940 matches
-
Europeană de Investiții (BEI), care era destinat exclusiv refacerii infrastructurii feroviare afectate de calamități naturale. Bunurile, produsele și serviciile achiziționate au reprezentat panouri de afișaj în stațiile CFR, un sistem de monitorizare a 100 km de traseu de cale ferată, cuplaje electrice, schimbătoare de cale ferată (macazuri), motorină și soluție de ignifugare. Din probatoriu a rezultat că furnizorii erau societăți care nu aveau autorizație de furnizor feroviar AFER pentru livrarea de bunuri și servicii către CNCFR. Mai mult, acestea erau fie
Mihai Necolaiciuc condamnat la 10 ani de închisoare pentru devalizarea CFR by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102005_a_103297]
-
cu benzină de construcție „Daimler”. Însă primele vehicule feroviare românești echipate cu motoare Diesel au fost automotoarele produse de "Malaxa" începând cu 1934. În anul 1938, firma "Sulzer AG-Winterthur" realizează pentru CFR, ca prototip de încercare, o locomotivă Diesel cu cuplaj electric, care în perioada interbelică a fost una dintre cele mai puternice locomotive de acest tip din lume. Era constituită din două unități cuplate, fiecare având o putere de 2.200 CP. Echipamentul electric și partea mecanică au fost livrate
Locomotiva 060-DA () [Corola-website/Science/337673_a_339002]
-
cu concursul firmelor americane "General Electric" și "General Motors". Acest tip de locomotivă este dotată cu două boghiuri, în fiecare fiind montate trei osii, fiecare osie fiind acționată de un motor electric propriu. Cele două boghiuri sunt legate prin intermediul unui "cuplaj transversal", prezent dedesubtul locomotivei exact în mijloc. este prevăzută cu o suspensie în două trepte: Timoneria de frână este de tip simetric, adică asupra fiecărei roți acționează o pereche de saboți de frână situați diametral opus. Acest sistem de frânare
Locomotiva 060-DA () [Corola-website/Science/337673_a_339002]
-
electrice de tracțiune se face prin intermediul unui angrenaj cu roți dințate. Numărul de dinți pentru roțile angrenajului la fiecare tip de locomotivă: Pe fiecare osie sunt fixate prin presare roțile și tot pe acesta se află coroana dințată care face cuplajul cu electromotorul de antrenare. Pentru ușurarea rulării, între buza bandajului roții și ciuperca șinei există un joc, care este necesar în curbe pentru evitarea frecării prea intense între cele două componente. Osiile sunt confecționate prin forjare, apoi sunt supuse unui
Locomotiva 060-DA () [Corola-website/Science/337673_a_339002]
-
magnetic este închis (fără întrefier), ceea ce face ca fluxul magnetic exterior să fie foarte mic. Asta permite plasarea inelelor unul lângă altul, fără ca fluxurile lor să interacționeze. De asemenea, o dispunere alternativă la 45° a inelelor este favorabilă pentru reducerea cuplajului dintre ele. Inelele de ferită sunt dispuse într-un "plan" (o matrice rectangulară, nu neapărat pătrată), iar prin ele trec firele de selecție X și Y, cel de citire S, și, la începuturi, și firele de inhibare Z. Materialul din
Memorie cu ferite () [Corola-website/Science/336421_a_337750]
-
În fizică, o constantă de cuplaj este o cantitate adimensională ce caracterizează intensitatea unei interacțiuni. Evaluate la scară macroscopică, atomică sau nucleară, constantele de cuplaj pentru cele patru interacțiuni fundamentale diferă între ele prin multe ordine de mărime. Valorile constantelor de cuplaj pentru interacțiunile tare, electromagnetică
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
În fizică, o constantă de cuplaj este o cantitate adimensională ce caracterizează intensitatea unei interacțiuni. Evaluate la scară macroscopică, atomică sau nucleară, constantele de cuplaj pentru cele patru interacțiuni fundamentale diferă între ele prin multe ordine de mărime. Valorile constantelor de cuplaj pentru interacțiunile tare, electromagnetică și electroslabă, măsurate la energiile înalte (de ordin 10 GeV) realizate în acceleratoarele de particule moderne, tind să se
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
fizică, o constantă de cuplaj este o cantitate adimensională ce caracterizează intensitatea unei interacțiuni. Evaluate la scară macroscopică, atomică sau nucleară, constantele de cuplaj pentru cele patru interacțiuni fundamentale diferă între ele prin multe ordine de mărime. Valorile constantelor de cuplaj pentru interacțiunile tare, electromagnetică și electroslabă, măsurate la energiile înalte (de ordin 10 GeV) realizate în acceleratoarele de particule moderne, tind să se apropie. Extrapolarea acestor valori la energii mult mai înalte (de ordin 10 GeV sau mai mult) sugerează
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
moderne, tind să se apropie. Extrapolarea acestor valori la energii mult mai înalte (de ordin 10 GeV sau mai mult) sugerează posibilitatea unei teorii unificate a interacțiunilor elementare. Măsurate în procese la scară macroscopică, atomică sau nucleară, valorile constantelor de cuplaj pentru cele patru interacțiuni fundamentale sunt împrăștiate peste mai bine de 40 de ordine de mărime. Exceptând interacțiunea gravitațională, pentru care nu există o teorie cuantică satisfăcătoare, se constată că în realitate aceste „constante” depind de transferul de energie-impuls în
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
o stare dinamică, în care sunt create și anihilate încontinuu particule virtuale. Rezultatul acestor fluctuații este o polarizare a vidului, de aceeași natură cu polarizarea unui dielectric în electromagnetism, și care modifică intensitatea interacțiunii. În cazul interacțiunii electromagnetice, constanta de cuplaj la energii de ordinul masei bosonului Z formula 8 , devine formula 9 , față de valoarea formula 10 la energii atomice de ordinul formula 11. Conform teoriei interacțiunii electroslabe, interacțiunea slabă a hadronilor este mediată de bosonii W și Z; constanta de cuplaj, la energii de
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
electromagnetice, constanta de cuplaj la energii de ordinul masei bosonului Z formula 8 , devine formula 9 , față de valoarea formula 10 la energii atomice de ordinul formula 11. Conform teoriei interacțiunii electroslabe, interacțiunea slabă a hadronilor este mediată de bosonii W și Z; constanta de cuplaj, la energii de ordinul masei mezonilor W formula 12 , are valoarea formula 13 , mai mare decât constanta de cuplaj pentru interacțiunea electromagnetică. Valoarea cu multe ordine de mărime inferioară evaluată pe baza interacțiunii slabe a leptonilor rezultă din masele mici ale electronului
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
la energii atomice de ordinul formula 11. Conform teoriei interacțiunii electroslabe, interacțiunea slabă a hadronilor este mediată de bosonii W și Z; constanta de cuplaj, la energii de ordinul masei mezonilor W formula 12 , are valoarea formula 13 , mai mare decât constanta de cuplaj pentru interacțiunea electromagnetică. Valoarea cu multe ordine de mărime inferioară evaluată pe baza interacțiunii slabe a leptonilor rezultă din masele mici ale electronului și miuonului, raportate la masa bosonului W. În cazul interacției tari, mediată de gluoni, la scara la
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
interacțiunii slabe a leptonilor rezultă din masele mici ale electronului și miuonului, raportate la masa bosonului W. În cazul interacției tari, mediată de gluoni, la scara la care aceasta are ca efect "restricționarea quarkurilor" ("quark confinement") în interiorul hadronilor, constanta de cuplaj este de ordinul unității; contribuția fluctuațiilor stării de vid (crearea de perechi quark-antiquark virtuale) este pozitivă. La scară mult mai redusă domină însă mecanismul numit "libertate asimptotică" ("asymptotic freedom"): interacțiunile dintre quarkuri devin foarte slabe. La energii de ordinul masei
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
contribuția fluctuațiilor stării de vid (crearea de perechi quark-antiquark virtuale) este pozitivă. La scară mult mai redusă domină însă mecanismul numit "libertate asimptotică" ("asymptotic freedom"): interacțiunile dintre quarkuri devin foarte slabe. La energii de ordinul masei bosonului Z, constanta de cuplaj tare se reduce la formula 14. Existența unor constante de cuplaj efective dependente de energie ("running coupling constants") și faptul că valorile lor tind să se apropie la energii mari sugerează posibilitatea unei teorii unificate a interacțiunilor fundamentale. În cadrul modelului standard
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
este pozitivă. La scară mult mai redusă domină însă mecanismul numit "libertate asimptotică" ("asymptotic freedom"): interacțiunile dintre quarkuri devin foarte slabe. La energii de ordinul masei bosonului Z, constanta de cuplaj tare se reduce la formula 14. Existența unor constante de cuplaj efective dependente de energie ("running coupling constants") și faptul că valorile lor tind să se apropie la energii mari sugerează posibilitatea unei teorii unificate a interacțiunilor fundamentale. În cadrul modelului standard al particulelor elementare, rezultatele experimentale la energii de ordinul 10
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]