1,810 matches
-
de cauzalitate între personalitatea individului și anumite trăsături morbide. Diferențe individuale relativ stabile par să existe în preferința alegerilor făcute de către indivizi (și am putea să ne întrebăm sub influiența căror factori operează aceste alegeri). Structura mentală apare ca un dat stabilit la individ, odată cu trecerea adolescenței și a oscilațiilor pe care această etapă le presupune care fixează de o manieră defnitivă identitatea structurală a subiectului, într-o relație funcțională, fără posibilitatea unor variații profunde sau importante. Structura, deși rămânând inaparentă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
involuntar, În care nevoia de auto-scrutare a scriitorului produce și un efect paralel, neluat inițial În considerare: efectul de real este dublat de un efect de ficțiune. Jurnalul intim e, probabil, singura formă literară În care ficțiunea nu e un dat al textului, ci o consecință a lui. Estetica intimului - În măsura În care se poate vorbi de un ansamblu coerent de legi și concepții care s-o motiveze - este o realitate dedusă din confruntarea cu esteticile clasice care pornesc de la ideea că literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și deconstrucție, limbajul natural trebuie menținut ca sistem de referință universal pentru semantizarea experienței umane, pentru proiectele sociale cele mai îndrăznețe. Pozitivismul și intuiționismul au ignorat rolul proceselor lingvistice și semiotice; dar limbajul în bogata sa polivalență nu este un dat, ci un material prelucrabil (de fapt procesor și procesat) situat între stupid și elevat, vulgar și adînc spiritualizat, poetic și științific etc. Față de alternativa lui Marx, "Filosofii nu au făcut decît să interpreteze lumea, important este însă a o schimba
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul scientizant, antiumanismul teoretic al structuralismului nu mai sînt demult viabile, recunoașterea principiului imanenței materiale a textului continuă să fie un dat fundamental în abordarea semiotică, cu condiția să nu fie considerat exclusiv (cf. și J.J. Nattiez, 1987:50); de fapt, semiotica și structuralismul sînt inseparabile, deoarece studiind semnele trebuie investigat și sistemul relațiilor ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prietenul său, locotenentul Leonid Vlasov, prototipul lui Vasili Zotov. Scriitorul va face operația de extragere a evenimentului din seria faptelor de viață pentru a-l transforma într-un obiect estetic, astfel încât, eliberată de legături accidentale, întâmplarea se transformă într-un dat estetic, într-o formă de sensuri potențiale. Tot un caz adevărat reține Soljenițîn în schița Ce păcat. Este vorba despre o întâmplare la care a luat parte fiica inginerului Vladimir Aleksandrovici Vasiliev, cel care a elaborat proiectele pentru construirea unui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru care "noi" este expresia naturală. Oricine trăiește cu sentimentul întregului și își regăsește principalele scopuri ale voinței proprii în acel sentiment" (Cooley, 1909:23). Din punct de vedere genealogic, accentul este de tip subiectivist, constructivist: "noi" nu este un dat, ci e în primul rând un sentiment care se dezvoltă (se construiește) pe baza interacțiunii. Însă, cu toate că autorul pune accentul pe confruntarea intersubiectivă, odată format, "noi" capătă "calități durkheimiene", de totalitate: este o fuziune, un întreg. Weber face uz în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
referă atât la caracteristici biologice, cât și culturale, dar în loc să accentueze pe "legătura de sânge" sau, mai precis, pe percepția și semnificația ei, lărgește perspectiva accentuând pe cele din urmă: "Prin atașament primordial se înțelege acel lucru care vine din "datul" sau, mai precis, de vreme ce cultura este implicată în asemenea chestiuni, din "datul" asumat existenței sociale: contiguitate 27 imediată și legături de rudenie în principal, dar dincolo de acestea "datul" ce provine din faptul de a fi născut într-o anumită comunitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
legătura de sânge" sau, mai precis, pe percepția și semnificația ei, lărgește perspectiva accentuând pe cele din urmă: "Prin atașament primordial se înțelege acel lucru care vine din "datul" sau, mai precis, de vreme ce cultura este implicată în asemenea chestiuni, din "datul" asumat existenței sociale: contiguitate 27 imediată și legături de rudenie în principal, dar dincolo de acestea "datul" ce provine din faptul de a fi născut într-o anumită comunitate religioasă, de a vorbi o anumită limbă, sau chiar un dialect al
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din urmă: "Prin atașament primordial se înțelege acel lucru care vine din "datul" sau, mai precis, de vreme ce cultura este implicată în asemenea chestiuni, din "datul" asumat existenței sociale: contiguitate 27 imediată și legături de rudenie în principal, dar dincolo de acestea "datul" ce provine din faptul de a fi născut într-o anumită comunitate religioasă, de a vorbi o anumită limbă, sau chiar un dialect al unei limbi, și din asumarea anumitor practici sociale. Aceste asemănări de sânge, vorbire, obiceiuri și așa
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
implică structura și orice structură implică acțiune socială (Giddens, 1979). Fără îndoială, o realitate "stucturată" sau "structurabilă", mai mult sau mai puțin fluidă, există fie că o vedem ca pe o construcție, ca pe o mare narațiune, ca pe un dat ori ca pe un dar8: există instituții sau moduri tipificate de acțiune, există simboluri sau memorii, există interpretări "legitimate" ale acestora ș.a. -, însă în același timp ea există numai în măsura în care este instanțiată sau produsă și reprodusă prin acțiuni (Giddens, 1979
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se disting la nivelul conștiinței cotidiene prin forța de determinare a conduitei, prin tendința de obiectivare, de ipostaziere în scheme figurale sau lucruri, transpunându-se în termeni și experiență familiară individului și impunându-se în cele din urmă ca un dat perceptiv". 6.4.2. Reprezentări sociale asupra identificărilor: metodologie și analize Datele la care ne raportăm în continuare sunt date de anchetă și provin dintr-un studiu comparativ, referitor la integrarea europeană și impactul ei, efectuat de Centrul de Studii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sociale s-a născut o teologie a secularizării. D. Bonhoeffer ([1927] 2009) a fost primul care a propus o lectură pozitivă a procesului de secularizare, care nu comportă marginalizarea lui Dumnezeu în lume, ci mai curând o purificare providențială a datului revelat de suprastructurile sale. Secularizarea purifică creștinismul de o iresponsabilă fugă de lume, ca și de o întrupare nediferențiată în ea; în consecință, ea se deschide spre recuperarea rolului creștinismului ca propulsor al mișcării inițiate prin ivirea eliberatoare a Dumnezeului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
carne și viermi. Și el care de atâta timp dorise să moară! Ce urâtă e moartea!". Înțelepțit, fiul armurierului nu va mai fi de aici încolo prizonierul percepțiilor imediate și nu se va mai raporta la realitate ca la un dat imuabil, "obiectiv". Reflecția și imaginația îl ajută să vadă "dincolo" de aparențe, astfel încât în biserică, la nunta vărului Lică36, Bizu "are din nou pe retină imaginea neantului vieții", într-o variantă mai puțin dezgustătoare, dar la fel de terifiantă: "oamenii nu erau
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
le spui lumii"137. Avându-și originea într-un sentiment nesatisfăcut, creația (în special poezia lirică) se opune așadar procreației ("din satisfacție nu ies poezii", ies "copii"), și nu prin cine știe ce efort de voință, ci în mod natural, ca un dat ineluctabil ("nu suferim ca să scriem poezii", "scriem pentru că suntem făcuți așa și pentru că lirismul iese din zbucium")138. Ca atare, pentru eroul lovinescian creația e un proces natural, organic ("scrisese cum fac cireșii, cireșe și zarzării, zarzăre: pentru că nu pot
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai mică. Prin definiție informația obținută în acest caz este: unde s-a luat funcția logaritm pentru a asigura informației proprietatea de aditivitate. Semnal se numește o manifestare fizică (unda electromagnetică, undă sonoră etc.) capabilă a se propaga printrun mediu dat. Perturbație se numește un semnal, care modifică semnalul aleator util, ce transmite informația micșorând cantitatea de informație transmisă. Mesaj se numește un semnal, ce corespunde unei realizări particulare din ansamblul de idei, imagini, date, ce trebuie transmise unui corespondent. O
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
o modalitate alternativă de integrare (info)energetică în Univers (π). ILBE presupune o înțelegere pulstonică a (info)energiei și lasă deschisă calea spre cercetarea problemei interferenței materiei vii cu lumina și/sau a luminii vii cu materia interpretată ca un dat tehnologic (moartă). Dar între materia vie și cea moartă (minerală, de pildă) există o interdependență, ce nu trebuie nici măcar demonstrată, iar a acesteia din urmă cu spiritul, cu atât mai mult recunoaște, dacă nu din perspectiva teoriei pulstonice, a prezenței
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
non-verbali ai comunicării, prezența subiecților, constanța identității lor, motivația și sinceritatea răspunsurilor devin variabile fluctuante, aproape imposibil de identificat, cu atât mai puțin de controlat. În acest context, cercetătorul nu poate decât să accepte identitatea virtuală a subiecților ca un dat, în special în situațiile în care miza cercetării nu implică pierderi sau pericole majore (Hughey, 2008). O asemenea abordare presupune o încredere situațională în identitatea subiecților care, în opinia lui Soeharto (2004), nu diferă atât de mult de atitudinea pe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
o școală. „Școala este emblema comunității; cât de dezvoltată/responsabilă este comunitatea, cu atât actul educațional este mai performant și produce plusvaloare...”, deci este o educație mai eficientă. Putem vorbi de egalitatea de șanse a tuturor la educație ca un dat constituțional. Învățământul public fiind finanțat din banii contribuabililor trebuie să asigure respectarea dreptului la educație la un nivel corespunzător de calitate pentru toți educabilii, indiferent de mediile în care aceștia activează. Cadrul legal care asigură unicitatea sistemului de implementare a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
tot pîrguie roadele închipuirii poporului nostru. Sînt parcă de neînțeles obiceiuri destule și crezuri atîtea luate eresuri în lipsa cunoașterii lungilor căi ce ne pot îndrepta spre firești zămisliri ale multor din ele. O apucătură de-o samă cu omul e datul, din cele ce ai dobîndit într-un fel oarecare, și altora. Datul pe care îl știm că se cheamă ,,pomană“. Pe șerpuitorul său curpăn petrecem acum cititorul. Și dacă pe ici colo călca-vom alăturea drumului adevărat, cineva din mulțime
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și crezuri atîtea luate eresuri în lipsa cunoașterii lungilor căi ce ne pot îndrepta spre firești zămisliri ale multor din ele. O apucătură de-o samă cu omul e datul, din cele ce ai dobîndit într-un fel oarecare, și altora. Datul pe care îl știm că se cheamă ,,pomană“. Pe șerpuitorul său curpăn petrecem acum cititorul. Și dacă pe ici colo călca-vom alăturea drumului adevărat, cineva din mulțime se va opinti să ridice cîntarul gîndirii pe butucitura mai mult încercată
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de spini, cu trestie, cu pălmuiri; fața, cu scuipări; obrajii, cu palme; tot trupul cu biciuiri, cu îmbrăcare cu hlamidă și închinăciuni fățarnice; mâna, cu trestia pe care I-au dat-o să o țină în loc de sceptru; în sfârșit, cu datul oțetului. Poate fi oare ceva mai cumplit decât acestea? Poate fi, oare, o ocară mai mare? Cele săvârșite atunci depășesc orice cuvânt. Ca și cum s-ar fi temut să nu lase ceva nefăcut din îndrăzneața lor faptă, iudeii săvârșesc totul; pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
om. De dorit era făgăduința. Făgăduise împărăția cerurilor, înfricoșătoare era pedeapsa. Amenințase cu gheena. Mare era vrednicia Celui Ce primea milostenia. Dumnezeu o primea prin mâinile săracilor. Covârșitoare era cinstea. Primise Dumnezeu să Se coboare atât de mult. Drept era datul. Primea din averile Sale”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXIX, I, în PSB, vol. 23, p. 896) „Apoi, ca să vezi ... cât e de dreaptă judecata, Domnul îi laudă mai întâi pe cei care au făcut fapte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe trupurile femeilor și văduvelor tinere, precum și o melancolie tip "mal d'amour". Mulți bolnavi psihici, mai ales cei cu stări așa-zise "pasionale", erau considerați ca victime ale unor astfel de acțiuni. În Moldova sunt încă recunoscute "faptul" sau "datul", boli care nu vin de la spirite, ci de la anumite persoane, în special de la femei, care "leagă". Din practică știm că mulți rurali suferind de impotență sexuală psihogenă sunt convinși că au fost "legați". Credința este răspândită în rândurile țăranilor, căpătând
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
scrisă etc.). Pentru individul vorbitor, limba este o deprindere, un obicei care se învață prin imitație în cadrul mediului social și, ca atare, limba este pentru el o instituție socială în care se integrează treptat, el urmînd astfel o tradiție (un dat), cum se exprimă Eugen Coșeriu, sau însușindu-și anumite "reguli de joc", după Ludwig Wittgenstein, facultatea sa de a vorbi (limbajul) fiind direcționată spre un anumit mod de funcționare și antrenînd elemente ce se înscriu în tradiția respectivă și respectă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
istorică, în condiția sa istoricește necesară, care este limba, și o altă extremitate îndreptată spre o finalitate semnificativă inedită, care, astfel, trece dincolo de limba anterior stabilită 42. Limba prezintă, așadar, o esență duală : pe de o parte, ea este un dat istoric, o realitate, un fapt, și, pe de altă parte, ea este o activitate realizată după o tehnică determinată, o creație, dar nu o creație lipsită de scop, ci una orientată spre comunicarea cu alți oameni. În aceste condiții, limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]