1,802 matches
-
vorbit noi, care s-a făcut stăpân pe niște danii către Mitropolie și chiar mai mult, le-a lăsat moștenire nepoților sfinției sale? Iată acum o danie limpede făcută de “Savin banul, feciorul lui Dumitrașco păharnicului”, care spune că “am dat danie trii fălci de vie la Vlădiceni... svintei mănăstiri Barnovschii... Și eu, pentru mai mare credință, am iscălit să se știe; și am pus și pecete”. Asta parcă îi altă poveste. Și fiindcă îmi plac lucrurile curate, tocmai mi-am amintit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se adaugă și o casă cu pivniță din Iași, precum și vii: cinci fălci de vie la Cotnari și două fălci de vie la Iași, la Șorogari”. Am tot amintit noi despre un mitropolit care s-a făcut stăpân pe o danie către Mitropolie... Apoi multe om fi vorbit noi despre mitropoliți, dar dacă ai anume documente scoate-le la lumină, dragă ieșene. Atunci ascultă-l pe vodă, care te va lămuri pe deplin. La 20 martie 1658 (7166) el spune: “Noi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pomenitului mitropolit Varlaam, noi am auzit cum că acesta a lăsat,... nepoților săi,... viile, cerdacul și iazul de pește”. Și vodă spune mai departe: Dacă cineva dăruiește ceva mănăstiri, nu dăruiește călugărului, ci bisericii și, chiar dacă călugărul moare, trebuie ca dania să rămînă mereu mănăstiri”. Mai departe scrie: “Prin urmare, am luat viile, cerdacul și iazul de pește acelor nepoți ai mitropolitului și le-am redat înapoi Mitropoliei”. Acum povestea îi limpede, dar nu te iert, ci ți-l aduc din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zapis de la Leondari abăger din Iași, din anii 7179, scriind cum că au dat și au dăruit doao fălci de vie,... aice,... la deal la Piciorman, între vie lui Gașpar ciasornicariul și între vie lui Pătrașcu ungurul... Și au dat danie sfintei mănăstiri Golăi din Iași”. 120 Dacă spune pisariul, atunci numaidecât e adevărat că pe atunci existau ceasornicari. Dar dacă stau bine și mă gândesc, sigur că existau ceasornicari, fiindcă turnul clopotniță al bisericii Trei Ierarhi, zidită între anii 1637-1639
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Lecomte du Nouy, care a restaurat biserica în 1882... Știu că el a refăcut biserica din temelii, aducând modificări la bolți, turle, acoperiș și picturii interioare. Atunci a dispărut și turnul clopotniță, cu tot cu ceas. Acum ai să afli despre o danie mai puțin obișnuită. Despre ce minune este vorba și când se petrecea asta, vere? Fericita primitoare a daniei a fost Nastasica “Cucoana dumisale păharnicului Chiriac Sturdzii”. Binefăcătoarea era Anghelușe Isăroaie, care la 18 martie 1678 (7186) a dăruit Nastasicăi “O
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
modificări la bolți, turle, acoperiș și picturii interioare. Atunci a dispărut și turnul clopotniță, cu tot cu ceas. Acum ai să afli despre o danie mai puțin obișnuită. Despre ce minune este vorba și când se petrecea asta, vere? Fericita primitoare a daniei a fost Nastasica “Cucoana dumisale păharnicului Chiriac Sturdzii”. Binefăcătoarea era Anghelușe Isăroaie, care la 18 martie 1678 (7186) a dăruit Nastasicăi “O falce și giumătate de vie... în Urșulea, cu livadă și cu loc de cramă”. Ca să nu zici că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Alexandru Mavrocordat spune: “M-am milostivit și am miluit cu o bucată de locu din hotarul domnescu a tîrgului... cu pomeți, și cu paragini de vii, și cu loc de grădini, și cu pădure și cu tot venitul”. Cam subțirică dania, vere. Cred că or fi fost multe vânzări și cumpărări de vii, dar ultima despre care avem știre este cea din 31 ianuarie 1763 (7271)... Și cine crezi că întocmește zapisul de vânzare? Nu-i pot da cu presupusul. Cine
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
istoriei. Trecând, succinct, peste șirul epocilor istoriei vechi, bine reprezentate în sălile Muzeului local Vasile Parvan, Bârladul, ca așezare atestată documentar, poate fi semnalată, în anul 1401, când, la 28 iunie, domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, emite un act de danie în care, printre martori figurează și un boier, pe nume Negrea din Bârlad. Același domnitor acordă negustorilor lipoveni, la 6 octombrie 1408, un privilegiu comercial în care, de asemenea, este pomenit numele Bârladului. Și alte documente, din perioada imediat următoare
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Țării Bârsei; s-au bucurat de o serie de privilegii înscrise în “Bula de Aur a sașilor” (Andreanum 1224), dată de regele maghiar Andrei al II-lea, în care se prevedea: teritoriul din zona Sibiului nu putea fi înstrăinat prin danii, iar dacă cineva intenționa să aibă aici o moșie, sașii aveau dreptul să protesteze; sașii aveau dreptul de a folosi “pădurea românilor și pecenegilor” împreună cu aceștia; aveau libertatea de a se organiza social, juridic și religios; aveau dreptul de a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cel Bătrân; Biserica episcopală de la Curtea de Argeș Neagoe Basarab; Biserica curții domnești de la Targoviște Petru Cercel; Mănăstirea Cotroceni Șerban Cantacuzino; Mănăstirile Horezu și Sf. Gheorghe Nou Constantin Brâncoveanu; lăcașuri religioase la: Arnota, Căldărușani, Strehaia, Bărbotești, Drăgășani Matei Basarab; -domnii au făcut danii unor mănăstiri: Ștefan cel Mare mănăstirii Zografos de la Muntele Athos. -domni au fost protectori ai culturii: au înființat tipografii, sprijinind tipărirea și circularea cărților bisericești Radu cel Mare, Matei Basarab, Vasile Lupu; au finanțat școli și comunități religioase în Peninsula
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
doftoricești în strânsă cooperare cu comitetul carantinelor. în Moldova Sfatul doftoricesc are în frunte pe protomedicul Moldovei. Rețeaua spitalicească se amplifică începând cu sec. XIX. Spitalul Colțea nu mai putea satisface noile cerințe medicale și în 1811 se organizează prin danie publică Spitalul Filantropia cu dotație și organizare moderne. în 1838 se inaugurează la București Spitalul Brâncovenesc. Nevoia de medici, chirurgi, felceri, infirmieri e tot mai resimțită. Spitalul Oștirii își propune și acționează în sensul formării, prin practică în două școli
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spuse Zaharia, cu două dâre de spumă, scurgându-se din colțurile buzelor, - ca să-mi ușurez sufletul. Să ne sfătuim ce trebuie să facem de acum încolo. Băiatul n-a murit și mă gândesc că dacă mai trăiește, să fac o danie azilului, ca să avem, baba și cu mine, un adăpost pentru bătrânețe”. „Fiindcă, să vezi - mai grăi Zaharia - mâna îmi tremură pe rândeaua care merge pișălău și blana coșciugului a început să iasă șuie...” Ferdinand Sinidis se ridică încovoiat din fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cele engleze 45. Cum Rusia protesta și ea împotriva încălcării de către Suedia și Danemarca a neutralității asumate, continuând să 44 Cf., loc. cît., doc. nr. 24; vezi și doc. nr. 26, din 25 februarie 1794. 45 Cf., Karol Górski, Historia Danii, Wróclaw, Warszawa, Kraków, Zaklad Narodowy Im. Ossolinskich Wydawnictwo, 1965, p. 250; pentru textul Convenției, vezi Martens, op. cît., p. 274-277. facă comerț cu francezii 46. Ignatius Mouradgea d'Ohsson a informat Poartă Otomană despre încheierea Convenției, la 6 iunie 1794
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Decepția, în astfel de momente, nu are egal. Scriitorii, pe care, prin natura profesiei mele, îi cunosc prea bine, nu se pricep să redea pierderea tristă a voluptăților. Ne pierdem vremea cu zeci de pagini despre umerii doamnei T., tunsoarea Daniei, încheieturile Adelei; ne sunt descrise inele, mănuși, medalioane cu lănțișoare; ni se povestesc gesturi, sunt contabilizate zâmbete, ni se laudă chipuri, buze, ochi; totul, ca să reținem femeia, să-i învățăm pe de rost frumusețea, ca o poezie repetitivă și plictisitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dădea importanță. Holban, Hortensia, Blecher, Eliade. Toți își turnaseră creierul în sute de personaje-cobai, mimaseră acțiuni și experiențe personale, construiseră mistere și enigme, destine vii și captivante, de luat drept bune. Mii de studenți încă își băteau capul cu jocurile Daniei sau cu enigma Doamnei T.; alții se chinuiau să afle când fusese Gheorghidiu tras pe sfoară și dacă Nory și Mika-Lé erau lesbiene. Cât despre Irina, ea lunecase sau nu? Cine putea ști adevărul? Cu poezia, mergea și mai greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
chef să bârfești?“ Aveam, cum să nu. Eu îi spuneam altfel, „comentariu“: îmi plăcea să „comentez“. Vrem, nu vrem, ne simțim bine răscolind prin viețile altora, după știri proaspete sau detalii ascunse: la ce se gândea Gheorghidiu? cu cine ieșea Dania? pe cine iubise de fapt Otilia? Ne spionăm vecinii seara pe geam, tragem cu ochiul la ziarele care se citesc în metrou, deschidem corespondența colegilor la facultate. Când citim o carte, vrem s-aflăm cât mai multe despre autor, personaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
au făcut Divanului Moldovei douăzeci și șase de întrebări juridice. Răspunsurile Divanului sunt clare: Tot locul țării dintru început loc domnesc au fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau a moșnenilor. Un document al lui Vlad Țepeș ne arată cum se întemeia această proprietate: deci dat-am lor și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adaugă clopotnița și o parte din corpul chiliilor. Este o zestre care dăinuie ; hrisoavele vechi și chiar croni‑ carii și monahii ruși și greci consemnează toate acestea În letopisețele vremii. Această mănăstire a fost mai târziu extinsă și mărită cu ajutorul daniilor venite din Rusia. O dată, sfântul a acționat ca mijlocitor și În timpul dom‑ niei otomane. Un doctor de la curte avea o singură fată, care era posedată de un demon. Doctorul de la curte, un papistaș, nu știa cum ar putea remedia situația
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de ceilalți, fiind expresia cea mai cuprinz]toare a altruismului. Buddha este cel iluminat, iar Bodhisatva este cel care aspir] s] devin] Buddha. Viața unui Bodhisatva este dedicat] practic]rii unor virtuți aparte, cum ar fi caritatea, r]bdarea, str]dania, meditația și înțelepciunea. Existența unui Bodhisatva se concretizeaz] în eliberarea celorlalți. Tantray³na a conferit un profund caracter sacerdotal practicilor religioase, punând accent pe simbolism și pe ritualuri. Spre deosebire de tradiția Mah³y³na, aceste practici nu au avut o contribuție evident] în plan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
totalitate în scopul ajutor]rii celor s]răci ar fi o persoan] banal] și unidimensional], care nu știe s] profite și de alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum ar fi sportul sau studiul istoriei. În str]dania să de a-și ajuta cât mai mult semenii, acest individ își dedic] tot timpul liber în scopul unor acte de altruism, renunțând la alte acțiuni benefice, care în mod normal i-ar aduce satisfacție. iv. Exclusivismul Anscombe și MacIntyre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Crainic și Lucian Blaga. Sensul istoriei, al vieții și artei populare rămâne pecetluit, neținând cont de factorul creștin care se suprapune tradiției autohtone. Nichifor Crainic urmărește să demonstreze ortodoxia populară cu ajutorul celei culte, deoarece vechea cultură românească, mănăstirile, coalițiile creștine, daniile, lupta contra Reformei și Catolicismul n-au fost opera poporului, ci a claselor culte. Ideea de destin conturată Într-un stil eseistic la fel ca și celelalte articole din studiul Duhul sărbătorii se centrează pe formația filosofică, pedagogică și religioasă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care intra în visteria domnească <footnote M. Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, p. 161-176; vezi și Alexandru Boldur, op. cit., p. 156. footnote>. Un an mai târziu, la 18 noiembrie 1409, același domnitor, printr-un act de danie, dăruiește „vama Moldoviței, uric cu tot venitul, în vecii vecilor”, mănăstirii Moldovița, ctitoria sa din 1401<footnote D.R.H., A., Moldova, vol. I, Ed. Academiei R.S.R., București, 1975, p. 39. footnote>. Documentul din 18 noiembrie 1409 dăruiește mănăstirii Moldovița doar vama
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ed. Academiei R.S.R., București, 1975, p. 39. footnote>. Documentul din 18 noiembrie 1409 dăruiește mănăstirii Moldovița doar vama, nemenționând nimic despre satul de pe lângă acest punct de vamă. Într-un alt document, din 14 aprilie 1411, dovedit a fi un fals, dania lui Alexandru cel Bun se extinde și asupra satului de la vamă: „... am dat vama Moldoviței mănăstirii ( vama așezată la apa Moldoviței, aproape de vărsarea în Moldova - n.a. ), care este la Moldovița, uric cu tot venitul, în vecii vecilor” <footnote Ibidem, p.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
al XVI-lea, pe baza actului autentic din 18 noiembrie 1409, căruia i s- a adăugat hotarnică. Dar o vamă nu se dădea cu hotare! footnote> , nici unul dintre urmașii lui Alexandru cel Bun nu l-a contestat ; dimpotrivă, au reconfirmat dania și au lăsat hotarele satului neatinse, care, în cea mai mare parte se păstrează și astăzi. „... iar hotarul acestui sat”, se arată în documentul din 14 aprilie 1411, „să fie începând de la vadul Moldovei, care este mai jos de satul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu un act de donație <footnote Alexandru Gonța, op. cit., p. 159; pentru a compara atributele domnilor români cu cele ale suveranilor apuseni vezi și: Radu Manolescu, Societatea feudală în apusul Europei, Ed. Științifică, București, 1974. footnote>. Trebuie făcută precizarea că daniile făcute de domni unor credincioși slujitori puteau fi anulate de cei care le-au emis sau de urmașii lor, în cazul în care se considera că beneficiarul era „hiclean”, felon, își pierduse calitatea de credincios și, odată cu aceasta, beneficiul. Spre deosebire de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]