4,348 matches
-
să total irelevant pentru motivațiile sale sau pentru ceea ce a f]cut de fapt. Aceast] problem], uneori numit] problemă acraziei sau sl]biciunea voinței, se afl] în afara scopului acestui articol. Ne afl]m acum în situația de a relua întrebarea dac] judec]țile morale pot fi numite adev]rate sau false. Imperativele evident nu pot. Putem rezolva problema cel mai simplu dac] revenim la noțiunea de sens descriptiv explicat] mai devreme. Judec]țile morale îl au datorit] universalizabilit]ții lor. S
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale au un înțeles descriptiv, si de aceea se poate spune sau doar explică în cadru limitat c] dețin condiții de adev]r și sunt adev]rate sau false, poate fi folosit pentru a pune în lumin] mult disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din „este” (judec]ți morale din fapte nemorale). Date fiind aceste tr]s]turi ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau adev]ruri autojustificabile care sunt destul de substanțiale pentru a permite derivarea unei teorii morale interesante, atunci ele trebuie s] treac] de adev]rurile logice și de cele care sunt „necesare din punct de vedere pragmatic”. Totuși nu este clar dac] exist] astfel de adev]ruri sau cum le-am putea recunoaște, dac] ele exist]. Fundaționalismul a dominat epistemologia pentru prima jum]țațe a acestui secol, dar a întâlnit dificult]ți considerabile. Tentativele de a construi lumea din incorigibilele deliber]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vorbesc de la sine sau sunt autojustificabile. 3. Alte probleme de metod] Diferențierea dramatic] dintre fundaționalism și coerentism pe marele ecran al dialecticii filosofice poate ascunde faptul c] ele au multe în comun. O problem] important] pe fundalul acestei dezbateri este dac] și în ce m]sur] teoriile morale pot sau trebuie s] fie legate de revizuire. În aceast] privinț], fundaționalismul și coerentismul au mai multe în comun decât se poate imagina. Unii cred c], din moment ce opiniile coerentiste încep cu credințele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între a respecta ordinele sau inclinațiile morale. Distincția dintre exemplele ipotetice și cele imaginare este important], dar greu de explicat. Un exemplu ipotetic poate implica o decizie între a merge la film sau a vizita un prieten bolnav. Întrebarea este dac] a intra într-o cabin] de teleportare care îți distruge corpul la pornire, dar îți creeaz] o copie la sosire, este un exemplu imaginar. Exemplele ipotetice implic] exemple de situatii sau evenimente care au avut loc sau ar putea avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] avem încredere în intuițiile noastre cu privire la aceste cazuri? Cred c] nu. Nu este clar ce continuitate și ce diferențe exist] între lumea noastr] și una în care este posibil s] transformi pisici în persoane. Și nu este clar nici dac] ni s-au prezentat toate tr]s]turile morale relevante ale acestor cazuri. Când ne imagin]m pisici care vorbesc ar trebui s] ne imagin]m și c] și-au dezvoltat capacit]ți de vocalizare că ale noastre și c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a gândirii feministe a respins orice form] de esențialism. Dar dac] cineva respinge ideea c] orice diferențe dintre valorile și priorit]țile masculine și feminine pot fi atribuite unei „naturi” masculine și feminine fundamentale, atunci problemă care se pune este dac] ideea „eticii feminine” poate s] fie conceput] într-un mod care s] evite presupunerile esențialiste. Încercarea de a face acest lucru este legat] de o a doua preocupare principal] a gândirii feministe. Aceast] preocupare poate fi explicat] astfel. A existat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este totuși una doar de dificultate pragmatic]. Chiar dac] ar exista unele diferențe obișnuite sau tipice între femei și b]rbați, exist] întotdeauna o problem] în ceea ce privește felul în care aceste diferențe ar trebui descrise. Pe de o parte, este neclar dac] felul descrierii procesului de luare a deciziei din punct de vedere moral oferit de Kohlberg și de alții reprezint] într-adev]r natură să în mod adecvat. Mai mult, concepția potrivit c]reia femeile nu acționeaz] din principiu, faptul c] sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Piața nu ar putea exista în absența unei sfere a relațiilor familiale care i-au susținut propriile activit]ți; totuși, câteodat] scopurile pieței pot s] nu fie compatibile cu cererile sferei private. Complementaritatea adecvat] între ele poate s] existe doar dac] sfera privat] se subordoneaz] sferei publice, si aceast] subordonare s-a exprimat adesea prin dominația b]rbaților atât în gospod]rie, cât și în viața public]. Subordonarea practic] a sferei private este oglindit] de modurile în care, în mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre noi. Urmând exemplul R]zboiului Rece din anii ’50, putem ajunge la o alianț] de cooperare instabil], asem]n]toare st]rii noastre prezente, cu o bâz] diferit]. Dar cine poate spune dac] avem dreptate în mod absolut și dac] lumea noastr] bazat] pe principii opuse este total greșit]? Nu exist] o garanție a faptului c] procesul evolutiv ne-a imprimat un anumit mod de a gândi, care, întâmpl]tor, ține de sfera adev]rului obiectiv. Acest lucru este valabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care cunoștințele despre latura noastr] biologic] ne-ar putea ajuta s] evit]m alegerea unor variante pe termen scurt care indic] pl]cerea, pentru a evita un dezastru. Aceste întreb]ri r]mân deschise pentru viitor. Deocamdat], este suficient dac] cititorul s-a convins c] latura biologic] nu este atat de irelevant] pentru morală noastr] cum a crezut majoritatea noastr] pentru mult timp. Referințe Darwin, C.: The Origin of Species (London: John Murray, 1859) Dawkins, R.: The Selfish Gene (Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Affairs, I (1977), pp. 229-243. 45 Marx împotriva moralei ALLEN WOOD i. Introducere Adesea, marxiștii au exprimat o atitudine contemplativ] fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei muncitoare și pentru condamnarea oamenilor la vieți alienate sau neîmplinite. Ce motive pot oferi că explicație și cum pot aștepta că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei muncitoare și pentru condamnarea oamenilor la vieți alienate sau neîmplinite. Ce motive pot oferi că explicație și cum pot aștepta că alții s] fac] la fel dac] ei nu apeleaz] deloc la moral]? Respingerea marxist] a moralei începe totuși cu Marx însuși. Și eu voi susține c] este un punct de vedere ușor de ap]rât, o consecinț] natural], dup] cum spune Marx, a concepției materialiste asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de libertate care determin] incapacitatea de a face ceea ce intenționez s] fac; de fapt, ea ar putea fi descris] că lipsa de libertate care determin] incapacitatea de a intenționa ceea ce fac. Sunt cu adev]rât liber în acest sens numai dac] acțiunile mele au ceea ce am putea numi „transparent]”: v]d acțiunile acestea așa cum sunt ele de fapt și le întreprind intenționat în lumina acestei cunoașteri. Cand un anumit sistem de idei îmi este disponibil din punct de vedere social datorit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți la locul lor numai dac] ideile lor despre locul acesta sunt bine ascunse; și sistemul ar putea fi amenințat chiar dac] exploatatorii au idei extrem de corecte despre relațiile de care ei profit] pe seama altora. Clasele revoluționare pot obține mai usor sprijinul altor clase, si chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
analog, Marx susține c] utilizarea termenilor de „dreptate” și „nedreptate” în tranzacțiile economice este reglementat] de funcționalitatea acestor tranzacții pentru modul predominant de productie; rezult] de aici c] acestea sunt propriet]țile tranzacțiilor la care se refer] acești termeni - chiar dac] înțelegerea drept]ții și nedrept]ții în acest fel are efectul de a priva acești termeni de forță persuasiv] pe care o au de obicei. În percepția lui Marx, numai ideologia moral] ne face s] privim propriet]țile morale, precum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] care și-a înțeles propriile baze sociale ar fi la fel de imposibil] că și religia care s-a întemeiat pe percepția clar] c] orice credinț] în supranatural este o superstiție. ix. Iluzia bun]voinței imparțiale Vom vedea de ce este așa dac] analiz]m o caracteristic] fundamental] a moralei ca atare. Este specific gândirii morale s] se prezinte ca fiind întemeiat] pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un imperativ categoric dat numai de rațiune ori pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1981). Wood, A.: Karl Marx (London: Routledge & Kegan Paul, 1981). 46 Cum ar putea etică s] depind] de religie? Jonathan Berg În lumina venerabilei și intimei asocieri dintre religie și etic], este pur si simplu natural s] ne punem întrebarea dac] etică depinde de religie într-un mod esențial. Dovezile circumstanțiale abund]׃ normele etice formeaz] o mare parte a înv]ț]turilor morale, care corespund îndeaproape normelor teoriilor etice laice. Dar aceasta înseamn] c] etică depinde de religie? Și dac] da
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alt mod decât o face altcineva. 4) Din moment ce, pentru că agenții s] se comporte în mod liber - adic], s] poat] decide sau acționa și altfel decât o fac -, sunt necesare, printre altele, decizii și acțiuni responsabile din punct de vedere moral, dac] determinismul este adev]rât, nimeni nu decide sau acționa vreodat] într-un mod responsabil moral. 5) Dac] nimeni nu acționeaz] vreodat] liber sau într-un mod responsabil din punct de vedere moral, numeroase practici morale (și legale) își pierd justificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exercit aceast] capacitate. Respectiv, nu exist] nici o neconcordant] între sugestia c] abilitatea mea de a acționa diferit (o capacitate neexercitat]) este doar capacitatea de a acționa astfel dac] situațiile din trecut ar fi fost altele decât au fost de fapt dac] mi-aș fi exercitat aceast] capacitate. Dac], cu anumite prilejuri, m-aș fi purtat diferit atunci, pornind de la ipoteza potrivit c]reia determinismul este adev]rât, trecutul ar fi fost diferit. O a doua strategie compatibilist] a fost aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferit de al celor dobândite de c]tre agent printr-o evaluare reflexiv] a dorințelor ei (Young, 1986). Aceasta ar reinstaura controlul efectiv al agentului asupra propriului s]u comportament, si, în egal] m]sur], ar readuce în discuție problemă dac], atunci când evalu]rile reflexive sunt determinate, pot fi ele însele privite în mod corect că aflându-se sub controlul agentului. Compatibiliștii consider] c] regresul care se întrevede aici poate fi oprit; incompatibiliștii, așa cum am v]zut înainte, neag] acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
împreun] cu tot ceea ce mai exist] în univers, suntem ființe determinate; incompatibiliștii pretind c] nu putem fi în același timp ființe responsabile moral și ființe determinate. iv. Responsabilitatea moral], recompense și pedepse, nihilism Merit] s] ne reamintim c], desi problemă dac] oamenii acționeaz] liber sau responsabil nu poate fi desprins] de tipurile de întreb]ri metafizice pe care le-am analizat, ceea ce motiveaz] aceste întreb]ri este preocuparea noastr] pentru etic]. În particular, în m]sura în care putem considera pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cronicarilor contemporani lui Richelieu și lui Ludovic al XIII-lea, ne vom permite să ne exprimăm punctul de vedere. Dacă Ludovic ar fi simțit față de cardinal gelozia la care fac referire istoricii, dacă s ar fi comportat plin de meschinărie, daca s ar fi simțit lezat în orgoliu și onoare, atunci, trebuie să facem o reverență în fața sa, pentru mărinimia de care a dat dovadă! Ludovic al XIII-lea era regele și dacă dorea, cu un singur cuvânt, l-ar fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în ce privește o serie de stele luminoase. Geto-dacii - o mărturie interesantă o constituie sanctuarele rotunde, ca cel de la Grădiștea Muncelului , ca materializarea unui sistem calendaristic. Conform acestei ipoteze, ar fi vorba de unul dintre calendarele cele mai precise ale antichității, anul dac corectat fiind de 365,29 zile cu o diferență în plus de 0,05 zile față de anul tropic . În India, din mileniul al II-lea, în Vede se fac referiri la Lună, Soare, steledar planetele nu par diferențiate de acestea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de control PCR Partidul Comunist Român PM Pistol-mitralieră PSAG Planșeta Situației Aeriene Generale PSI Punctul de stingere a incendiilor PSL Pușcă specială cu lunetă SMG Statul-Major General SRI Serviciul Român de Informații SRC Stație de radiolocație SR-DAC Autocamioane militare marca DAC, cu motoare SR TR Tanc românesc TAB Transportor autoamfibiu blindat USLA Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă UTC Uniunea Tineretului Comunist Introducere După douăzeci și șase de ani de la producerea sa, Revoluția încă rămâne o necunoscută pentru societatea românească. Se știe
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]