18,969 matches
-
1991 cu Barton Fink, intermediați de Schatzberg, Coppola - de două ori, Scorsese, Fosse, Soderberg, Lynch). Perseverența decanului de vîrstă (tocmai a intrat în al patrulea sfert al propriului secol) și frecvența neslăbită a junilor maturizați (mediu cvadragenari) întrețin imaginea unei curse contra-cronometru care rămîne pasionantă, în ciuda variațiilor de tonus, cu subtilitățile reînnoite, recent, în Joc de culise al septuagenarului sau Marele Lebowsky al celor doi frați - ca să ne limităm la peliculele difuzate și la noi. În producțiile de ultimă oră, se
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
destule alte mijloace dacă vreau s-o fac, mai potrivite. Nici lungimea nu mă frămîntă. Miile de pagini din Iosif și frații săi, enormul roman al lui Thomas Mann, nu m-au speriat mai tare decît cele zece pagini ale Cursei de șoareci, povestirea Selmei Lagerlöf. Nici Divina Comedie mai tare decît volumașul Plumb cu care a debutat Bacovia. Cît despre morala ce se desprinde din poveste, asta chiar mi-e indiferentă. Aș putea continua cu lucrurile de care nu mă
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
este scris, deci, la persoana întâi, din perspectiva unui pitic diform, marginalizat de oamenii normali. Îți trebuie multă imaginație ca să te substitui unui asemenea personaj. Și totuși, Stelian Țurlea câștigă pariul. Mai mult decât atât, el participă dezinvolt la această cursă (narativă) cu obstacole, creând impresia că nimic nu e mai simplu decât să le depășești unul după altul și să treci surâzător linia de sosire. Personajul-narator ni se prezintă singur, de la început, într-un stil direct și șocant: " Sunt mic
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
astfel încît să-l primească fără nici o întîrziere sau grabă însuși Scaraoțchi. Era un camion nou-nouț fabricat în România cu un motor american cu motorină; un camion urît, verzui, ca la armată și care se afla probabil în prima lui cursă, - un rodaj istoric -, cu țeava de eșapament scoțînd un sul de fum negru, norul învăluind afetul de tun pe care se afla mortul ilustru pus în cosciugul greu de stejar și înfășurat într-o pînză roșie; dacă era și-un
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
să se audă un infrasunet ce coboară din ce în ce mai jos pînă cînd se atinge zona imperceptibilă dintre conștient și subconștient, partea liminară în care nu mai este nevoie de nici un cuvînt... Cartea ca un infrasunet. Cititorul trebuie atras ca într-o cursă. * Cotul țiganilor. Rîul Ialomița, în copilărie. Țigăncile goale, vara, sărind din apă turbure cu brațele în sus, cu țîțele lor negre și țipetele nerușinate. Cînd plouă tare, malul se surpă, cotul se lărgește din an în an, pe cînd, pe
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
spectatorii cu care urma să văd Trilogia belgrădeana. Au trecut zece minute după oră 19,00. Timp suficient. Din aproximativ patru sute de locuri, capacitatea Sălii "Toma Caragiu", erau ocupate treizeci (pînă la final am ramas douăzeci și nouă, cineva abandonînd cursa mai devreme). Era aproape deprimant. Cel puțin la Teatrul "Bulandra" nu am mai văzut așa ceva. Și în nici un caz vineri seară - nu luni sau marți - la un spectacol ce tocmai avusese premieră. Poate a fost doar o întîmplare nefericită și
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
meargă prin țară, dar nu de dragul drumurilor. Prefera să călătorească noaptea cînd folosea trenul, iar în cele două dăți în care m-a invitat să mergem cu mașina lui, Skoda lui Ulici, cum i se zicea, am gustat senzațiile unor curse de mare viteză. Șofa bine, dar după a doua experiență de acest fel, i-am spus că nu-mi place cum conduce. Alții însă erau cuceriți de stilul lui care le provoca vărsări numeroase de adrenalină. De fapt, Laurențiu cred
Ulici al meu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16603_a_17928]
-
Sfântul Grigorie de Nyssa prin chemările mirelui, care-și îmbie mireasa să-l urmeze tot mai sus, reînvie însă continuu și face ca sufletul să nu se oprească niciodată în loc, ci, întărit de har, să pornească mereu înainte 47. Metafora cursei și a parfumului 40 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, Omilia a IX-a, P. G. XLIV, col. 968C. 41 Ibidem, Omilia a IV-a, P. G. XLIV, col. 833C. 42 Ibidem, Omilia a V-a, P. G. XLIV
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de mare, încât nu poate fi satisfăcută cu cupa înțelepciunii. Întreaga cupă nu este suficientă pentru a-i ostoi setea 53. Apoi, tot în opera In canticum canticorum, Sfântul Grigorie adaugă o altă mare imagine a progreselor spirituale: cea a cursei (δρόμος)54. Noi nu suntem aici în planul primei căi, a sufletului separat de Dumnezeu și care suspină după El. La acest grad, dorința este sentimentul unei absențe. Suntem în viața de unire. Sufletul participă la Cuvânt, atât cât este
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
schimb de la unul la altul, Dumnezeu venind în suflet și sufletul din nou emigrând în Dumnezeu”57. Comentariul la Cântarea Cântărilor ne oferă mai multe exemple remarcabile care ne fac să revedem aceleași idei din paragraful precedent, grupate în jurul metaforei cursei: „Pricina dragostei (αγάπη) sufletelor este mireasma parfumului Mirelui, spre care ea aleargă (τρέχονται) fără încetare, tinzând (επεκτεινομέναι) spre ceea ce este înainte și uitând ceea ce este în urmă. «Căci noi alergăm în urma ta, după mirosul parfumurilor tale». Dar unele (suflete) care
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
unele (suflete) care n-au atins perfecțiunea în virtute aleargă spre țelul pe care îl arată mirosul parfumurilor. Sufletul mai desăvârșit însă, tinzând mai ardent (επεκθα σφοδρότερον) spre ceea ce este înainte, a ajuns deja la ținta spre care este orientată cursa și se învrednicește de comorile din cămări”58. Imaginea cursei este deci evocată aici de textul Cântării Cântărilor. Atracția din partea lui Dumnezeu este exprimată prin metafora parfumului 59. Regăsim aici această imagine a sufletului purtat „pe urmele” lui Hristos: „Cauza
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
spre țelul pe care îl arată mirosul parfumurilor. Sufletul mai desăvârșit însă, tinzând mai ardent (επεκθα σφοδρότερον) spre ceea ce este înainte, a ajuns deja la ținta spre care este orientată cursa și se învrednicește de comorile din cămări”58. Imaginea cursei este deci evocată aici de textul Cântării Cântărilor. Atracția din partea lui Dumnezeu este exprimată prin metafora parfumului 59. Regăsim aici această imagine a sufletului purtat „pe urmele” lui Hristos: „Cauza dragostei (ἀγάπη) (sufletelor) este mireasma parfumului Mirelui, spre care ea
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
La un moment dat, respectabilitatea serii deraiază din pricina sosirii unei bande de prieteni ai lui Carlton. Bat la ușă și mă duc să le deschid eu, curios ca un șarlatan de bîlci, să văd cine o să-mi mai cadă în cursă, înghițind gogoașa că aș fi doar un băiețaș cuminte, în vîrstă de nouă ani. Mă aștept să întîmpin niște adulți sobri și, cînd colo, dau peste o haită de haidamaci cu cizme înalte și plete nețesălate. în frunte, gagica lui
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
ai vrea cumva să ne închidem în casă, să ducem o viață de pustnic, da, de sihastru, da, asta vrei? El: n-aș merge până acolo. Câteodată, obuzele lui treceau chiar pe deasupra capului meu și se duceau să-și încheie cursa nu știu unde, departe în orice caz, foarte departe, într-un loc de neatins, într-o altă lume. Uite, chiar trece unul. Eu: adică? El: greu de explicat. Eu: fă un efort! El: vreau să spun, numele tău l-am îngropat în
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
din legendele și din cartea de istorie, ar fi fost exact contrariul a ceea ce știm. Și mai ales a ceea ce ținem să știm. Se pare că el ar fi fost un luminat reformator, trădat de ai săi și atras în curse fără număr de sprijinitorii casei Lancaster, cu scopul de a opri - sau a încetini măcar - progresul. Se zice că nici multe dintre crimele ce-i sînt atribuite nu le-a făptuit. Mai scrie acolo că nici gînd ca Richard să
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
vocea rostitoare schimbă, de-a lungul a șapte volume chipuri, măști, își mărturisește, după sclipirile de extaz, oboseala ("strig țară/ m-ai orbit țară/ Lume m-ai sleit lume/ mă torn în cubul mic/ al unui zar/ să mă odihnesc" (Cursa ) între lucruri bolborositoare și viclene oglinzi, se pierde și se recucerește, cu matură melancolie, ades ironic și câteodată placid, într-o neostoită spunere. Istoricul literar, apreciindu-i echilibrul și puterea, l-ar situa în continuarea înnoitorilor interbelici, cu vagi răsunete
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
întâmpla așa ceva. Faxul spunea explicit că sosesc douăzeci și patru de turiști a doua zi și ei au apărut în holul hotelului cu o zi mai devreme. L-a surprins în primul rând faxul operatorului german că un grup sosește cu o cursă charter și aterizează pe aeroportul Mihail Kogălniceanu. “Vă rugăm să trimiteți autocarul să preluați, la ora unsprezece de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, douăzeci și patru turiști germani sosiți prin firma “TUI TRAVEL”, pentru “Complexul“ dumneavoastră” scria negru pe alb în fax. A crezut
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
-și termină bine gândurile, când văzu la prima buclă în apropiere de Timiș cum zidul de protecție este rupt și lumea adunată pe marginea șoselei se bulucea, privind în prăpastie. A presupus că tânăra a ajuns înainte de vreme la capătul cursei. - “Deci până aici ai reușit să ajungi, tâmpito!” spuse el imediat. A tras de îndată mașina în afara carosabilului și a alergat spre zona de unde a văzut că Maserati-ul a părăsit șoseaua lovindu-se de parapet plonjând în necunoscut. Se
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
hoteluri avea câte o încăpere de fiecare parte, confecționate din lemn și placate cu scândură așezate pe orizontală, iar acoperișul le era din stuf. Bănuia că sunt baruri sau cafenele. Acest ponton era de acostarea ambarcațiunilor de agrement care făceau curse cu amatorii de plimbări pe lac. Ajungând la el, s-a urcat pe ponton și a început să arunce la păsări bucățile de pâine. Era o întrecere contra cronometru cine apucă mai întâi. Desigur că cei mai avantajați erau pescărușii
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
au ajustat folclorul, au pus la contribuție arhivele istorice și vestigiile arheologice pentru a înjgheba un trecut fals, util propagandei. Un trecut tot atît de ireal, ca și viitorul pe care-l promiteau și tocmai din această pricină reprezentînd o cursă pentru naivii lăsați pradă îndoctrinării: " Atunci s-a produs cea mai puternică anexare la politică a istoriei noastre naționale, care n-a fost străină de un anumit specific ce a caracterizat România în experiența totalitară a țărilor din Estul Europei
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
-și gînditor barba și a cărui unghie de la picior, lustruită de atîți superstițioși, mă pusese s-o ating și eu sărind pînă la sandaua din care ieșea, - deoarece - zicea el - purta noroc în după amiaza aceea cînd ne duceam la cursele de ogari... Michel-Angelo, îmi spunea el în metrou mergînd în direcția Tiburtini, credea în semne... Bătrînul se dădea îndărăt dacă în ziua aia vedea o femeie borțoasă, nu mai zic de pisică. N-am prea evoluat, constata nea Bebe în
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
pe tînjală. Josefina, cățeaua pe care cîștigase o dată o sumă uriașă,... zece milioane de lire, uriașă i se păruse lui, nu mai concura și se zicea că acest Romeo, mascul dezordonat, își înfipsese colții în gîtul ei, după terminarea unei curse și cățeaua ajunsese pe mîna veterinarului... Josefina, nevasta lui Napoleone... Nea Bebe o adora. Se dusese o dată la ea și o mîngîiase, punîndu-i sub bot un biscuite cu proteine... în ziua aia îl rugasem să-mi facă cunoștință și mie
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
ori răsuflă adînc, parcă oftînd... În după amiaza aceleiași zile, mă invitase la un aperitiv Fon Emilio, patronul trattoriei mici de lîngă Columna lui Traian, fiind aproape și Circul de cărămidă, Colliseumul... Don Emilio era și el un împătimit al curselor de ogari. În ziua aceea, nu se dusese... Pe seama lui Romeo, pe care îl cunoștea bine, făcuse o serie de remarci urîte probabil în argoul său sicilian din care mare lucru nu înțelesesem; decît ceva cu brigante,... banditul!... După aceea
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
film, în toți acești peste zece ani, s-au dovedit lamentabile. Cei care au investit, sporadic, ceva bani în ceva filme, s-au dovedit nu niște pionieri în meseria, nascîndă, de producător de film în România, ci niște aventurieri de cursă scurtă, niște improvizați în căutare de improvizații. După '89, nimeni nu s-a îmbogățit sau nu s-a ruinat, la noi, făcînd film. Există și așa-numiții producători pe banii statului: oameni în posturi cu putere de decizie, care au
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
egal succes, și producători - a fondat un studio de producție (Europa Corp) și, în Normandia, un supersofisticat centru de post-producție (Digital Factory). Unii spun că-și conduce destinul de producător impetuos, ca un pilot de formula 1 hotărît să cîștige cursa. Pe care o și cîștigă, fiind un norocos. Luc Besson respinge ideea norocului: "Nu sîntem la cazino. E vorba de muncă, nu de noroc. Fac film de la 17 ani și știu că norocul poate interveni 5% sau 10%, niciodată mai
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]