1,102 matches
-
o și fost considerat recalcitrant. O murit și el săracu’, așa subit. Vă mai amintiți cum era de sărbători În Închisoare? În ’58, În ziua de Paști, Încă n-o fost rebeliunea, la ora 5 dimineața, până când n-o sunat deșteptarea, tătă lumea o fost În geamuri, pe partea de către curte și de partea de către stradă, că acolo o fost camere mari, și tătă lumea o cântat „Cristos a-nviat!”. Și-apăi, de la o cameră la alta se striga... Apăi și din Mintiul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
umbla de la groapă la groapă, de la deținut la deținut, și se ducea la raport cu caralii. Și după aia te pomeneai că ședeai la coadă să-ți aștepți porția de bătaie până la 12 noaptea... și la 5 dimineața se dădea deșteptarea. Erai și bătut, și neodihnit, vai de capu’ tău, și nevinovat de cele mai multe ori. Dintre gardieni sau comandanți de cine vă mai amintiți? Comandantul ăla de la Luciu-Giurgeni, de pe „Gironde”, Îmi scapă numele acuma, era mutat disciplinar de la Aiud... Era un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
inginer chimist de la Școala de Chimie din Câmpulung. Și tot așa, până ne-am făcut 12 inși, și am dormit câte doi În pat. Cum era regimul de detenție În Închisoarea de la Pitești? Regimu’ de pușcărie... Dimineața la ora 5 deșteptarea, la 10 seara stingerea. N-aveai voie să stai Întins pe pat, decât la marginea patului. Aveam tineta aia, că așa se numea hârdăul ăla În cameră, unde ne făceam nevoile. Era o ferestruică mică cu gratii și când a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fusese la Vladimirești și Îl cunoștea oamenii care fuseseră la mânăstire... Ăsta a fost mare sfânt, și acum este... Preotul Ion... așa-i zice. Care era programul de la Gherla? Acolo era armată: seara la 10 era stingerea, dimineața la 5 deșteptarea, ca la armată... Da’ te obișnuiai... Auzeai că bate toaca aia sau clopotul, săreai gata Îmbrăcat... După aia te scotea afară, te spălai oleacă așa, te Înviorai... Făceai dup-aia adunarea afară și te ținea o oră, până venea ăla
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mare, poleită și cultă. Presa, care este lumina conducătoare a popoarelor, scutul cel mai putinte al instituțiunilor naționale, presa să-și îndrepte privirea mai afabilă, mai benevolă, mai frățească la această amară încercare; un cuvânt de încurajare, un strigăt de deșteptare și Teatrul Național va fi salvat! Teatrul Național va fi restabilit! M. Pasccaly Artist comedian“86 Acesta era sistemul reclamei teatrale acum mai bine de o jumătate de secol, iar Pascaly abuza de el. Genul plângător, apelurile desperate la public
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sa mi se părea retrogradă, deci comică. Judecata mea era, totuși, departe de a fi cea mai corectă. Lucrul care îmi scăpa atunci era unilateralitatea informației primite prin difuzor. Eram, probabil, destul de naiv, de vreme ce nici nu mă gîndeam la așa ceva. „Deșteptarea” s-a produs după cîțiva ani: de Crăciun 1964, cu ocazia căsătoriei, Eusebiu Camilar mi-a făcut cadou un radio „Delta”, care avea și... unde scurte! Iritat de o vorbă a lui Sporici, Sergiu (care ieri îi imputase o „trădare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jud. Soroca și la Chișinău (unde a Înființat după unire, prima școală primară românească). Fost inspector pedagogic al jud. Neamț, Bacău, Putna. Azi locuiește În Iași. A colaborat mai ales cu folklor la: Cuvânt moldovenesc (și redactor), Opinia, Lumea, Liga, Deșteptarea, șezătoarea, Albina, Junimea lit. etc. Pseudonime: Ion al lui Toderică și I.T. Cuviosu. Opera: Testamentul călăuză, Buc., f.an; Cărți de cetire. Chișinău 1921 și Iași 1928 (În colaborare), Țara mea; Geografie, Iași (1928) id.; Dostoevski. La pomul de Crăciun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
decembrie 1942 încep represaliile asupra celorlalți legionari. La orele 5 dimineața, în ziua de 19 Decembrie, în cartierul Marienehe, în fața barăcilor, unde locuiau legionarii își face apariția Gestapo-ul cu o companie de soldați. La ora 5 și jumătate era deșteptarea pentru plecarea la muncă. Soldații îi opresc să plece și pe baza unei liste sunt declarați arestați un număr de 50 de legionari, în frunte cu Nicolae Petrașcu. Restul sunt lăsați liberi, să plece la lucru. Cei 50 sunt concentrați
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
până la Batalion inclusiv de pe linia F.N.B., inclusiv și subsemnatul în calitate de Comandant al Batalionului 1016 Lucru, spre ștință și strictă conformare. 1. Orariul zilnic - 7,15 unitățile de lucru vor fi efectiv pe teren gata a intra pe șantierul de lucru. - Deșteptarea etc. - drumul la șantier vor fi bine calculate astfel ca să nu depășească ora 7,15. - 7,15 - 7,30 repaus în preajma șantierului. - 7,30 - 18,30 lucru intens pe șantier. - Repaus absolut 10′ din 2 în 2 ore. - În cazul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe teren - inclusiv ofițerii, fiind strict interzis pentru a se duce în cantonament pentru acest motiv. - Comand. Companiilor vor lua măsuri prin serv. de zi de a avea un ceas oficial după care se va executa orarul și în special deșteptarea oamenilor la ora fixată pentru a nu se produce întârzieri în orar și programul zilei și a fi la ora fixată pe teren. 2. Efective la lucru - randamentul zilnic - Companiile în permanență vor avea pe teren leg. ad-ției și ordinea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Dorohoi (1915-1940), rămânând la catedră și între anii 1940 și 1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
DEȘTEPTAREA, săptămânal literar, științific și umoristic apărut la Lugoj de la 25 decembrie 1879 până la 7 aprilie 1881. Redactor responsabil a fost Iosif Tempea. Modesta gazetă lugojeană încearcă, printr-un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
DEȘTEPTAREA, revistă care a apărut la București din aprilie 1990. Este cea dintâi publicație aromână editată după 1989 în România, în opt pagini, purtând subtitlul „Revistă macedoromână” și având ca director pe Hristu Cândroveanu. Primul număr este tipărit pe cheltuiala lui
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
DIMÂNDAREA, publicație trimestriala care apare la București începând din martie 1994, ca supliment al revistelor „Frăția” din Tirana și „Deșteptarea” din București. Director a fost până în 1995 Nico Nicolla, apoi revista trece sub conducerea lui Hristu Cândroveanu, realizatorul de fapt al publicației. Din comitetul de redacție fac parte scriitori din țară, dar și de peste hotare, printre care Nico Nicolla, Nași
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
Ți va publicam noi tru revista a noastră trimestriala , «Dimândarea»? Va publicam literatura nai mă mult, mă ți pagiñi di istorie, di informație enciclopedica în general, traduceri din literaturi xeani și, maxus, din literatura statelor iu bănăm”. Că și revista „Deșteptarea”, noua publicație prezintă pagini întregi de beletristica în dialectul aroman, pe lângă cronici literare, studii de literatură, reportaje etc. scrise în limba română. Se pune în evidență efortul statului român de a răspândi printre românii de la sudul Dunării cultură întregului popor
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
într-o veritabilă sursă de informații privindu-i pe aromani din cele mai vechi timpuri până astăzi, oferind informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania, fostă Iugoslavie (mai ales in Macedonia) și din diaspora. I.D.
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
Th. Râșcanu, Elementul aromânesc, „Știrea”, 1940, 2365; G.R. [G. Radomir], „Fiul lui Dumnezeu”, „Macedonia”, 1942, 118-119; Al. Z. Ionescu, O nouă carte despre Iisus, „Tomis”, 1942, 8-9, 1943, 1-3; N. Mihăescu, O carte despre Iisus, „Acțiunea”, 1942, 637; [Sterie Diamandi], „Deșteptarea”, 1990, 7-8; Dicț. scriit. rom., II, 84-85. R.Z.
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
lui, schițe, povestiri, nuvele, fragmente memorialistice închinate copilăriei, dar și versuri sau o serie de articole politice, datând din preajma intrării noastre în primul război mondial, au apărut în „Telegraful român”, „Arta” (Iași; semnează I. Ivaciuc), „Ramuri”, „Convorbiri critice”, „Opinia” (Iași), „Deșteptarea” (Brașov), „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Sibiu), „Dobrogea jună”, „Universul literar”, „Gazeta poporului” (Suceava), „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, precum și în multe altele. Și-a strâns, începând cu volumul La han La trei ulcele (1908), scrierile în proză, încercări de
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
eroic la numai 31 de ani. Atras de timpuriu de literatură, G. debutează în 1904 cu proză la „Junimea literară” din Cernăuți, semnând cu pseudonimul Nicu Nalbă. Își continuă activitatea publicistică în perioada studenției, lucrând ca redactor la revistele cernăuțene „Deșteptarea” și „Viața nouă”, precum și la „Românul” din Arad. Mai colaborează în paralel și la alte periodice („Tribuna”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Glasul Bucovinei”, „Neamul românesc”) cu articole, versuri și proză. Sfârșitul prematur l-a împiedicat să-și adune scrierile în
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
agrare, specifica Gusti, este acela că „s-a dat pământ țăranilor, dar nu s-a făcut educația voinței țăranilor împroprietăriți pentru a face agricultură rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea de noi trebuințe”, deoarece „potențele vieții țărănești trebuie actualizate” (Gusti, 1946, 54). Principiul interdisciplinarității constituie o altă contribuție gustiană cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate fi mai bine pusă în lumină dacă o plasăm în contextul istoric
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și liceul. În timpul celui de-al doilea război mondial, a luptat în Est și în Vest, apoi a lucrat în comerț. În 1984, s-a pensionat, stabilindu-se în orașul Dej. Publică povestiri, nuvele, schițe în revistele aromâne din țară, „Deșteptarea”, „Dimândarea”, ca și în „Zborlu a nostru”, care apare la Freiburg, Germania, și în „Frândza vlahă”, din Bridgeport, SUA. C. scrie exclusiv proză, caz mai rar la autorii aromâni, care sunt mai ales poeți. Prozele sale au miez, densitate și
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
păcate. Are, în manuscris, Tărâmul izvoarelor, o proză poematică a lui Teohar Mihadaș, Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, precum și piesa Macbeth de Shakespeare. SCRIERI: Nihita turnari, pref. Kira Iorgoveanu, Syracuse (SUA), 1991. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, Un nou prozator aromân, „Deșteptarea”, 1992, 2; Cândroveanu, Aromânii, 133-135. Hr.C.
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
Cea dintâi carte, Amintiri din provincie, apare în 1983. A colaborat cu proză și publicistică la „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete botoșănene”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Contrapunct”, „Arc”, „Aurora”, „Tomis”, „Cronica” și la ziarele „Steagul roșu” (Bacău), „Deșteptarea” (Bacău), „Monitorul”, „România liberă”. Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), grupează mici nuvele și povestiri în care viața cotidiană, așa-zis cenușie, din diferite medii, este observată din unghiul din care îi poate fi dezvăluită
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
cronici artistice în presa vremii, dar și cu nuvele și schițe, după ce debutase, în 1895, la „Viața literară”, cu versuri. A semnat și C. Virgiliu. Publică în „Povestea vorbei”, „Tribuna”, „Literatură și artă română”, „Cuvântul literar”, „Gazeta de Transilvania”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare” ș.a. La sfârșitul anului 1907 intră în conducerea revistei „Viața literară și artistică”. În 1916 îi apare volumul de schițe și nuvele Mălurenii. Universul acestor scrieri are ca punct de plecare lumea satului, surprinzând
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
of closing your eyes), adică de a ignora zgomotul, a stinge gândurile, a scăpa de orice solicitare, a te relaxa într-un fel de modă taoistă și receptivă (cam la fel cum se procedează pe canapeaua psihanalistului). Această tehnică înseamnă deșteptarea urmărilor și a primelor gânduri ce apar. Maslow o consideră similară cu ceea ce Freud numea „asociație liberă”. Dar, după Maslow, tehnica este mai degrabă „atenția care plutește liber” (free-floating attention) decât orientarea îndatoririlor, și, dacă ai succes în acest efort
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]