3,785 matches
-
a propriei energii: psihotropele pot servi de demaror, de cârjă care să permită pacientului să-și canalizeze curajul și dinamismul în terapie. Cu condiția ca, încă de la începutul tratamentului, să se ofere o informație corectă în legătură cu efectele secundare. Este un decalaj imens între discursul estompat și efectul ricoșeu trăit la începutul tratamentului cu psihotrope. A nu juca jocul transparenței nu servește cauzei medicamentului. Este chiar cea mai bună metodă de a deturna în mod durabil, chiar definitiv, pacientul de la orice inițiativă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cercetării sociologice, fiind abordate aproape exclusiv ,,problemele sociale”. Se uită că știința are ca scop principal producerea unor teorii. Mă refer la cercetarea academică, nu la cea departamentală. Dacă actuala orientare a cercetărilor sociologice va continua, ne putem aștepta ca decalajul teoretico-metodologic dintre sociologia românească și cea europeană - ca să nu mai vorbim de sociologia americană - să se mărească. O sumară trecere În revistă a temelor puse În discuție la secțiunile de ,,Teorie socială” (Research Network 11) și ,,Metode calitative” (Research Network
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai marcante Între G2 și G1 (adică Între generația-pivot și cea vârstnică) decât Între G2 și G3, dovadă suplimentară că există mai mult consens - mai multă Înțelegere - Între generația intermediară și cea tânără, ca urmare a discontinuității istorice evocate. Sensul decalajelor mai frecvente și totuși constante este acela că toți copiii găsesc aproape Întotdeauna că educația pe care o primesc e destul de severă, În timp ce părinții lor o estimează mereu a fi tolerantă. Nepotrivirile dintre mărturisirile copiilor și cele ale părinților reies
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
egalitate În cuplu și concretizarea acesteia În viața reală este de 10 puncte pentru tinerele femei, de 15 puncte pentru mamele lor și de 8 puncte pentru bunicile lor. În ceea ce-i privește pe bărbați, aceștia trăiesc o situație de decalaj inversă, Între o viziune mai tradițională a diviziunii sexelor și o practică mai puțin diferențiată. Atitudinile contradictorii ale femeilor și bărbaților, persistența valorilor tradiționale la ambele sexe și o anumită inerție a practicilor conjugate explică, fără Îndoială, constatarea făcută de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În educația copiilor are de departe un potențial mai mare de schimbare calitativă decât oricare alt tip de reformă educațională. Totodată, implicarea familiilor și a organizațiilor comunitare trebuie să fie considerată o parte importantă a oricărei strategii menite să micșoreze decalajul dintre elevii ce provin din categorii sociale cu venituri ridicate și elevii din categorii sociale cu venituri scăzute. La fel ca orice reformă educațională eficientă pe termen lung, integrarea și implementarea standardelor parteneriatelor trebuie să se bazeze pe nevoile și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
școlare și la testele de inteligență, ridicând o serie de Întrebări despre actul educativ și instructiv din sistemul de Învățământ. Cum ar putea școala să acționeze astfel Încât ierarhia competențelor stabilite de ea să se regăsească și În societate, Înlăturând astfel decalajul existent, și care pare să se adâncească tot mai mult? Să amintim de problematica psihotehnicii, atât de dezvoltată În secolul trecut, inclusiv În țara noastră, unde au funcționat institute de psihotehnică. Capitolul 4 („Competența socială și profesională - interferențe”) descrie dimensiunile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în același timp produse și produc pe mai departe practici modernizatoare. Rezultă astfel o „hermeneutică dublă” (A. Giddens), prin care cunoașterea sociologică se reconstruiește pe sine odată cu (re)construcția universului constitutiv al modernității. În acest proces pot apărea, desigur, și decalaje, mai ales că nimeni nu ar admite astăzi că sociologia și/sau economia ar oferi bazele unui control extensiv și predictiv al dezvoltării sociale. Mi se pare însă important să căutăm a identifica astfel de decalaje și eventuale convergențe între
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pot apărea, desigur, și decalaje, mai ales că nimeni nu ar admite astăzi că sociologia și/sau economia ar oferi bazele unui control extensiv și predictiv al dezvoltării sociale. Mi se pare însă important să căutăm a identifica astfel de decalaje și eventuale convergențe între configurările modernității și cele ale cunoașterii sociologice, iar această lucrare se înscrie pe o asemenea cale. Origini și distanțări Opțiunea proprie pentru analiza sociologică a modernității are o triplă origine. Mai întâi, ea a fost generată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Eugen Lovinescu), când protocronia, ce ar fi fost atât de creativă, dar care ar fi fost, chipurile, neglijată (Edgar Papu și discipolii săi), când diacronia integratoare, ce ar fi fost uneori tulburată de accidente istorice generatoare de ușoare sau mari decalaje. Răspunsurile la întrebările puse variază într-adevăr și și-au asociat ideologii justificative adeseori contradictorii. Varietatea lor este însă puternic influențată de modul în care sunt decupate, ordonate și caracterizate perioadele modernității în timpul și spațiul social. Să urmărim, în capitolele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de construcție socială. O astfel de opțiune n-ar fi însă posibilă, decât în condiții de coincidență în timp și influențare reciprocă a cunoașterii sociale comune și a cunoașterii sociologice. Dacă paradigma cunoașterii și explicației sociologice s-ar afla în decalaj istoric cu societatea la care se referă, relevanța ei critică sau constructivă ar fi pierdută. Implicația acestei afirmații este că diferitelor perioade ale modernității trebuie să le corespundă paradigme sociologice distincte. Evoluționismul social se asociază direct și irevocabil cu o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu includ cunoașterea în strategiile lor de dezvoltare „vor rămâne în urma celor care se mișcă mai repede, iar consecințele nefericite pentru perspectivele lor de dezvoltare vor fi cu greu remediate”. Inerțiile, fie ele și temporare, s-ar putea transforma în decalaje statornice și inegalități accentuate, care, la rândul lor, ar genera tensiuni sociale și geostrategice. Zilele noastre confirmă, din păcate, o astfel de predicție. Pe de altă parte, când încercăm să identificăm indiciile noii societăți și ale tranziției actuale spre ea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
capitaluri” În mod tradițional, economiștii clasici și neoclasici erau unanimi în a considera capitalul fizic împreună cu munca drept sursele fundamentale ale creșterii economice. Totuși, în calculele lor recunoșteau existența unui „factor rezidual”, încă nespecificat, care ar fi menit să justifice decalajul dintre creșterea economică efectivă și cea rezultată din estimarea bazată pe calculele asociate celor doi factori. În anii ’50, un economist ca R.M. Solow considera că un astfel de decalaj trebuie atribuit creșterii productivității din cei doi factori ai producției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
factor rezidual”, încă nespecificat, care ar fi menit să justifice decalajul dintre creșterea economică efectivă și cea rezultată din estimarea bazată pe calculele asociate celor doi factori. În anii ’50, un economist ca R.M. Solow considera că un astfel de decalaj trebuie atribuit creșterii productivității din cei doi factori ai producției - capitalul fizic și munca -, drept urmare a încorporării cunoașterii fie în forma calificărilor mai performante, fie în cea a uneltelor sau tehnologiilor mai bune. Numit uneori și „măsură a ignoranței teoretice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sudul mai sărac, ambele aparținând Italiei - stat național cu același sistem legislativ și cu resurse naturale relativ similare pe întreg teritoriul. Este invocată istoria socială a celor două regiuni, diferitele teorii despre dezvoltare și se formulează noi întrebări astfel: Atât decalajul dintre nordul și sudul Italiei, cât și evantaiul de teorii care s-au oferit pentru a-l explica oglindesc dezbaterea mai cuprinzătoare despre dezvoltarea din Lumea a Treia. De ce așa de multe țări rămân subdezvoltate? Resurse inadecvate? Greșelile guvernării? Dependencia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
din Lumea a Treia. De ce așa de multe țări rămân subdezvoltate? Resurse inadecvate? Greșelile guvernării? Dependencia centru-periferie? Eșecurile pieței? Cultura”?. Până la urmă, Putnam demonstrează că forța unui singur factor explicativ este cu totul insuficientă pentru a da seamă de un decalaj de genul menționat sau pentru a justifica prosperitatea economică diferențiată a unor țări sau regiuni, respectiv performanțele instituționale ale unei guvernări sau ale alteia. Printre factorii ce trebuie considerați, capitalul social nu trebuie însă să lipsească, întrucât contextul social și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adică un tip nou de capital social se configurează în vederea reglementării unei noi ordini sociale. Pentru Fukuyama, „normele sociale care au operat într-o perioadă istorică sunt făcute desuete de avansul tehnologiei și economiei, iar societatea trebuie să recupereze acest decalaj prin renormarea ei în condițiile schimbate”. Altfel spus, Fukuyama se referă, în analiza sa, nu doar la cultură ca atare, considerată ca întreg și ca referitoare la opțiuni și preferințe. Pentru a evita un eventual relativism cultural de tip postmodern
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
epocile nu se succed cu aceeași viteză în toate societățile sau arealele geografice, întrucât acestea din urmă diferă între ele în privința nivelului de dezvoltare economică, a tipurilor de economii, culturi sau instituții. Totuși, istoria ne-a mai demonstrat că, în ciuda decalajelor dintre ritmurile de dezvoltare, succesiunea epocilor de durată istorică medie și mai ales lungă, cum ar spune F. Braudel, nu diferă în mod fundamental de la o societate la alta. Țările mai dezvoltate dintr-o epocă anticipează în mare direcția de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar spune F. Braudel, nu diferă în mod fundamental de la o societate la alta. Țările mai dezvoltate dintr-o epocă anticipează în mare direcția de configurare socială, economică sau culturală a celor care, la un moment dat, se află în decalaj, pentru ca ulterior să se înscrie pe aceeași traiectorie. Succesele sau avantajele comparative ale unui model de dezvoltare sunt transformate în criterii de configurare și evaluare pentru societățile considerate a fi în decalaj negativ de dezvoltare. Oricât de pregnante ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care, la un moment dat, se află în decalaj, pentru ca ulterior să se înscrie pe aceeași traiectorie. Succesele sau avantajele comparative ale unui model de dezvoltare sunt transformate în criterii de configurare și evaluare pentru societățile considerate a fi în decalaj negativ de dezvoltare. Oricât de pregnante ar fi diferențele, și ele într-adevăr sunt, similitudinile nu sunt nici ele deloc de neglijat atunci când comparăm traiectoriile de dezvoltare ale diverselor societăți pe durate istorice medii și lungi. Astfel se poate distinge
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de dezirabilitate socială. Efectele unei astfel de abordări sunt, evident, nocive. Realitatea o etalează autorul, cu propria metodă, dar fără a ne avertiza suficient asupra rigorii pe care a urmărit-o în termeni tehnici. Modelul este cât mai idealizat pentru ca decalajul realității să fie cât mai evident, iar nevoia de perpetuare a tranziției sau de critică a actorilor tranziției să fie încă prezentă. Poate de aceea, atunci când citești un studiu despre tranziția noastră postcomunistă, ajungi să cazi într-o tristețe iremediabilă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prezinte generalizări despre mulțimi de subiecți și să tranșeze categoric și irevocabil tendințe sau structurări implacabile. De mult prea multe ori, acest gen de abordare transpare și în alte discursuri intelectuale, culturale și mediatice, astfel că rezultă un fatalism ubicuu: decalajul nostru istoric a existat dintotdeauna și din el nu am putea evada parcă nicicând sau poate doar prin revoluții violente, care ne-ar face să luăm mereu lucrările de la început, pentru că numai așa ne-am atinge țelurile. „Adamismul” culturii românești
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tip fatalist (orice am face, nu ne putem depăși condiția hărăzită...). Astfel de abordări și multe altele diferite sau similare lor, ce sunt deja prezente la nivelul cunoașterii comune și adesea în analize teoretice sau politice care pun accentul pe decalaje diverse (economice, sociale, politice, culturale) între România de astăzi și țările occidentale europene și nord-atlantice, le consider ca fiind nu doar substanțialiste - sau, dacă vreți, esențialiste - ci mai degrabă prea puțin aprofundate de o analiză instituționalistă care să țină cont
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noastre nu se abat în mod atât de fundamental de la traiectoriile majore ale construcției societăților occidentale încât să facă superfluă orice comparație. Diferențele existente și induse de timpul dezvoltării sunt compensate de ritmurile și direcțiile dezvoltării, astfel că putem detecta decalaje, dar și anticipări, divergențe, dar și convergențe. Dincolo de variații, care oricum sunt inevitabile în spațiile sociale circumscrise cultural, geografic și istoric, mi se pare important să identificăm, atunci când este posibil, și elemente comune. Este ceea ce voi face în continuare prin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
formală prin coduri de bune practici, coduri morale, deontologice și profesionale sau chiar legi care dictează detalii de practicare a rolurilor profesionale (de la magistrați, medici sau ingineri la psihologi etc.). Deocamdată, între multiplicarea rolurilor și reglementarea practicilor asociate există un decalaj. El este însă temporar și cred că nu mai are deloc o durată de supraviețuire prea mare, întrucât reglementările sunt așteptate să raționalizeze și să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale (inclusiv de divertisment) etc. Totuși, odată cu raționalizarea socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adesea, acțiunile de acest tip se produc în politică și în sfera culturală, vizând activități, relații sau privilegii și, într-o mult mai mică măsură, roluri sociale propriu-zise. Consecința este că între ordinea expresivă și cea funcțională a societății apar decalaje, fiecare își urmează propria logică de adecvare. Singura zdruncinată este ordinea expresivă, care, animată de individualizare, absoarbe identitățile specializate și le instituționalizează după ce s-au consumat conflictele de consacrare. Identitatea este o construcție subiectivă individuală, care depinde totuși de structura
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]