1,183 matches
-
de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni liberi, care îndeplineau o slujbă la curtea domnească sau bisericească. Numărul lor a crescut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a avut loc procesul de centralizare a statului. Slujitorii erau o altă categorie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni liberi, care îndeplineau o slujbă la curtea domnească sau bisericească. Numărul lor a crescut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a avut loc procesul de centralizare a statului. Slujitorii erau o altă categorie de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când a avut loc procesul de centralizare a statului. Slujitorii erau o altă categorie de oșteni, care apar la finele secolului al XV-lea. Așadar, spre deosebire de C. C. Giurescu, istoricii noștrii au socotit că este vorba de două categorii de oșteni: curteni și slujitori. Nu s-a ținut seama de afirmația domnului, atunci când scria după bătălia din 1476 că “eu cu curtea mea am făcut ceea ce am putut”. Este vorba de oastea mică, elita oastei moldovenești, formată din boieri domnul, îngăduindu-le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și credincios, iar astăzi ne slujește nouă drept și credincios”. Boierii sunt nu numai stăpânitori de moșii, ci și slugile domnești, adică toți aceia care pot îndeplini și o slujbă în numele domnului. Într-o recenzie la cartea lui Nicolae Stoicescu, Curteni și slujitori, Al. Gonța considera pe bună dreptate că “orice boier sau ostaș care exercită o misiune la una din curțile, de ocol sau de ținut, ori la Curtea Domnească din capitala țării, este implicit și un curtean”. Pasaje din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nicolae Stoicescu, Curteni și slujitori, Al. Gonța considera pe bună dreptate că “orice boier sau ostaș care exercită o misiune la una din curțile, de ocol sau de ținut, ori la Curtea Domnească din capitala țării, este implicit și un curtean”. Pasaje din Letopisețul lui Grigore Ureche ne demonstrează că toți boierii mici și mari, fie că îndeplineau sau nu o slujbă, erau curteni. Când a luat domnia Ștefan cel Mare, Grigore Ureche scria: “Deciia Ștefan Vodă strâns-au boierii țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
considerat că Ștefan cel Mare i-a făcut boieri pe unii țărani, care s-au comportat vitejește pe câmpul de luptă, de unde și concluzia potrivit căreia vitejii au fost ridicați din rândul țăranilor, iar dintre acești viteji s-au ales curtenii. La Dlugosz, textul ne arată că Ștefan pe mulți de la țară, din ordinul pedestrașilor, au fost trecuți (mutați) în ordinul luptătorilor călare, ceea ce nu înseamnă că din țărani au fost făcuți boieri care luptă călare. În prima mențiune din Letopisețul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al decodării simbolului ține de percepția profană: „în orice viziune escatologică, cenușa va simboliza lipsa de valoare, nulitatea legată de viața omenească, datorată precarității acesteia”. Șperlă este desconsiderat, chiar dacă are sânge albastru: „era urgisit Șperlă de împărat și de toți curtenii lui și socotit ca o pacoste, bună numai să încurce pe alții”. Ceea ce conține însă nucleul valorii imanente flăcăului vine, din nou, dinspre solar: cenușa este „legată în mod esențial de principiul yang, deci de soare și de aur, ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Huși și în împrejurimi (Râșești, Dobrina, Vutcani), arheologii au descoperit un fragment de femur, o bucată de fildeș, măsele de mastodonți etc. S-au găsit, de asemenea, unelte ale oamenilor preistorici (paleolitic și neolitic): răzuitoare și lame de cuțit (la Curteni și Arsura), vârfuri, percutoare, nuclee de silex, topoare de mână, unele șlefuite și perforate, dălți etc. Informația arheologică actuală conchide că zona orașului actual Huși și împrejurimile lui erau locuite la începutul Neoliticului (mileniile IV-III î. Hr.), și în Epoca Metalelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la Bunești-Averești, au fost descoperite două depozite de unelte de fier, ce conțineau: topoare, seceri, dălți, săpăligi, cuțite, dornuri, clești pentru forjă, tipsii de forjă, brăzdare de plug, numeroase unelte pentru prelucrarea bijuteriilor. Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că uniunile de triburi ale geților din acest spațiu au avut legături comerciale intense cu lumea greacă. De asemenea, amforele descoperite la Bunești și Corni-Huși (secolul al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și lumea romană, de credință politeistă și creștină, au contribuit la romanizarea și creștinarea populației din zona noastră, la utilizarea limbii latine și la răspândirea culturii romane în acest areal. Dintr-o epocă mai târzie, au fost descoperite opaițe la Curteni (com. Oltenești), în 1976, pe care a fost imprimat semnul crucii, interpretat de istorici ca o atestare a creștinismului din secolul al IV-lea d. Hr., pătruns prin filiera romană. De asemenea, arheologii au dat la iveală chiupuri (vase foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
chestiune subiectivă. Mai dificilă a fost, desigur, încadrarea în lege (scrisă sau nescrisă) a persoanelor cu comportament morbid, dar cu integritate mintală aparentă (a caracteriopatiei în general). Aici a intervenit optica unei anumite societăți. Alta a fost atitudinea față de psihopatul curtean sau față de nobili, în general, și alta față de alți indivizi, cu aceeași structură psihologică, dar de o clasă inferioară. În aceste cazuri, limitrofe, sensul legislației nu a putut lua în considerație starea patologică a individului în cauză, stare mai greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ultima șansă de salvare. ȘTIINȚA: Bogdan (4 intervenții), Angheluță (13) - Marin (8), Chiper (5), Matei (4), Burghel (4), Ivan (2), Vântu (2), Amoagdei (1), Niga. Antrenor: Ion Arsene. OȚELUL: Polocoser (10 intervenții), Stoleru (1) - Țăcălie (7), Cioaric (6), Tătar (4), Curtean (3), Gheorghe (3), Tudor (1), Alifanova (1), Mărginean (1), Grigore (1), Iacob (1). Antrenoare: Gabriela Artene. 28 IANUARIE Martin Prachar a revenit la Știința ! Plecat în urmă cu două sezoane de la Bacău la Reșița și, mai apoi, la campioana HCM
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
3-1 (5),6-2 (10), 7-5 (15), 9-6 (20), 11-8 (25), 15-10(pauză), 18-11 (35), 20 11 (40), 22-13 (45), 23-13 (50), 29-21 (final). Marcatoare OȚELUL: Trandafir 5, Ad. Țăcălie 2, Carmen Gheorghe 2, Nicoleta Iacob 2, Nicoleta Tudor 2, Daciana Curtean 2, Georgeta Grigore 3, Delia Mărginean 3, Cătălina Cioaric 1, Alexandra Țăcălie 2, Iulia Artean 2(unul din 7 metri), Tatiana Alifanova 1. ȘTIINȚA: Chiper 4, Burghel 2, Marin 1, Vântu 1, Agrigoroaie 4, Niga 4, Câlici 1, Ilișescu 2
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
intrând la pauză cu un avantaj de 4 goluri. După pauză, Ion Arsene a schimbat garnitura, introducând noile achiziții, astfel încât OȚelul s-a impus fără probleme, 27-20. OȚELUL: Blaga, Bocăneală - Druțu (4), Cioaric (4), Tudor (3), Grigore (3), Horja (3), Curtean (2), Pavăl (2), Gheorghe (2), Rădulescu (2), Iacob (1), Artean (1), Trandafir, Mărginean. Antrenor: Liviu Paraschiv. ȘTIINȚA: Bogdan, Angheluță - Chiper (5), Niga (3), Chelaru (3), Burghel (2), Ivan (1), Dumitrache (1), Ilișescu (1), Vîlcu (1), Cîrligeanu (1), Roșu (1), Ababei
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
unei facțiuni și întărire a alteia, erau toate prezente. Din nou tipic pentru țările cu grad ridicat de corupție, participarea la o astfel de corupție sau măcar tolerarea ei era de rigueur la Curte. Demascarea ei era dincolo de puterea oricărui curtean, iar încercarea de a face acest lucru nu ducea decât la separarea de facțiunea proprie, respectivul fiind privat de sprijinul necesar pentru supraviețuire. Singurele consecințe ar fi fost cu siguranță izolarea, probabil expulzarea de la Curte și posibil moartea. În orice
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ca reprezentant pe pământ al Domnului, Regele se situa deasupra legii umane și dincolo de reproșul politic, având în depozit fiduciar întreaga proprietate din cadrul regatului său. Așadar, deși teoria în sine nu pare să fi fost convingătoare, nici chiar pentru majoritatea curtenilor, după Restaurație, teoriile asupra monarhiei ce au derivat de aici ofereau posibile justificări pentru ca Regele și facțiunea sa să se opună responsabilizării. Teoria susținea de asemenea o psihologie a conducerii care se traducea în solidaritate de clasă. Așadar, transferul puterii
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
De fapt, guvernarea a trecut de la conducerea monarhică la controversata conducere oligarhică, cu multe din caracteristicile Casei Stuart transferându-se pur și simplu către Parlament și Administrația publică. Acest fapt nu este surprinzător, din moment ce, în mare parte, moștenitorii aristocrați ai curtenilor de la Casa Stuart și-au păstrat responsabilitățile afacerilor statului fără să fie tulburați nici de controlul extern, nici de orice noțiune de noblesse oblige. În absența unui sistem de partide eficient, ca să nu mai vorbim de orice percepție a politicii
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
grație divină, era unicul izvor al legii. Recluziunea, o practică orientală prin care persoana conducătorului era ferită de contactul cu mediul profan, era contracarată de splendide ceremonii oficiale, în cadrul cărora puterea și gloria lui erau etalate în fața cetățenilor și a curtenilor.1 Acest monarh autocratic domnea peste un guvern birocratic numeros, ale cărui eficiență și succese au variat de-a lungul secolelor. Ca orice imperiu mare, Bizanțul era sfîșiat de permanentele rivalități dintre facțiunile politice și de problemele legate de succesiunea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
central s-au reflectat direct asupra mediului rural. Întrucît era nevoie urgentă de bani gheață, unele pămînturi din sistemul timarelor au trecut sub controlul direct al trezoreriei și au fost date apoi în arendă cu scopul de a obține impozite. Curtenii primeau și ei alocații funciare sub formă de cadouri sau în schimbul anumitor servicii. Așa cum vom explica mai încolo, o parte a pămînturilor au devenit practic proprietatea particulară a celui care le avea în stăpînire. Odată cu eșecul imperiului de a anexa
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
două ieșiri din impas pentru a face față durerii unui prinț repudiat: mânăstirea sau eșafodul. Nouă ne-a revenit o a treia, cea mai grea poate: Coroana. și trebuie să suportăm, în mijlocul singurătății noastre atât de dureroase, amabilitatea echivocă a curtenilor, surâsurile iro nice ale ambasadorilor străini și aerele nerușinate ale curtezanelor și favoritelor! Iar la toate acestea se adaugă reproșurile și neînțelegerea Voastră, Domnule, care ne sunteți cel mai drag pe lume, unicul nostru refugiu și speranța noastră. O, Seniore
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ruinele de la Amarna. S-o fi îndrăgostit de ea? Cum o fi arătat în realitate? Știam că n-a avut o viață ușoară, alături de reformatorul ei soț, Amenhotep IV, de cele șase fiice și de o multitudine de preoți, miniștri, curteni, care s-au întrecut, după dispariția sa, să-i șteargă imaginea și numele de pe toate inscripțiile și monumentele. Am revăzut apoi la Pergamon Museum minunile care m-au fascinat și în urmă cu 30 de ani altarul din Pergam, poarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bărbat falnic, berbant, derbedeu (acesta fiind înțelesul din sintagma „crai de Curtea Veche” și vine tocmai de la dezmățul lor impudic în ruinele curții domnești). Pașadia cunoștea istoria și știa sensul acestei „însoțiri de cuvinte”, care, spune el, „lasă pe jos - curtenii calului de spijă - cu aceiași însemnare, din vremea lui Ludovic al treisprezecelea” (s.n.). Radu Albala explică (în Luceafărul, nr. 9/1985) cine erau acești „curteni”, anume „les courtisans du cheval d’airain”, cum erau numiți inșii fără căpătâi care-și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
hotărât și răbdător. Tăierea boierilor e purtare de criminal fanatic într-o privință, de om politic rece într-alta. Tabloul respectiv e al unui colorist îndrăzneț, amestecător de costumații pitorești, de sânge și lividități. Drama lui Moțoc, soi de Polonius, curtean lingușitor și poltron, predat de vodă furiei populare, formează un al doilea act puternic. Dezorientarea vulgului și hotărârea lui irațională de a cere "capul lui Moțoc" sunt de o rară fericire. Mai departe urmează lupta de exterminare a Lăpușneanului, a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
minune se observă cîteodată la sărbătoarea mea. La locul adunării am pus covoare pe jos în jurul cazanului mare și i-am îndemnat să ia din el pentru că le-a dat-o sfîntul Zabelio. S-a trecut la catastif veni- turile curtenilor pentru plata birului cuvenit dar chipurile lor s-au aprins și au înce- put să strige însă i-a prins sfînta rușine cînd le-am aminti de oluri. Se zice că mama își scoate în fața satului totdeauna fiul îmbrăcat în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
roi celle qui mérite la préférance?, el a roșit și n-a vrut aceasta. În anumite situații era chiar mai puțin vanitos decît miniștrii săi. Richelieu nu i-a iertat niciodată lui Corneille faptul că i-a transmis printr-un curtean că se pricepe la versuri mai bine decît el. În schimb, cînd, tot într-o dispută literară, Boileau l-a contrazis pe rege în privința calității unor versuri, pe care criticul le considera proaste, iar suveranul le credea bune, acesta a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]