15,914 matches
-
însemne) Ioan Ion Diaconu în conștiința și în memoria noastră colectivă, (a atâtor cititori, colaboratori, ascultători și admiratori), care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele acesta va fi pronunțat cu venerație și respect pentru
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
demnității de gazetar, cum zice el, este, în ce mă privește, ca autor a sute de anchete de asemenea calibru într-unul din cele mai importante ziare ale țării, în adevăratele sale zile de glorie și de adevăr, ca un dar și o recunoaștere, desigur, involuntară, din partea dușmanului de principii. Reiau cu aldine: presa ca afacere, versus deontologie și investigații. Într-adevăr! Ion MARIN
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
ca să se înfrupte din alt cașcaval. Se tot cred repere valorice și morale, cînd, în realitate, unii merg pe mîna pornografiei și a limbajului decadent, alții au închinat ode poematice comunismului sau au făcut ciocul mic din lașitate. Mărturie? „Floarea darurilor” - volum omagial unicat de poezii-manuscris, dedicate fostului președinte Nicolae Ceaușescu de către 262 de poeți. Încîntător!, de ce nu? Actualul președinte nu va pupa așa ceva! Ciorile înșirate pe gard nu s-au speriat de răpăitul armelor automate din ’89. Au descoperit anticomunismul
De la 1 Octombrie luați bancherii de guler, și la judecată cu ei! [Corola-blog/BlogPost/94195_a_95487]
-
altfel, Poarta nu mai avea nevoie de el, acum că turcii erau victorioși și se simțeau în stare să reziste presiunilor Austriei și Rusiei. Odinioară, voievodul valah prin relațiile sale îi ajutase mult cu informații și sfaturi (ca și cu daruri multiple). Brâncoveanu a rămas singur. Rușii numai aveau încredere în el căci îi reproșau că din cauza indeciziei lui au pierdut campania din Moldova, austriecii, implicați în luptele lor din Europa, nu erau deloc dispuși să-l susțină și turcii îl
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
acesta a fost susținut și ajutat financiar de Brâncoveanu) și apoi prin bula papală „Indulgentum esse” din 1716 a Papei Clement XI. Trebuie să precizăm că Brâncoveanu a fost un foarte important suasținător al românilor ortodocși din Transilvania. Prin ctitorii, daruri și susțineri financiare a contribuit în mod esențial ca Biserica Ortodoxă ardeleană să supraviețuiască și să-și mențină demnitatea în fața agresiunii Bisericii Catolice. Cu rușii, lucrurile au mers mai prost deoarece nu mai aveau încredere în Brâncoveanu care ezitase să
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
diplomatice ale lui Brâncoveanu cu Austria și Rusia care, într-o măsură oarecare, le puteau fi de folos căci creau o punte pentru discuții în caz de criză, și între timp mai primeau de la domnitorul român informații utile, bani și daruri cu care acesta le calma suspiciunile. După 1711, turcii trec dintr-o umilitoare poziție de defensivă într-una de ofensivă. Brâncoveanu, cu manevrele sale diplomatice, nu le mai era util. Trebuia înlăturat și pedepsit exemplar pentru a opri o nouă
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
În plus, Ahmet III și vizirul său i-au pregătit o capcană. Când Brâncoveanu a informat Poarta că vrea să însoare pe fiul său Radu cu fata lui Antioh Cantemir, sultanul l-a felicitat și i-a trimes chiar unele daruri fapt ce a determinat, printre altele, trimeterea domniței Bălașa la Istanbul de unde apoi a fost arestată și dusă la închisoarea Edicule. Nu a avut însă previziunea dezastrului care se pregătea și nu a putut astfel să părăsească țara și să
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
și Brâncovenilor, subliniază că această hotărâre a fost comunicată unui cerc restrâns de prieteni în termenii următori: „Minunat lucru este cu domnul țării muntenești. Eu nu pot să-mi închipui ce are ascuns în inima lui. El ne trimite adeseori daruri bogate și toate poruncile sultanului le îndeplinește cu sârguință și zel... Dar eu am primit știri sigure de la cei aproape lui că s-a făcut necredincios și cugetă să fugă. Așadar, trebuie să-l considerăm om de nimica, nerecunoscător și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
suferință și-ncătușare... Doar atunci împăcarea cu sinele rosti-se-va așa: „Ah! Am atâta dragoste în mine, / încât mi-ar trebui / un miliard de ani, - / ca să vă spun / o fărâmă de ea!” Te credem, Nichita! Și-ți mulțumim pentru toate darurile tale! Pentru Nichita, prietenia are haină-nstelată și învăluiri siderale: „De câte ori mă gândesc nu am dreptate; / numai când înverzesc am floare. De câte ori răsar stelele / nu mi-e noapte; / numai când înnoptez nasc întuneric. O, tu, de care îmi este atât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
Mihai Eminescu”: “Felicit Botoșanii că au intelectuali de talia Luciei Olaru Nenati!” De acord cu Traian Apetrei în convingerea că “o astfel de întâlnire cere să ne întărim, că avem multe de făcut”, Mihai C.V. Cornaci mi-a făcut un dar din șirul faptelor pe care le generează conștiința norocului și datoriei de a fi locuitor al orașului ivirii pe lume a lui Eminescu: proaspătul volum, al 18-lea, de “Studii eminescologice” editat de Biblioteca Județeană “Mihai Eminescu” Botoșani. Venit la
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
legii. Foarte multe din paragrafele legii seamănă cu ordonanțele secrete din anii ’50, care aveau în vedere pedepsirea oricărei împotriviri la instaurarea brutală a comunismului în România. Tocmai această mireasmă represivă care este conținută de această lege nu a avut darul să mă încânte”. Pericolul transformării prevederilor într-un bumerang ce s-ar întoarce împotriva inițiatorilor, căci „dau apă la moara celor care văd condamnarea legionarismului drept o acțiune antiromânească, eventual impusă din afară, expresie a intereselor evreiești...” - cum semnalează recent
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
fizic, așa are nevoie de hrană sufletească . Omul este născut să fie religios ! Simte în el chemarea, dorința de a se ruga ! Când în clipa lui de apogeu, de măreție a scurtei sale existente pe pământ, omul preamărește cerul și darurile sale, el este conștient că o putere supraomeneasca este deasupra tuturor și dorește să intre într-o anumită relație cu această Putere, pe care o recunoaște și că Inteligență și că Iubire intru dreptate și Adevăr, prin urmare și Justițiara
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub patul părinților. Tăceai chitic. Chiar dacă știai adevărul, emoția o păstrai și încă mai credeai în minunea darurilor. Sau cand iti serbai aniversarea cu familia și prietenii. N-aveai mulți bani. Nici nu aveai nevoie, pentru a fi fericit. Cât de fericit ai fost atunci când ai împlinit 12 ani și puteai să te uiți la televizor, chiar dacă apărea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub patul părinților. Tăceai chitic. Chiar dacă știai adevărul, emoția o păstrai și încă mai credeai în minunea darurilor. Sau cand iti serbai aniversarea cu familia și prietenii. N-aveai mulți bani. Nici nu aveai nevoie, pentru a fi fericit. Cât de fericit ai fost atunci când ai împlinit 12 ani și puteai să te uiți la televizor, chiar dacă apărea
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
DE RECUNOȘTINȚĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cerut-am, Doamne, Ție, nu prea multe Și iată, astăzi, mult m-ai răsplătit. Îmi simt cum crește suflet să exulte, Privind la darul ce mi-ai pregătit. Iubirii Tale m-am rugat s-asculte Și Fiului cu trupul răstignit, Cerut-am, Doamne, Ție, nu prea multe Și iată, astăzi, mult m-ai răsplătit. Cu duh mângâietor, în sfere culte Cuvântul să împart, m-
RONDEL DE RECUNOŞTINŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378159_a_379488]
-
mă-nfrunte Și eu port neliniștea sub frunte Și eu port în lut, ca fiecare Nedezlegate semne de întrebare... Mă doare-un râu, un fluier, un gorun, Tot ce mă doare nu pot să vă spun Și suferința e un dar sub astre, Aveți și voi necazurile voastre! De Dragoste și de lumină scriu Și despre tot ce-n jurul meu e viu, Scriu despre morții care sunt în viață Când mă trezesc din somn spre dimineață Și mă cuprinde-o
ȘI EU PORT NELINIȘTEA SUB FRUNTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378212_a_379541]
-
să serbeze alături de noi și de scriitorii sosiți din Baia Mare, lansarea acestui număr al revistei și totodată martori la sudarea acestei prietenii între iubitorii cuvântului din nordul și sudul țării. În întâmpinarea acestui demers scriitorii severineni au venit cu un dar de suflet, o lansare „în oglindă” a revistei Terra Grifonis ediție nouă, care a găzduit între paginile ei și cuvintele prietenilor scriitori din Baia Mare. În deschidere, domnul Viorel Mirea amfitrionul acestui eveniment și totodată directorul revistei Terra Grifonis, a luat
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
și nici Sfinții Părinți nu au tălmăcit ca alternativă la "mâncarea și băutura cea cu nevrednicie" abținerea de la Sfânta Împărtășanie, în sensul că respectul pentru Taină și teama de a nu o pângări să aibă ca rezultat moral refuzarea Sfintelor Daruri. Este evident că nu aceasta a dorit Sfântul Apostol Pavel să spună. Într-adevăr găsim în Epistolele sale, în îndemnurile sale, prima formulare a unui aparent paradox, dar care în realitate constituie baza "eticii" creștine și izvorul spiritualității creștine. "Sau
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
însăși: încordarea ce se află în fiecare din noi între "omul cel vechi care este corupt de poftele cărnii" și "omul cel nou, înnoit după chipul lui Dumnezeu, care l-a creat pe om" prin moartea și învierea Botezului " ; între darul vieții noi și efortul de a ne apropia de El și de a-L face al nostru; între harul "ce nu este dat cu măsură" (Ioan III, 34) și măsura neîncetat deficitară a vieții mele duhovnicești. Dar apoi, primul și
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
creștine, așa cum se întâmplă la sfinți, nu este sentimentul sau realizarea vreunei "vrednicii", ci a unei nevrednicii . Cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu cu atât devii mai conștient de nevrednicia ontologică a întregii făpturi înaintea lui Dumnezeu, de darul Său către noi. O astfel de spiritualitate este absolut incompatibilă cu ideea de "merit", cu orice care ne poate face, în sine și prin sine, "vrednici" de acel dar. Căci, așa cum scrie Sfântul Apostol Pavel: "Hristos, încă fiind noi neputincioși
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
conștient de nevrednicia ontologică a întregii făpturi înaintea lui Dumnezeu, de darul Său către noi. O astfel de spiritualitate este absolut incompatibilă cu ideea de "merit", cu orice care ne poate face, în sine și prin sine, "vrednici" de acel dar. Căci, așa cum scrie Sfântul Apostol Pavel: "Hristos, încă fiind noi neputincioși, la timpul hotărât a murit pentru cei necredincioși. Căci cu greu va muri cineva pentru un drept... Dar Dumnezeu își arată dragostea Lui față de noi prin aceea că, pentru
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
V, 6-8). A "măsura" acel dar cu meritele și vrednicia noastră este începutul acelei trufii duhovnicești care este adevărata esență a păcatului. Această tensiune își are centrul și, de asemenea, izvorul în viața sacramentală. Aici, în timp ce ne apropiem de dumnezeieștile Daruri, devenim conștienți iarăși și iarăși de dumnezeiescul "năvod" în care am fost prinși și din care, după rațiunea și logica omenească, nu există scăpare. Căci dacă, din cauza "nevredniciei" mele, nu mă apropiu de dumnezeieștile Daruri, resping și refuz dumnezeiescul dar
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
în timp ce ne apropiem de dumnezeieștile Daruri, devenim conștienți iarăși și iarăși de dumnezeiescul "năvod" în care am fost prinși și din care, după rațiunea și logica omenească, nu există scăpare. Căci dacă, din cauza "nevredniciei" mele, nu mă apropiu de dumnezeieștile Daruri, resping și refuz dumnezeiescul dar al iubirii, împăcării și vieții, mă excomunic pe mine, căci "dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi" (Ioan VI, 53). Totuși, dacă "mănânc
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
Daruri, devenim conștienți iarăși și iarăși de dumnezeiescul "năvod" în care am fost prinși și din care, după rațiunea și logica omenească, nu există scăpare. Căci dacă, din cauza "nevredniciei" mele, nu mă apropiu de dumnezeieștile Daruri, resping și refuz dumnezeiescul dar al iubirii, împăcării și vieții, mă excomunic pe mine, căci "dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi" (Ioan VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt" (I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici" a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia, deoarece aceasta este rezultat al virtuții omenești, ci toți o avem de la și prin Iisus Hristos. Atunci când pui sub soare mai multe
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]