2,824 matches
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI Gîndurile-s păsări călătoare: Se opresc sau nu;cum vrei ;sau zboară, Caută creanga următoare. Cuib
CUTREMURAŢI-VĂ ŞI NU PĂCĂTUIŢI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357222_a_358551]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI Gîndurile-s păsări călătoare: Se opresc sau nu;cum vrei ;sau zboară, Caută creanga următoare. Cuib își fac Doar de le lași, De cumva Îți sunt pe plac. Când te culci și-astepți să vină somnul, Gînduri pot
CUTREMURAŢI-VĂ ŞI NU PĂCĂTUIŢI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357222_a_358551]
-
care, Sunt lăsate-n voia mare. Și cresc, cresc, Te-nebunesc. Le accepți Și le-mplinești. Cheia înțeleaptă-i prima fază. Dac-atuncia creieru-i de pază, Și la poartă el veghează, Vine-un gînd, Verificînd, Tu-l alungi, Și rău-nvingi. Cutremură-te și nu păcătui! Alungă gîndul rău ! Nu îl cloci! Și-n pace dulce vei dormi. Pace ai c-un creier treaz, Nu e bai, Nu e necaz. Cutremurați-vă și nu păcătuiți! Spune-ți aceasta cînd stați în patul
CUTREMURAŢI-VĂ ŞI NU PĂCĂTUIŢI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357222_a_358551]
-
veghează, Vine-un gînd, Verificînd, Tu-l alungi, Și rău-nvingi. Cutremură-te și nu păcătui! Alungă gîndul rău ! Nu îl cloci! Și-n pace dulce vei dormi. Pace ai c-un creier treaz, Nu e bai, Nu e necaz. Cutremurați-vă și nu păcătuiți! Spune-ți aceasta cînd stați în patul vostru, apoi tăceți! Referință Bibliografică: CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 929, Anul III, 17 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
CUTREMURAŢI-VĂ ŞI NU PĂCĂTUIŢI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357222_a_358551]
-
gîndul rău ! Nu îl cloci! Și-n pace dulce vei dormi. Pace ai c-un creier treaz, Nu e bai, Nu e necaz. Cutremurați-vă și nu păcătuiți! Spune-ți aceasta cînd stați în patul vostru, apoi tăceți! Referință Bibliografică: CUTREMURAȚI-VĂ ȘI NU PĂCĂTUIȚI / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 929, Anul III, 17 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CUTREMURAŢI-VĂ ŞI NU PĂCĂTUIŢI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357222_a_358551]
-
Arată-mi credința ta fără fapte, și eu îți voi arăta, din faptele mele, credința mea (Iacob 2, 18)". Recunoaște el oare două credințe? Nu, însă evidențiază o laudă nechibzuită: „Tu crezi în Dumnezeu, dar și demonii cred și se cutremură" (Iacob 2, 19). Recunoaște el oare credința dracilor? Nu, dar dovedește minciuna aceluia care se laudă cu calitatea pe care și dracii o au. „După cum trupul fără suflet este mort, așa și credința fără fapte" (Iacob 2, 26). Oare compară
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
și protejată..îi dădea siguranța că nimic rău, nu-i se va întâmpla! Tristețea lui o durea. M.Joseph se încruntă și închise ochii. Îl supărase? El scutură din cap a negare. Își fixă privirea în ochii femeii, ea se cutremură...ce dramă ascundea omul? Bărbatul îi acoperi fața cu sărutări mărunte. Trupul o trăda iar el o îmbrățișa cu putere; îi șopti ceva la ureche, o tulbură profund! O rugăminte, un legămînt, îi cerea ! Era cu putință? „Desigur” încuviință el
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
Versuri > Cuvinte > POEM DE POST... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 20 Noiembrie 2011, spre seară... „Ești un parazit”, ce vorbe grele, La căpătâiul tatălui bolnav, Pământul s-a cutremurat sub stele Și cerul a gemut deasupra grav! Sărmanul om, câtă amărăciune A izvorât atunci din ochii lui! Dar sufletul, mocnind ca un tăciune, Nu și-a rostit durerea nimănui Și nimenea nu l-a văzut plângând Cât a trăit
POEM DE POST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357299_a_358628]
-
para de foc cea gravă Cel ce sfarmă cedrii cu sfântul Lui glas Glasul drept întru marea cuviință Ce-a sădit în mine dreapta credință În calea spre trăire mi-a fost atlas Cel ce varsă para focului divin Și cutremură pustiul din fapte Apăra inima de rău și venin Va împărți peste potop și veac Binecuvântările Sale apte La tăria poporului să-i dea leac PSALMUL 29 Doamne n-ai veselit pe vrăjmașii mei Împotriva mea și iar m-ai
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
ultima cărare PSALMUL 32 Celor drepți li se cuvine laudă Cântați-I Lui cântarea nouă din nai Strigăt de bucurie soartei să-i dai Cuvântul cel mai sfânt omul s-audă De Domnul tot pământul să se teamă Să se cutremure toți fiii lumii El a semănat și-a dat rodul humii Orice poruncă zidită în seamă Iar sfatul Celui de Sus rămâne-n veac Gândurile inimii din neam în neam Este pentru trupul meu cel mai bun leac Așteptă pe
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului Emanuela se cutremură. Era cu spatele către mașina la care se lucra, cu dificultate, pentru a fi eliberată de sub greutatea teiului. Peste mașină căzuse acea parte din tei, de unde pleacă ramificațiile coroanei din trunchiului bătrân, care însemna câțiva arbori maturi puși laolaltă. Cuvintele
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
puși laolaltă. Cuvintele profesorului. dr. Popescu s-au izbit de timpanele Emanuelei cu forța unei lovituri de ciocan. Răsunau precum dangătul unui clopot ce nu-și sfârșește ecoul: “Doamna doctor Străinu!” Mintea Emanuelei se chinuia să înțeleagă... Un frison o cutremură zdruncinându-i întregul corp: “Nu se poate!... Nu!... Doctorița Străinu? Daniela?... Nu se poate!” Pașii au purtat-o aproape instinctiv către zona de unde încă îi mai răsunau în urechi cuvintele profesorului. Mintea ei, până atunci extraordinar de lucidă și organizată
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
ce-o să ceară ca să pună o vorbă bună pentru băiat. Nu face nimic pentru prietenie, cum se bate el cu pumnu-n piept, nenorocitu’ ăsta! Și nici nu e prieten cu omu’ meu... Nici nu ar putea fi, Doamne ferește!” s-a cutremurat femeia la gândul acesta și s-a închinat după ce a închis ușa după ea. A trecut prin toată casa cu pași mărunți și înceți, să nu facă zgomot, ca să vadă dacă este totul în ordine. Bătrânii adormiseră cu ușa deschisă
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
autor foto: Victoria Anghelache stau pe gânduri hotărârea se amână. ascult... vitraliile lasă ziua să treacă. între ruga mea și a îngerilor sunt trei sfere. le văd între clopote. ajunge cerul. ți-am spus să taci. ai uitat... râde crucea. cutremurând centrul, cuvintele respiră poezie... Referință Bibliografică: gândul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GÂNDUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357902_a_359231]
-
Autorului Beatitudine Binecuvântate, eterne anotimpuri! Sinteze miraculoase de culori Lire izbăvitoare de suspinuri Inepuizabile, nostalgice așteptări E zvon sedus de împrimăvărare Încununat de ciripit corupt Ce urcă în amețitoare Zăpezi de cântec neîntrerupt. Este un vuiet de verde abil Ce cutremură liniștea somnoroasă E un tărâm de speranță, un tril De dimineață aurie, luminoasă. E inundație de alb, de argint În ramurile de soare înfometate Care în țipăt de patimi sclipind Se leagănă lin, neînduplecate. Este un fluviu de culori ce
BEATITUDINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357904_a_359233]
-
aventurile lor carcerale, în momente de viață și de moarte. Unele fragmente sunt amuzante, altele nu sunt în stare să vă facă să visați. Fără să simțiți, sunteți purtat prin multiple hăuri ale urii umane, unde riscul de a vă cutremura este real.” Chipurile acestor tineri sunt așezate în ultimile pagini ale cărții. Aceste fotografii sunt atât de grăitoare încât, multă vreme nu poți rupe dialogul cu ei ca să poți închide cartea. Viața din închisoarea Târgșor, dar și din alte închisori
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]
-
dai răgazul necesar ideilor și trăirilor să se așeze pentru a căpăta pe deplin înțelesurile. Nu poți să nu-ți pui din când în când întrebarea firească: într-o asemenea situație, eu cum aș fi reacționat?... și să nu te cutremuri. Dacă, despre neamul românesc auzim astăzi uneori cuvinte care ne pătează obrazul, cartea semnată de Victor Roșca vine să spele petele de pe obraz și să depună mărturie că există mulți semeni aflați în umbră care nu și-au pierdut verticalitatea
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]
-
te dureau, precum ne dor și pe noi azi. Comemorăm plecarea ta poete drag și de aceea, Pe necuprinsul cer cu stele și-al tău Luceafăr blând, Te-am vrea din nou aici ca să rescrii Scrisoarea III-a, Cum,Se cutremură Sultanul și se deșteaptă el în gând Sau cum îi încolți alt gând și mai viclean, dar bun... Să facă El, Alah, să se însoare cu frumoasa Malcatun Fiica lui Edebali, vis de la profet trimis dar dup-aceea, Nici armata
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
-l mai văzuse vreodată în tot acest timp. Lângă ea era un Sergiu care înlocuise cuvintele acelea pline de bun simt cu un limbaj de birjar și constata cu uimire că boxele, care altă dată dezmierdau auzul, acum trebuiau să cutremure pereții A invitat-o la dans sau mai bine-zis, a luat-o la dans încercând să o dezbrace, puțin câte puțin și, deși picioarele nu prea-i dădeau semne de ascultare, a împins-o cu forță pe o canapea si
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
sau li se împotrivește. Era de preferat așa, decât să suporte zâmbetele largi, schimonosite de ură (aș zice rânjetele) - unora care l-au împins moralmente spre acest act extrem. Chiar dacă nu ești om politic, nu se poate să nu te cutremuri când vezi că ai ajuns la cheremul și poftele nesăbuite ale unor conducători nedemni de numele de români. Cum poți fi inuman când aparții umanității? Pentru orice greșeală există și o ispășire, o compensație, o penitență. Dacă am sta să
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
de voluptate ... și, chiar în clipa cînd i-a simțit răsuflarea între coapse și limba șerpuitoare și fierbinte despincîndu-i fructul excitat, roua ei de femeie a început să îi curgă în șuvoaie pe pulpe și un orgasm nimicitor, care a cutremurat-o, i-a răvășit simțurile. Nici n-a înțeles domnul inginer Marcu ce i s-a întîmplat în clipa aceea. Doborît de excitare, a privit-o pe frumoasa femeie culegîndu-și chiloțeii de pe bord și dispărînd în pădure. De ciudă, a
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
că nu știu că ei există nu pentru că spiritul a triumfat asupra cărnii, ci pentru că părinții lor nu au fost niște monștri cufundați în visele cenușii ale centrului universului, ci pentru că au fost niște luminițe colorate, pulsatorii, care s-au cutremurat de culorile vii, emoționante, ale vieții. Parcă trecuse un secol de cînd trupurile lor tremurau răvășite, vîntul foșnea molcom prin frunzulițele sălciilor, albinele bîzîiau prin flori, scufundîndu-se în oceanele de mirosuri și culori năucitoare, Mancuse o luase în brațe și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
în picioare și o va trata ca pe o plantă?! Seva plantei este dulce, își zicea ea, lingîndu-și buzele înfometate de adevăr și extaziată de micile orgasme care încă îi mai despicau zona mătăsoasă dintre coapse. Acolo fusese el - se cutremura ea pentru a cîta oară, și nimeni nu-mi va mai lua această trăire ... Poate că o să iubească vreodată un alt bărbat, dar acele clipe nu îi vor mai știrbi niciodată perfecțiunea voluptății din adîncul ființei ei, așa cum nu va
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
vreun prost de pe-aici de prin sat, dar cine îi mai dădea atenție lu' alde madam Jorjet, care abia aștepta să iasă în stradă și să participe la vreo bătaie asortată cu expresii neaoșe, care o făceau să se cutremure de voluptate. Grigore Țăranu era mai mare ca ea cu opt ani, tocmai împlinise patruzeci și trei de ani, fusese plecat ani de zile la minele din Petroșani, unde se cîștiga bine, și se însurase pe acolo, dar nu avusese
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
după treizeci și cinci de ani de muncă are pensia neîndestulătoare, cu care abia își acoperă becul chior din cameră. Nu radio, nu televizor, ea își țese lumina ochilor în acele desene demențial de armonioase, care seamănă cu basoreliefurile babiloniene. Adelina se cutremurase de emoție, imaginîndu-se pe ea însăși pe acel prag, migălind cu milioane de împunsături la un goblen de care se vor bucura alții, și singură, cutremurător de însingurată, ca și cum ar fi fost părăsită de viață. Și o lacrimă îi înflorise
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]