6,308 matches
-
eram, din politețe ultimul care trecea prin punctul de control, când sacul de curier a trecut prin controlul electronic, acesta a declanșat alarma și a început să țiuie. Mi s-a cerut să deschid sacul. I-am prezentat foaia de curier și am explicat că deschiderea semnifică violarea curierului diplomatic, încălcarea convenției de la Viena, unde RFG era parte semnatară. Polițistul nu era impresionat de explicațiile mele și insista să deschid eu sacul, ceea ce nu-mi era permis. Am apelat la sprijinul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de control, când sacul de curier a trecut prin controlul electronic, acesta a declanșat alarma și a început să țiuie. Mi s-a cerut să deschid sacul. I-am prezentat foaia de curier și am explicat că deschiderea semnifică violarea curierului diplomatic, încălcarea convenției de la Viena, unde RFG era parte semnatară. Polițistul nu era impresionat de explicațiile mele și insista să deschid eu sacul, ceea ce nu-mi era permis. Am apelat la sprijinul consulului care era deja departe, cu delegația. Superiorul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
apelat la sprijinul consulului care era deja departe, cu delegația. Superiorul polițistului, venit cu consulul român, a rezolvat imediat situația, dar a întrebat, totuși, ce metale pot fi în sac pentru a declanșa sistemul. Am explicat oficialului vestgerman că în curier sunt documentele delegației pentru reuniunea de la Helsinki, care erau puse de fiecare membru al delegației în dosare cu șine metalice, cu numeroase agrafe tot metalice. Prima grijă când am ajuns la Helsinki a fost să transfer tot documentarul delegației în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Carol I” din Craiova. Adolescentul descoperă lucrările lui Humboldt și, mai ales, ale lui Flammarion, căruia, mai târziu, în 1901, îi va dedica un studiu. Debutează în 1892, la „Revista ilustrată”, cu traduceri, în anul următor publicând alte tălmăciri în „Curierul Olteniei”. Înființează o societate literar-științifică și scoate în 1895 revista școlară „Freamătul”. Absolvind liceul în 1896, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care nu o termină. Continuă să se instruiască, formându-și o cultură enciclopedică
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
în localitatea natală (1951-1962), apoi urmează filologia la universitățile din Cluj (1964-1965) și București (1965-1969). Își ia doctorarul cu teza Critica literară interbelică (1978). Îndeplinește, succesiv ori simultan, funcții redacționale - uneori de conducere - la „Flacăra”, „Tribuna României”, Radioteleviziunea Română, „Conspect”, „Curierul național” ș.a. Debutul ca scriitor a avut loc în 1967, în revista „Amfiteatru”, iar debutul editorial îl constituie volumul de versuri Duhul pământului, apărut în 1971. A publicat un studiu de istorie și critică literară (Mihai Ralea, vocația eseului, 1973
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
din discursul biografic, în care viața se împletește foarte strâns cu opera. Sagacele cercetător umple mari lacune de istorie literară (ca de exemplu identificarea articolelor nesemnate ale lui Heliade), discută critic diversele ipoteze privind biografia, alcătuiește o adevărată monografie a „Curierului românesc”, cea mai importantă publicație condusă de „părintele literaturii române”, așa după cum rescrie și istoria revoluției de la 1848, a exilului și a anilor ce au urmat, mai puțin știuți, din viața lui Heliade. Textul e punctat de largi analize critice
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
contabilizează pe ecrane de computer viața efemeridelor!” (Iarna absențelor noastre). SCRIERI: Chiron sau Răni permanente, Cluj-Napoca, 1997; Xinesis, Cluj-Napoca, 1997; Saxofon cu ape friguroase, Cluj-Napoca, 1998; Eonda fragilă sau Triumful lui Proteu, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Răni permanente, „Curierul” (Cluj-Napoca), 1998, 159; Poantă, Dicț. poeți, 15-16. Ct.C.
ANTONIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
el își limpezește vocea lirică. Între 1893 și 1901, în țară, îi apar traduceri și creații proprii, semnate și Mitif, în „Adevărul literar”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Vieața”, „Povestea vorbei”, „Evenimentul”, „Literatură și artă română”, „Pagini literare”, „Convorbiri literare”, „Curierul literar” ș.a. În vara anului 1902, se afla la Dumbrăveni, unde, împreună cu St. O. Iosif, pe care îl cunoscuse la Paris, traduce poezii de Paul Verlaine, ce vor fi strânse în volum în 1903. Din toamnă, cei doi se implică
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
DRĂGHICESCU, Alexandru G. (27.X.1859 - ?), poet. Ofițer de carieră (în 1908 era căpitan), D. a fost, în lumea literelor, un diletant perseverent și cu veleități. A colaborat cu versuri la „Oltul”, „Războiul”, „Amicul familiei”, „Recreațiuni literare”, „Curierul Olteniei”, „Independentul”, adunându-le apoi în volumele Flori singuratice (1887) și Flori veștejite (1908). Sentimentale și romanțioase sau fals meditative, în spiritul liricii minore de la sfârșitul secolului al XIX-lea, poeziile mimează, uneori până la pastișă, atitudini lirice pașoptiste (Gr. Alexandrescu
DRAGHICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
, revistă apărută la București de la 17 iunie 1922 până la 8 aprilie 1923, cu o periodicitate neregulată. Director-proprietar: N. Vămășescu. În articolul Director fără voie se arată că noua publicație continuă „Curierul artelor” (deși apare în paralel cu gazeta condusă de Juarez Movilă) și că își propune să consemneze fenomenul teatral și operetistic național. Mai clar apare formulat acest obiectiv în articolul Către cititori, din al doilea număr: „«Curentul artelor» va fi
CURENTUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286584_a_287913]
-
care îl proiectau redactorii. În articolul-program se spune (e posibil ca autor să fie Tudor Arghezi, unul dintre principalii colaboratori): „Ne-am gândit să împletim o revistă. O revistă care să aibă numai prieteni, un ring pentru ideile lor, un curier de informație și de orientare.” Rubrici mai importante: „Cronica rimată” (susținută de Horia Furtună), „Cronica măruntă”, „Vitrina cu cărți”. Dintre semnăturile primului număr: Gala Galaction, Pamfil Șeicaru, Dragoș Vrânceanu, Tudor Arghezi, Romulus Dianu, Ionel Teodoreanu, Mircea Ștefănescu, Ioachim Botez. Odată cu
CURENTUL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286586_a_287915]
-
Baconsky, și debutează în 1956, cu poezia Fluviul, în ziarul local „Făclia”. Semnează apoi mai ales articole de critică literară în „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scrisul bănățean”, „Ateneu”, iar după 1989 și în „Gazeta de Cluj-Napoca”, „Unitatea națională”, „Curierul”, „Cetatea culturală”, toate din Cluj-Napoca, în „Unu” și „Al cincilea anotimp” (Oradea), „Poesis” (Satu Mare), „Semne” și „Ardealul literar și artistic” (Deva) ș.a. Între 1959 și 1962 activează ca reporter la Radio Cluj, apoi ca redactor și secretar general de redacție
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
CURIER IEȘEAN, revistă apărută la Iași, lunar, de la 20 ianuarie 1941 până la 15 noiembrie 1942, sub conducerea lui C. Nic. Bratu și N. Șt. Beldie; prim-redactor: George-Mihail Dragoș. Articolul-program, intitulat La drum, proclamă subsumarea orientării revistei la preceptele (mai mult
CURIER IESEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
cu proză, însemnări culturale, sociale, politice și mai ales vizând probleme ale învățământului primar, cu note de drum și amintiri în „Neamul românesc” și „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Ramuri”, „Învățătorul român”, „Roma”, „Tribuna”, „România”, „Cuvântul”, „Universul”, „Graiul românesc”, „Nădejdea”, „Curierul”, „Satul”, „Pământul”, „Credință și muncă”, „Poșta țăranului”, „România satelor”, „Viața Basarabiei”, „Revista Asociației învățătorilor mehedințeni”, „Poporul român”, „Gazeta de Transilvania” și în numeroase alte periodice. A tradus și a prelucrat din Jean Aicard, Louis Albert, Roberto Bracco, Edmondo de Amicis
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
, revistă literară și culturală apărută la București între anii 1837 și 1847, redactată și editată de I. Heliade-Rădulescu. A înlocuit o altă revistă a lui Heliade, „Gazeta Teatrului Național”. C. de a. s. (primul titlu: „Curier de ambele sexe”), deși anunțat ca bilunar, a avut o apariție neregulată: în zece ani au ieșit cinci „perioduri” a câte 24 de numere. În ultimul „period”, alfabetul de tranziție este înlocuit cu cel latin. Între 1862 și 1864 Heliade
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
amestecau cu lucrări originale de valoare și cu versiuni din mari scriitori străini. Scopul revistei - „a servi de arhivă la istoria literaturei și limbei noastre” - apare mai clar în ultimii ani și este formulat explicit cu prilejul reeditării. Ca și „Curierul românesc”, din care reproduce frecvent poezii și articole, C. de a. s. a urmărit, nu întotdeauna consecvent, idealurile naționale înscrise în programul Societății literare (1827) și a fost una din principalele publicații care au participat la mișcarea de emancipare națională
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
Ghica, N. Bălcescu este compensată, în parte, de bogata și variata activitate a lui Heliade și de colaborarea frecventă a lui C. Negruzzi. Heliade e prezent cu câteva titluri care l-au consacrat ca poet: balada Zburătorul (inclusă și în „Curierul românesc”), Căderea dracilor, Ingratul, cântul I din Michaida. Mai oferă poezii D. Bolintineanu (O fată tânără pe patul morții, Mihnea și baba), Iancu Văcărescu, C. Aristia, iar dintre poeții moldoveni - Gh. Asachi, V. Alecsandri (poezii populare), Al. Donici. Pe lângă versuri
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
CURIERUL ROMÂN, cotidian politic și literar care apare la București de la 20 august până la 18 decembrie 1881. Ziarul își propune să cultive memoria lui Ion Heliade-Rădulescu, în care scop cei doi redactori, G. Danielopolu și Chr. Suliotis, obțin colaborarea lui I.
CURIERUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286601_a_287930]
-
scop cei doi redactori, G. Danielopolu și Chr. Suliotis, obțin colaborarea lui I. I. Heliade-Rădulescu, fiul scriitorului, precum și dreptul de a folosi denumirea cunoscutei gazete heliadiste. Cu numărul din 7 octombrie, I. I. Heliade-Rădulescu retrăgându-se din redacție, titlul devine „Curierul României”, dar modificarea de nume nu schimbă nimic din orientarea și conținutul gazetei. În fiecare număr se publică versuri și articole politice scrise de Ion Heliade-Rădulescu. Colaborau Scarlat Moscu, autor de studii literare fără însemnătate, iar începând cu numărul 64
CURIERUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286601_a_287930]
-
CURIERUL ROMÂN, gazetă politică și literară apărută la Botoșani, bisăptămânal, între 2 martie 1886 și 26 august 1904, ca organ al Partidului Liberal. Datorită înclinațiilor literare ale directorului, Ioniță Scipione Bădescu, C.r. a acordat un însemnat spațiu beletristicii. În cei
CURIERUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286599_a_287928]
-
CURIERUL DE IAȘI, publicație apărută la Iași, lunar, între decembrie 1992 și decembrie 1993. Director: Mihai Cozma; redactor-șef: Traian Tanea; secretar de redacție: Manole Corcaci; redactor: Nicolae Grunzu. Publică reportaje, informații, eseuri, cronici, literatura. Colaborează cu versuri Simona Silion, Constantin
CURIERUL DE IASI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286595_a_287924]
-
CURIERUL BUCUREȘTILOR, cotidian politic și literar, apărut la București între 14 iulie 1875 și 17 martie 1876. Redactorul acestei gazete trebuie să fi fost Gr. H. Grandea, prezent statornic cu versuri, nuvele și articole politice. El își republică aici, în foileton
CURIERUL BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
Mendès, Émile Zola, Goethe, Tolstoi, Turgheniev. Din Baudelaire transpune Victor Antonescu Chant d’ automne, și tot el face prezentări documentare ale lui Maupassant și Henri Meilhac. Redacția a editat din când în când și câte un supliment literar, intitulat fie „Curierul Olteniei literar”, fie „Curierul literar”. R.Z.
CURIERUL OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286598_a_287927]
-
Tolstoi, Turgheniev. Din Baudelaire transpune Victor Antonescu Chant d’ automne, și tot el face prezentări documentare ale lui Maupassant și Henri Meilhac. Redacția a editat din când în când și câte un supliment literar, intitulat fie „Curierul Olteniei literar”, fie „Curierul literar”. R.Z.
CURIERUL OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286598_a_287927]
-
neamului românesc, au luat nobila hotărâre de a înființa, sub conducerea și prin activitatea lor, o nouă revistă săptămânală, în jurul căreia nădăjduim că se vor aduna de la sine toate elementele rodnice, doritoare de muncă, ale generației tinere. Noi cei de la «Curierul literar» - în fața acestui eveniment, vestitor al unei faze de reculegere și de însuflețire în mișcarea noastră culturală - ne simțim datori să alergăm la chemarea celor doi aleși. În vederea acestei contopiri, «Curierul literar» încetează de a mai apărea.” Alți colaboratori: Badea
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]