care-o sensibiliză și auzitorului această coeziune internă și această pătrundere reciprocă. Tonul artistice cultivat lasă a transpărea înrudirea internă a spiritului cu materia sa, sunetul articulat, el ni dă corpul cel arhitectonice-frumos. Tonul cultivat artistice altoiește sufletul cuvenit în coprinsul întrupat prin sunet; prin el se arată unitatea ideală dintre fond și formă în espresiunea tonului. Adică abia prin mijlocul lui transpare și domină sufletul asupra corpului celui frumos a sunetului. Undulațiunea ritmică ridică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a simți până și-o coloratură abia a dialectului sau numai o consonanță necuvenită. De-aceea va trebui să fie una din grijele principale ale docentului, de [la] care ne credem în drept de-a pretinde înainte de toate o ureche cultivată, ca să facă simțirea viitorului reprezintător atât de iritabilă față cu orce greșeli contra pronunției încît să nu se poată ca să-i scape neci cea mai mică disonanță. Atuncea nu va rămânea numai o pretențiune abstractă, un pium desiderium, aceea ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a unității propusăciunei, apar ele înseși ca o arse pe lângă cealaltă ca teze. Întonarea propusăciunei lărgite se arată așadar ca o varie mișcare a unor deosebite arse și teze, cari cu toate astea se prezintă sufletului ca un întreg. Spiritul cultivat aude această varie mișcare a tonului tot așa ușor și privește asupra-i tot așa de iute pre cât de fără greutate o dezvoltă înainte-ne vorbitorul cultivat. Propusăciunea însă nu stă locului la lărgirea elementelor sale simple; el produce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
teze, cari cu toate astea se prezintă sufletului ca un întreg. Spiritul cultivat aude această varie mișcare a tonului tot așa ușor și privește asupra-i tot așa de iute pre cât de fără greutate o dezvoltă înainte-ne vorbitorul cultivat. Propusăciunea însă nu stă locului la lărgirea elementelor sale simple; el produce și din sine organisme ce apar de sine stătătoare, cari însă cu toate astea sunt ținute la un loc prin o unitate mai naltă. Astfel propusăciunea se lărgește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau să declanșeze pe cale magică furtunile și ploile în beneficiul oamenilor. Așa rezultă din următorul fragment de poem, atribuit lui însuși : Astfel, tu vei opri violența neobosită A vântoaselor ce se aruncă peste ogoare Și cu suflarea lor distrug câmpii cultivate, Dacă vei voi, din contră, s-aduci bune vânturi Vei crea pentru oameni seceta binevenită Din sumbra ploaie, iar din seceta verii isca-vei Ploi ca torenți ce curg din ceruri și pomii adapă (Diogenes Laertios, VIII, 59 ; cf. 59
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sălbatic : Cannabis ruderalis. „Disputa a rămas nesoluționată”, conchide Marcus Boon (61, pp. 167-168). Dacă admitem totuși că semințele folosite de traci la fumigații erau de cânepă, va trebui să optăm pentru una dintre următoarele explicații : - fie foloseau semințe de cânepă cultivată (Cannabis sativa) ; - fie foloseau semințe ale unei varietăți de cânepă sălbatică (63). „Ea crește și semănată, și de la sine” (Herodot, Istorii, IV, 74) sau „Canabis a crescut mai întâi în păduri” (Plinius, Naturalis historia, XX, 259) ; - fie tracii reușiseră să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pare a fi mai important este să stabilim deosebirea calitativă dintre felul cum este receptat spațiul dinăuntrul hotarelor satului (intra muros) și felul cum este receptat spațiul din afara hotarelor (extra muros). Spațiul intra muros este centrat și măr- ginit (hotărât), cultivat și cultural, locuit și ordonat, într-un cuvânt este un spațiu cosmizat (în sensul pitagoreic al conceptului Kosmos = univers bine orânduit). Pentru mentalitatea tradițională, ca și Haosul față de Cosmos, spațiul extra muros se definește prin negarea atributelor spațiului antinomic : el
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o dată le formează la o mie de ani, pentru a le sfărâma pe de-apururi... și cât de târziu s-a realizat? În suta a nouăsprezecea abia. Dar ce-ați învățat din trecutul greu al poporului nostru? Fiece palmă de pământ cultivat e câștigată prin dezrădăcinare de păduri seculare și apărată cu cel mai bun sânge al strămoșilor. Toată munca aceasta e o lungă și penibilă muncă de apropriațiune. Din câteva ponoare de munte ale Carpaților un popor mic la număr, în contra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
univers în care latina și greaca erau considerate limbi vii. Paradigmele științifice ale socialismului secolului al XIX-lea sînt învechite, iar aparatul său literar de asemenea, cu citările, cu aluziile și ocheadele transformate în ebraică chiar și pentru un cititor cultivat. Golirea arhivelor mișcării muncitorești franceze înainte de "bolșevizarea" comuniștilor și de normalizarea socialiștilor este pentru cititorul de astăzi asemănătoare cu trecerea de pe Tele 7 zile pe Revista de Metafizică și Morală. Jaurès și Blum au același patrimoniu cultural ca Marx și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
s-o răsfoiesc de la coadă la cap ori de cîte ori poftesc. N-am nevoie de o mașină pentru a o "citi" și a mi-o aduce aminte. MAREA REVENIRE A IMEDIATULUI Cultura noastră trăită (care nu le aparține oamenilor cultivați) pare să fi îndeplinit dorința lui Alphonse Allais. Da, se pot construi orașele la țară pentru că acolo e aerul mai curat. Da, Africa poate fi reconstruită la New York, oralul pe vîrful scrisului, adică cea mai puternică imediatitate în vîrful perfecționărilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
propriu. Nașterea concomitentă a agriculturii și a scrierii, a crestăturii în piatră și a aratului, comunitatea originară a argilei și a humusului au alăturat scribul și țăranul. Brăzdarul și pana. Pagina cărților noastre vine din latinescul pagus, care înseamnă "cîmp cultivat", iar scrierea greacă numită boustrophédon, care merge de la dreapta la stînga și de la stînga la dreapta, răstoarnă căruța-n drum. Sînt fapte de istorie și de etimologie. Agricultorul îl tipărește pe scriitor, iar istoria se face scriindu-se, se desfășoară
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de cutume exacte și sacre. Individul nu avea drepturi legale împotriva tribului iar grupul putea fi făcut responsabil colectiv pentru acțiuni individuale. Fiecare grup era legat de propria localizare spațială printr-un fel de cordon ombilical spiritual. Pământul deținut sau cultivat era mai mult decât un spațiu în sine, avea o dimensiune spirituală aparte. A extrage pe cineva din spațiul său însemna a-l lipsi de hrana spirituală. Fiecare grup se individualiza prin dansuri, costume și, mai relevant zicem noi, prin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Cu această râvnă prea mare și nepotrivită, el a ajuns ctitorul cel dintâi al barbariei în care este împotmolită astăzi Moldova" (Cantemir, 1967: 236). Dar limba română nu a ajuns să fie reabilitată nici mai târziu, când în mediile oamenilor cultivați erau folosite tot felul de alte limbi. Dinicu Golescu, de exemplu, și-a scris însemnările în greacă, deoarece încercând să scrie în "limba națională" vocabularul nu îi permitea să descrie ceea ce vedea. Dar asta s-a întâmplat "nu făr' de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
încă în procesul de constituire a profilului său, pentru că timpul nu a oferit răgazul secolelor de libertate necesar acestui proces. Iar considerarea realității românești prin lentila culturii apusene nu este benefică deoarece se ajunge la situația în care "Fiecare român cultivat e prin definiție oarecum dezadaptat (...)" (Ralea, 1997: 69). Keyserling considera că venirea evreilor în România era considerată mai degrabă un aspect pozitiv, receptând amuzat "plângerile mișcătoare" la adresa evreilor ale celor cu care intrase în contact. Dar el era convins că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
posibilitatea de a-și expune ideile (n paginile "Curierului rom(nesc". La scurt timp după aceasta, pe 24 iunie 1834, Diamant (( scrie lui Fourier pentru a-l informa cu privire la intențiile sale ș( a-i cere c(teva sfaturi: "Trei terenuri cultivate, fiecare fiind bun pentru o colonie și pe care se află deja câteva clădiri pentru un prim roi de coloniști, clădiri oferite de către proprietarii lor care au devenit partizani zeloși ai proiectului societar și care Vă admiră geniul. (...) Vă solicit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe scară largă, o mare parte din fermieri fiind lucrători și cu proprietari ai pământului. Astfel, în Belgia, Franța, Germania, fermierii închiriază mai mult de 60% din terenul pe care îl cultivă, iar procentul de teren în arendă din pământul cultivat al celor cincisprezece țări ale Uniunii Europene este de 40% vezi și tabelul 6.4 (Lerman, Csaki, Feder, 2002: 153) . Transferabilitatea pământului se consideră a fi la fel de importantă ca proprietatea privată asupra acestuia, la dezvoltarea pieței funciare. Care este, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ceva din ce este "experiment". Probabil că medicii scriitori manifestă mai mult interes pentru experiment. Scrisul este principala cale de comunicare, cu o nuanțare specială atunci când se pune problema transferului de cunoștințe științifice. Fr. Bacon afirma: "Lectura face un om cultivat, conversația un om prompt, iar scrisul un om exact", iar M. Eminescu: "...alegerea și cursivitatea expresiunii și exprimarea vorbită sau scrisă este un element esențial, era chiar un criteriu al culturii". Dincolo de simpla comunicare a ideilor, cuvintele au misiunea de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
într-o frumusețe rece, nobilă și castă; această opoziție dintre dionoisiac și apolinic este una din marile enigme ale modului grec de a fi (Nietzsche). PIERRE CHARRON (1541 -1603) În istoriografia filosofiei reputația sa este execrabilă, cu toate că era un om cultivat, cu o influență considerabilă asupra istoriei și a dezvoltării filosofiei occidentale. Descartes îi datorează elemente conceptuale, Pascal și Bayle au suferit influența sa, iar Spinoza îi datorează multe cugetări din "Etica" (identificarea lui Dumnezeu cu natura, identificarea binelui suprem cu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
niciunul nu e foarte sigur (ar apărea în picturi de Rembrandt, Vermeer). Inhalează praf de sticlă fiind ocupat cu șlefuirea lentilelor; a moștenit proasta constituție pulmonară a mamei sale. Moartea sa (prematură) a fost subită și misterioasă. Era inteligent și cultivat, cunoscător al ebraicii și filosofiei medievale a neamului său. Contestă unele elemente doctrinare și intră în conflict cu comunitatea evreiască. Este victima unei tentative de asasinat, ocazie cu care părăsește Amsterdamul. Este excomunicat pentru "opinii dăunătoare" "comportament incalificabil", "erezii îngrozitoare
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de Apollo, zeul luminii. Prezicerile Pythiei erau formulate în așa fel încât nimeni nu le putea condamna. După unii, Delfi ar fi fost cea mai mare înșelătorie a Antichității. Pythia era analfabetă. Zeii nu doreau să comunice prin intermediul unei persoane cultivate pentru că oamenii cultivați au îndoieli. Deasupra porții de intrare în sanctuarul de la Delfi era un avertisment: "cel cu mâinile necurate să nu se apropie". Unii comentatori ne dau de înțeles că persoanele cu mâinile necurate se aflau de multă vreme
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
luminii. Prezicerile Pythiei erau formulate în așa fel încât nimeni nu le putea condamna. După unii, Delfi ar fi fost cea mai mare înșelătorie a Antichității. Pythia era analfabetă. Zeii nu doreau să comunice prin intermediul unei persoane cultivate pentru că oamenii cultivați au îndoieli. Deasupra porții de intrare în sanctuarul de la Delfi era un avertisment: "cel cu mâinile necurate să nu se apropie". Unii comentatori ne dau de înțeles că persoanele cu mâinile necurate se aflau de multă vreme înăuntru (erau preoții
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
conținuturi ridicate de Ca, Mg, Cu, Zn, și Se în comparație cu speciile ierboase. 3.2. Nutrienții necesari plantelor Analizarea compoziției chimice a plantelor poate oferi indicații cu privire la natura nutrienților necesari pentru creșterea și dezvoltarea lor. Nutrienții majori care sunt necesari speciilor cultivate sunt astăzi bine cunoscuți pe baza unei documentații temeinice anterioare. O atenție deosebită se va acorda în continuare în primul rând unor macroelemente ca azotul, potasiul și fosforul dar a fost recunoscută și importanța altor elemente minerale cum ar fi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sau bulbii (ceapa sălbatică). Competitivitatea dură a acestor buruieni se datorează faptului că părțile lor perene sunt în vecinătatea 92 plantei sau sunt fizic atașate de planta mamă și de aceea au acces mare la spațiul de nutriție al plantei cultivate și utilizează mai bine resursele dintr-un spațiu închis de creștere. Ca și semințele, germinarea părților perene este în relație inversă cu adâncimea, deși germinează de obicei la o adâncime mai mare deoarece găsesc cantități însemnate de elemente nutritive. Abilitatea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]