2,938 matches
-
oglindesc anotimpurile, frumusețea naturii, trecerea ireversibilă a timpului, magia sntimentelor, “de-o vreme alerg spre casă cu brațele deschise”( provizii)..,ori „singurătatea-i/ iederă pe stâncă/ singurătatea-i ca un testament/”(singurătatea), sau “tristețea nu mă lasă/ tristețea-i o cunună grea/ de spini”/( cunună de spini), declarații de dragoste adresate cititorului “de-aș fi fost/ o pasăre albastră/ primul zbor/ l-aș fi făcut/ prin dragostea/ voastră/”( pasăre albastră). După ce am citit poemele din cartea “Livada cu metafore” a poetului
UN POET CE-MPARTE VERSURI “TOT AȘA CUM BUNUL DUMNEZEU/ ÎȘI ÎMPARTE DRAGOSTEA LUI MARE” IOAN VASIU – LIVADA CU METAFORE- EDITURA INSPIRESCU- SATU MARE 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1794 din 29 no [Corola-blog/BlogPost/380568_a_381897]
-
trecerea ireversibilă a timpului, magia sntimentelor, “de-o vreme alerg spre casă cu brațele deschise”( provizii)..,ori „singurătatea-i/ iederă pe stâncă/ singurătatea-i ca un testament/”(singurătatea), sau “tristețea nu mă lasă/ tristețea-i o cunună grea/ de spini”/( cunună de spini), declarații de dragoste adresate cititorului “de-aș fi fost/ o pasăre albastră/ primul zbor/ l-aș fi făcut/ prin dragostea/ voastră/”( pasăre albastră). După ce am citit poemele din cartea “Livada cu metafore” a poetului Ion Vasiu ce printr-
UN POET CE-MPARTE VERSURI “TOT AȘA CUM BUNUL DUMNEZEU/ ÎȘI ÎMPARTE DRAGOSTEA LUI MARE” IOAN VASIU – LIVADA CU METAFORE- EDITURA INSPIRESCU- SATU MARE 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1794 din 29 no [Corola-blog/BlogPost/380568_a_381897]
-
și-au schmbat culoarea Și soarele răsare din apus Încerc să trec și muntele și marea C-un ghiocel pe suflet juxtapus Mi-am acordat simțirea totdeuna Și am vibrat gândind că-oi fi sedus Dar ostenind să-ți împletesc cunună Am rătăcit poemul de răspuns. În ploile ce apele-și revarsă Și-au înecat speranțe în vâltori Poema mea rămâne-va retrasă În căutarea rimei cu fiori Lovește gândul țărmuri insolite Pornit să exploreze lumea nouă Resuscitând destinele ursite Ți-
AUD ADES de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380619_a_381948]
-
Hristos. Tertulian, în lucrarea sa, De Baptismo, spune că mucenicii își dau viața în botezul lor, practicând, în acest fel, bote¬zul sângelui. Dacă în botezul cu apă credinciosul primește iertarea pă¬catelor în botezul sângelui martirul primește coroana și cununa vieții veșnice din mâinile lui Iisus Hristos însuși. După acest botez nimeni nu mai păcătuiește, spune Sfântul Ciprian al Cartaginei. Faptul ca martirul ori mucenicul s-a unit deplin și desăvârșit cu Iisus Hristos în jertfa și mucenicia sa este
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
stelelor să le spun în șoapte, Ca- n inima îmi este dulce-amar, Gândirea i-a făcut din nou hotar. Și gândul mării murmura în taină, În asfințit îmbracă altă haină, Se zbuciuma-n furtună și adună Durerea cerului,cu o cunună De luna și de stele se împodobește, În dulce și amar se amăgește. Ce-i inima,cănd gândul pune lacăt? Ce-i gând ,cănd inima îi pune capăt? Mi-e dulce și amar în drumul meu Și-l am alături
DULCE-AMAR de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379480_a_380809]
-
se ravarsă ca un râu O dragoste fără hotare... Da. Simt românește... Și înaintează mereu înspre oameni Și apăr prin fapte și rugă tot ce iubesc Tot ce-i strămoșesc, tot ce-i românesc! Da! Și țin ca o vie cunună Ce inima mea cu bucurie o-nsoțește... Limba maternă din străbuni moștenită... Limba cea dulce, limba română. Da. Trăiesc și vorbesc românește! Cluj Napoca 31 august 2015 Referință Bibliografică: De Ziua Limbii Române / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379516_a_380845]
-
Omagiu > LIMBA ROMÂNĂ E MAMA CEA BUNĂ... Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba română e mama cea bună Care îmi cântă de jale și dor; Vorbele ei se adună-n cunună Și înfloresc pe al țării ponor. Limba română e floarea câmpiei Roșie ca focul ori galbenă-n grâu Sau albăstrie pe marginea iei... Limba e freamăt ori șopot de râu. Limba-i miracolul ce ne-nconjoară, Muzica sferelor ce ne
LIMBA ROMÂNĂ E MAMA CEA BUNĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379517_a_380846]
-
ochii tăi fântâni cerești, De zâmbesc sau varsă lacrimi, tot cu patimă iubești. Sufletul îți e un templu, de-anotimpuri parfumat, De ții dorurile-ascunse, porți speranța necurmat. Din a trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți. Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergi Și în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi. Când sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vara, De te doare plâns de fluturi,ești la fel ca primăvara
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ochii tăi fântâni cerești,De zâmbesc sau varsă lacrimi, tot cu patimă iubești.Sufletul îți e un templu, de-anotimpuri parfumat,De ții dorurile-ascunse, porți speranța necurmat.Din a trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți.Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergiși în orice-mprejurare cauți pe toți să-i înțelegi.Când sărutul ți-este foc te asemuiesc cu vara,De te doare plâns de fluturi,ești la fel ca primăvara,Dacă
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
livezi Te țin atât de strâns de mână Ca să te am o veșnicie Să fim noi două pe vecie Zână fragilă și senina Cu suflet alb de ființă fină Mă împresori cu mari fiori Și te doresc ca pe-o cunună Să plângem vesel chiar de-I ploaie Și să dansăm uitând de noi Peste a vietii lacrimi moi Zână fragilă și senina Ești a mea mama Al meu tata Un îngeraș ce ma păzește Ce doar iubire dăruiește Și-mi
ZANA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379583_a_380912]
-
noi în apus? Pentru ce ne vine... toamna? Astea-s întrebările!... Domnul Ioan Muntean încheie „plutonul” acestei cărți document cu... săruturile anotimpurilor, dar ne exlică ce și cum se petrece luni și miercuri; „Luni/ pentru cei buni/ luni/ s-aprind cununi/ s-aprind pe cer/ culori/ și stele/ și-n inimă s-aprind/ iubiri însărutate”, iar „Miercuri/ cerul îți trădează/ chipul/ printre nori de turme-nvolburate/ adăpostind în ochiurile de stele/ vremi/ când a noastre buze/ dulce în amurg/ se-mpreunau
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Actualitate > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - LACRIMI, LANȚURI, CĂTUȘE ȘI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINȚĂ ȘI BUCURII SFINTE Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Ce grai adânc au pentru noi/ însemnele lăsate/ de-ai noștri sfinți, martiri, eroi/ în urma lor,/ prin toate
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Cel plâns și cel nedreptățit/ Și pelerinul însetat/ În vatra ta au înnoptat.// Lumină lină leac divin/ Încununându-l pe străin/ Deasupra stinsului pământ/ Lumină lină Logos sfânt.” (Ioan Alexandru, Lumină lină-Imne 1964-1973, Ed. Eminescu, București, 1975) Lacrimile Prigoanelor sunt Cununi de veacuri hărăzite fiecărei generații de sacrificiu, Chemate și Alese, împletite ca o soartă a dramei permanente în destinul istoric al Adevărului divin, al dreptății, al suferinței și al jertfei Neamului dacoromân: „Iarăși după gratii/ Sufletu-mi se zbate/ Noaptea
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
e <>./ Sub văl de raze tainic împletite/ Își mișcă-ncet mânuțele de floare.” (Monahia Teodosia (Zorica) Lațcu, Coconul-Ție, Doamne, îți voi cânta. Doxologia, Iași, 2013) Toate Lacrimile au țesut Giulgiul răstignirilor de veacuri, dar tot ele au înflorit și în cununa Învierii Neamului biruitor: „Spălăm cu lacrimi răni și spade,/ sfințim cu lacrimi un sărut,/ din lacrimi ridicăm arcade/ pe unde viața ne-a durut.// ... Din lacrimi punem pod genunii,/ din lacrimi înviem mereu,/ și împletind din lacrimi funii,/ ne priponim
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Că toți suntem ai lui-și tu, și noi.” (Demonstene Andronescu, Primește-ți, lume, țărna înapoi! Peisaj lăuntric Versuri din închisoare. Fundația Sfinții Închisorilor, Pitești, 2014) Sângele temnițelor devine pentru călăi roșii, stâlpul infamiei, stigmatele fierului înroșit, pentru Martirii dalbi, Cununi de-azur, iar pentru Mărturisitori mistici, Nimburi de dor ale sufletelor pure. „Doar cântecul adus între zăvoare/ scâșnește-n piscul tragicei vieți/ și-nsângerat îmi cade la picioare/ de când se tot izbește de pereți.” (Andrei Ciurunga-Rezistență, op.cit.) Sângele temnițelor a țâșnit
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
de copil/ Neînfricat!/ Pe margini stau părinții și plângeau!/ Nu lor le era dat/ Să cucerească-un Canaan.../ Sfântă zi!/ Cincizeci de ani au așteptat/ Un semn din cer!/ Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - LACRIMI, LANȚURI, CĂTUȘE ȘI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINȚĂ ȘI BUCURII SFINTE / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1819, Anul V, 24 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
venin...// Nu, tu nu ești meșterul, nici câneazul,/ nu ești înstelatul împărat./ Sfâșiat ți-i pieptul și obrazul,/ tu ești marele însângerat!// Te-ncrustăm, zadarnic, în agată/ și-n icoane noi pe flori de crin./ Crinii nu vor stinge, niciodată,/ umbrele cununilor de spin.// Eu nu-ți pipăi steme și nici laur.../ Numai rănile mă plec și ți-le strâng/ și le fac medalii mari de aur,-/ în genunchi, le-nchid în inimă și plâng.” (Radu Gyr, Baladă pentru Eminescu, în Balade
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
obiceiurilor, a datinilor, a rostuirilor, a împlinirilor spre desăvârșirea spiritului înălțător. Frumusețea-suișul sufletului e o cărare înmugurită a inimii unde imnul bucuriei înflorește primenind revărsarea lui Dumnezeu ca o Oglindă ce ne adâncește în apele Frumuseții Sale. Neamul nostru hărăzit Cununii Carpaților înveșmântați în porfira verde a nemuririi a odrăslit pe această miraculoasă Cale a lui Hristos, călăuzit de negrăita sa Frumusețe temerară. Arcul Frumuseții divine s-a răsfrânt în curcubeul haric ce înbrățișează frumusețea milenară a geto-dacilor care, a nimbat
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
mai român, mai frumos.// Totdeauna literele-acestea împreună,/ suind în zări limpezi de curcubeu,/ doar în taina porfirii cunună,/ au odrăslit în Om și Dumnezeu.// Totdeauna literele-acestea MARIA:/ Mamă, Aleasă, Rai, Iubire, Altar,/ sunt încununarea Cerului cu Glia./ Sunt cuminecare. Sunt cununi de har.// Ele zămislesc zorii de Mamă,/ mugur în floare pe-al vieții Altar,/ iubirea Ta-nalță spre cer România,/ Pământul și Cerul îți sunt Inelar,/ Învierea e-n Tine, Ave Maria! (Întru Numele Tău-MARIA, G.C.N.) Numele dacoromân MARIA este
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
îngrijire a răniților, văduvelor și orfanilor de război, să devină nu doar un Vlăstar ortodox mult mai regal, ci o Aură a Cerului angelic, în care a odrăslit suav și martiric Sf. Elisabeta-Marea Ducesă. Cuvioasa Stareță MARIA s-a odrăslit Cununii imperiale martirice a Țarilor și Marilor Duci, alături de alte milioane de mucenici ruși executați de iudeo-bolșevicii sovietici. FEMEIA prin plămada ei hirotesită și harismatic conferită de Atotcreatorul este locul de întâlnire dintre Dor și Dăruire, dintre Frumos și Sublim, dintre
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
facă să vină la București abia în aprilie 1888. Târziu. În dimineața zilei de 15 iunie 1989, poetul se stingea în sanatoriul doctorului Șuțu. La slujba prohodirii din biserică Sf. Gheorghe, o doamnă din Moldova, așeza pe pieptul poetului o cunună de „Nu-mă-uita”. Doamna era, fără îndoială, Veronica Micle. Veronica Miclea s-a retras la mănăstirea Văratec. La sfarsitul vecerniei, aproape de miezul nopții, călugăritele de la mănăstirea Văratec au rămas nemișcate. Clopotele bisericii începuseră să bată rar și funebru, a moarte. În
O IUBIRE ETERNA MIHAI EMINESCU SI VERONICA MICLE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381187_a_382516]
-
BUGA AL SFÂNTULUI ȘI DOMN ȘTEFAN,CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LACEASUL SFANT DE ASCULTARE !JURĂM,PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFA CELOR DE PE ... XXVII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - LACRIMI, LANȚURI, CĂTUȘE ȘI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINȚĂ ȘI BUCURII SFINTE, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015. „Ce grai adânc au pentru noi/ însemnele lăsate/ de-ai noștri sfinți, martiri, eroi/ în urma lor,/ prin toate!” (Traian Dorz) „Întrebat
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Răstimpul ăsta mut ce curge-n ape, ca pe-o icoană aburind sub feșnic, mi-a istovit scânteia prinsă-n pleoape, prinzându-mi cu lăcate somnul veșnic. Ascult cum cântă îngerii prin iarbă, scobind cununi prin suflete plecate, pe mâinile-mi răcite ploaia oarbă, mi-a șters cu fruntea-i glodul de păcate. Răstimpul ăsta-n care mă-nalț ca o suflare, se scutură de oase prin pielea de pământ, își trage-n ceruri umbra
RĂSTIMPUL de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381248_a_382577]
-
de a soarelui privire ce-mi dansează-n ochi cu zâmbet aurit de-a toamnei vină și de-al sufletului umblet de al fulgerului vis, trecut într-un zbor deschis de tunete și furtună și de-un nor ca o cunună (pe un cer livid și-albastru) lucifer sau doar un astru 17 apr 2016, București Referință Bibliografică: Singur/ă / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1934, Anul VI, 17 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Tălpău
Ă de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381355_a_382684]
-
-au scuturat Peste ziua ce-o să vină. Privește omule în jur Minunile ce te-nconjoară Respir-adânc aerul pur Zâmbește-apoi , așa-ntr-o doară! Spre curcubeu întinde-o mână Și-alege două, trei culori Să le-mpletești cu praf de lună... Cunună scamelor de nori! Privește macii sângerii Din palma câmpului tăcut Deschide poarta inimii Și fă acum ...ce n-ai făcut! Din felinarele de stele Alege unul ...care vrei Anină-ți dorurile grele Și liniștea încet s-o bei! Primește-mbrățișarea
CE VREM, CE-AVEM ȘI CE ALEGEM? de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381347_a_382676]