1,068 matches
-
adînc-omorîtoare Căci în chip de femee s-arată-n aer sus. Lumești gânduri într-alt chip împleau sufletul său. El cugeta la toate, ci nu - la Dumnezeu. Pe noaptea-i sufletească, tainică, rece, stinsă, Căzu ploae de raze cu cer senin și dalb Și sufletu-i se împle iar cu icoane-aprinse, O auroră-l împle cu aeru-i rozalb. Din cer cade a lene o dulce stea desprinsă Și se preface-n înger, plâns de iubire, alb, 835Și-n inimă-i aude un dulce glas
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
țintă A lumei und-amară mă ‚nneacă, mă frămîntă? Tu crezi că eu de geaba m-am scoborât din stele Purtând pe frunte-mi raza a națiunii mele? Voiu să ridic palatul la două dulci sorori, La Muzică și Dramă... în dalbe sărbători, {EminescuOpIV 463} Voiu să le-ngînn viața și-n cupa lor aurie Să torn zi și-ntuneric, dureri și bucurie, Să văd trecutu-n viață, să văd româna dramă, Cum din mormânt eroii istoriei îi cheamă Și muzica română chemând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din nouri ca să-i vază Pe când din fundul mărei Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată cu cer, pământ și mare O feerie mândră - un vis măreț îi pare. Aceste-s visuri dalbe - ce-aievea le crează Străbuna miazănoaptea, ce doarme când veghiază; Străbuna miază-noapte, a visurilor mumă, Ce-n nori visează stele și fericiri în lume, Când marea cea adâncă, cu miliarde valuri Pe placa-i oglindează înveselite maluri Și cerul o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o altă lume, din lumea ce-a trecut, Pe care nu-i mai vede cel ce nu i-a văzut, Să văd gloria moartă, să văd trecutul-rege Cum într-o lume moartă surâde și petrece. Și azi ridic palatul ilusiilor dalbe, Și azi chiem fantasia cu florile-i rosalbe, Revoc trecutu-n viață. - A faptei sântă dramă O văd cum din morminte eroii săi își chiamă, Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nnebunită, Turnând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ridic palatul ilusiilor dalbe, Și azi chiem fantasia cu florile-i rosalbe, Revoc trecutu-n viață. - A faptei sântă dramă O văd cum din morminte eroii săi își chiamă, Și azi torn bucurie în cupa mea aurită, Amestec cu flori dalbe durerea-nnebunită, Turnând în cupe de-aur aroma cea amară. Nu voiu să fie-aevea... să fiă, nu.... să pară. Trecut apari din noapte... ilusiuni din ceriu Făceți a voastre umbre să pară adevăr. ȘTEFAN (Bătrîn și-ncoronat - ese lângă o piatră
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
palidă și tristă, Manta-i neagră pe-umeri tari, Fața spână, ochii mari - Astfel trece în revistă Pe boierii lui cei mari. {EminescuOpIV 477} Ici bătrâni ca iarna, albă, Munți cu fruntea de arginți, Șoptesc dulce și cuminți - Colo tinerețea dalbă Cu râs mult și fără minți. Femei palide, frumoase, Fețe blânde, ochi de foc, Ce [î]n gene li se joc Și-a lor raze luminoase Printre cale-și cată loc. Sala-i mare, strălucită, Masa-i albă, oaspeți mulți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stins Ca floarea-n vijelii. 36. ADIO, CĂCI DEJA (cca 1875) Adio, căci deja Pe noapte stele cresc. Dar tu, nu tremura Căci te iubesc. {EminescuOpIV 495} Rămâi în dulce-alin Lângă isvorul alb, Când luna[-i] în senin Cu chipul dalb; Când ape plâng încet, Plesnind din prund în prund, Pin nor împrăștiet Ce stele-ascund. 37. MILLY (cca 1875) Cum ai putut să mă iubești pe mine Tu care ești a lumii piatră scumpă - Nu piatră scumpă, ești amorul lumii. Ah
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i o tradă, Se strevăd a ei picioare Sâni și umeri de zăpadă. 76 {EminescuOpVI 77} {EminescuOpVI 78} {EminescuOpVI 79} Inocentă-i e zîmbirea-i, Îngerească, tristă, lină, Diamante în privirea-i Ș-au topit a lor lumină. Peste-a apei dalbă placă Ea acum zâmbind se pleacă, S-uită-n fundu-i luminos Și în lună își disbracă Corpul ei așa frumos. Luna parcă se roșește De amor și de mirare, Numai lacul o privește, Rămâind în nemișcare. Este albă ca zăpada, Iară păru
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
212 Slugă, slugă, măi Ioane, Tu ești slugă pe simbrie Cum ți-oi spune așa să fie. Scoate șeaua din cămară Și-mi înșală murgul iară, Că io-s voinic de țară, Duce m-oi din țară-n țară Până-n dalba primăvară, Aste împlini-le-voi Și țara lăsa-mi-o-voi. 213 Spune-mi, spune, pui de cuc, Pe ce cale să apuc? Pe calea pe sub pădure Nu ne trebuie țidule. La țidule-i îmbulzală Și la țidule ne-ntreabă De-un cal
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o cale lungă tare Și la vamă ajunsei Și cătră vameș zisei: Hei podariu, podariu de vamă, " Am să fac cu tine samă, Cîtu-i prețul podului? " - Prețul podului e mare De la tin-nu cer parale Num-o țîr-de gurișoară Dă-i-mi dalbă fetișoară. - Cât am venit din Banat Gură la nime n-am dat, Ș-oi merge pân la Ciaba Gură la nime n-oi da, Mai bine m-oi disculța Și prin apă m-oi băga. De mi-a fi perirea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cu statura naltă Ca dalia-nvoaltă, Gingaș de mijloc Și cu viers de foc? Îmi era Arghir Cel de trandafir Cu părul de fir. Și-mpăratu avea Lângă curtea sa: O mândră grădină, De miroase plină Și roiuri d-albine, Prin florile dalbe De naramze albe, Grădină de flori Din pomi roditori Și de sărbători. Dar de te duceai, De mi te perdeai Prin umbre răcori, Prin cărări de flori, Iată, mări, iată, Că-mi dădeai de-odată D-un pom de grădină
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de noapte Rodia mere coapte, Mere de - aur mari Cu sâmburii tari De mărgăritari. 274 {EminescuOpVI 275} VIȚĂ CĂTĂNUȚĂ Pe culmița dealului, Dealului Ardealului, Primblă-mi-se, mări, primblă Dali cine mi se primblă? Dali Viță Cătănuț Cu-a lui dalbă de mândruță, Cu doi bani în buzunariu, Cu doisprece lăutari Și cu patru călușei Încărcați de gălbinei, Cu mândra pe lângă ei. Viță din grai că-mi grăia: - De când, mândro, te-am luat Nici un cântec n-ai cântat Și-acuma-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cireș. Începe lecția și puștiul, cu ochii fixați pe Vasile, încearcă să învețe. Florile..., hai spune, mă, măgarule! Florile... Și mai cum? Și mai cum? repetă puștiul. Ce urmează, mă? Urmează... (privește speriat spre maică-sa). Mama, tot mamă, suflă: Dalbe. Dalbe, spune și Răducu. De ce te bagi, fă? Vrei să te cotonogesc? Nu, ziceam și eu așa... Ieși la treabă! Rămas fără apărare, Răducu se străduiește din răsputeri să învețe. Reușește performanța de a memora, fără cusur, o strofă. Scapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Începe lecția și puștiul, cu ochii fixați pe Vasile, încearcă să învețe. Florile..., hai spune, mă, măgarule! Florile... Și mai cum? Și mai cum? repetă puștiul. Ce urmează, mă? Urmează... (privește speriat spre maică-sa). Mama, tot mamă, suflă: Dalbe. Dalbe, spune și Răducu. De ce te bagi, fă? Vrei să te cotonogesc? Nu, ziceam și eu așa... Ieși la treabă! Rămas fără apărare, Răducu se străduiește din răsputeri să învețe. Reușește performanța de a memora, fără cusur, o strofă. Scapă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la Bârlad „Calendarul no stru pe 1918”, din care peste două mii de exemplare fuseseră trecute și împărțite în Basarabia, mai ales pentru soldații moldoveni din armata rusească... După un asemenea „Calendar...” avea să răsară l a Bâ rlad revista Florile Dalbe, înainte să pornească la treabă „Însemnările literare” de la Iași, ori „Zburătorul” lui E. Lovinescu de la București. „Cea dintâi producție literară după războiul din 1918”, deși a avut doar 23 de nu mere , nu că „n-a revoluționat nimic și nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe un singur pământ românesc, un singur grai, o singură năzuință și mai ales un singur suflet , pe ntru ca în ceasul marilor primejdii întâi se ridică sufletele ș i apoi armele”. Spuse care aveau la bază faptele. În Florile Dalbe au apărut primele povestiri ale lui Vasile Voiculescu, vestind pana unui mare prozator. Și tot aici a debutat poetul și rom anci erul I. Valerian, ajuns director la revista bucureșteană „Viața literară”. Aici, în această atmosferă de la Florile Dalbe s-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Florile Dalbe au apărut primele povestiri ale lui Vasile Voiculescu, vestind pana unui mare prozator. Și tot aici a debutat poetul și rom anci erul I. Valerian, ajuns director la revista bucureșteană „Viața literară”. Aici, în această atmosferă de la Florile Dalbe s-a format răsfățatul șezătorilor literare, fecundul de mai târziu Vict or Ion Popa... Să mai aducem și alte argumente că presa de l a Bârlad a fost mare? În ziarele de la Cernăuți și Herța scriau destul de des G. Tutoveanu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
gravi, impozanți se ridicau în ordine, persoană cu persoană, pentru a adauga de la cele șase microfoane ale prezidiului noi și noi date de referință, noi teze privind forțele miraculoase ale cristalului de cuarț! MOȘ COCA COLA “Moș Crăciun cu plete dalbe A sosit...” ATENȚIE! Vehicolul M.C. 003, eliberează carosabilul! Vehicolul MC 003! P.1. Sunt sergent major Podoabă. Vă rog prezentați actele urgent,urgentissimo! M. Care acte? P.1. Permisul de conducere, buletinul sau pașaportul, cercertificatul de înmatriculare... P.2. ...da
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
sora, cele mai realizate au fost culese de Miron Pompiliu, S. Fl. Marian, Enea Hodoș. Numeroase variante ale baladei Soarele și Luna sunt realizate cu mijloace artistice superioare. Alegoria și metafora abundă. În rai Soarele vede „pomi înfloriți” (oameni buni), „dalbe păsărele” (copii creștinați), în iad - „pomi negri și pârliți” (oameni păcătoși), „negre păsărele” (copii nebotezați) ș.a. Într-o variantă se spune că, pentru a ajunge la cer, eroului i-ar trebui „scară de-argințel, / toiag de oțel, / opincă de fier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
prezența feminină, de "iluzia familiei" regăsite. Își văd, "ca pe o reflexie, cel puțin, mamele, surorile, logodnicele"73. Deoarece fac dovada unui devotament nemărginit, ele întruchipează prin excelență figura Mamei, a Mariei, a Madonei. De altminteri, nu erau ele supranumite "dalbii îngeri", "măicuțele patriei"? Cu toate acestea, relațiile pe care le întrețineau cu răniții nu erau întotdeauna lipsite de ambiguitate. Infirmierele rămân fiicele Evei, fiind marcate, ca atare, după cum subliniază doctorul Huot, de această "predestinare originară care le ursește în mod
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de A. Leclerc în Infirmiera, o poezie de război despre o tânără care, după ce logodnicul său "își dăduse viața pentru Franța", face un legământ solemn "de-a se păstra în trup și-n suflet de-a pururi nepătată, ca-o dalbă lumânare din ceară preacurată". Și după ce-și jeli pierduta fericire Pe pieptul de erou căzut în adormire Aflându-și iar tăria în rugi pline de-avânt Straiul de infirmieră și-alese drept veșmânt Celor răniți jertfind întreaga ei viață
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
într-o lume dezorganizată? Prietenele ei, mai bine informate, îi mai scapă câteva secrete șoptite la ureche. Și ea însăși își mai lasă ochii să-i alunece pe câte un roman-foileton, "în care eroul își așeza buzele arzătoare pe sânii dalbi ai eroinei", înainte de a începe să devoreze pe furiș cărțile interzise din bibliotecă. În ciuda acestor lecturi, Simone de Beauvoir recunoaște că tânăra fată pe care o întruchipa pe atunci era o adevărată "gâsculiță neprihănită". "Nu știam să-mi întrebuințez trupul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bessiki, Oștile tristeții, Iași, 1977; Bojin Pavlovski, Duva, București, 1977, Western Australia, București, 1981 (în colaborare cu Carolina Ilica), Ipocritul, București, 1986 (în colaborare cu Carolina Ilica), Ipocritul roșu, Chișinău, 1990; Petar Njegos, Cununa munților, București, 1978; Kocio Ratin, Zorile dalbe, București, 1978; Iosif Noneșvili, Medeea, Iași, 1980 (în colaborare cu Carolina Ilica); Antologia poeziei chineze, I, București, 1980 (în colaborare cu Liu Yu-Giu); Moris Pothișvili, Pasărea meditației, Iași, 1981; Slavko Ianevski, Taină-joc-simțire, București, 1981; Ante Popovski, Macii, București, 1981; Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
să răsune ca o vrajă, încît marmora să cînte, creștetele-nalte ale munților să salte și tot ce în fire e în nesimțire să învie, iar poeții să cînte ce n-au cîntat de secole. Din acel "amestec de vise dalbe" apare Ondina, "ca o taină timidă a nopții", cu părul ca aurul și cu cunună. Purtînd mînuța gingașă pe lira argintie, ea începe să cînte, cu glasul dulce și tremurător. Versurile cîntate de ea în Ondina II au titlul aparte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
grămădite 485 Stau în picioare la porți și alaiul privesc cu mirare [...]. Iată și-orașul celalt. În arme lucind două taberi Zidu-mpresoară și au fiecare osebită părere, 500 Unii să darme orașul ori numai în două să-mpartă Toat-avuția din dalba cetate. Dar locuitorii Nu se-nvoiră și-n taină-narmați se gătiră de-o cursă. După ce tineri băieți și femei de-ale lor se suiră La metereze și stau cu bătrînii de pază la ziduri, 505 Ei o porniră, și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]