27,663 matches
-
lor confrați. Cu o tendențiozitate oarecum suspectă, autorul singurului nostru Dicționar al presei literare, vorbește, în ediția din 1996, despre faptul că Gazeta literară promovează, și “încă din primul număr”, “ideologia comunistă”. Nu încape îndoială că, mai ales în primul deceniu de apariție, Gazeta literară este tributară acestei ideologii, ca și realismului-socialist. De pe la mijlocul deceniului 7 încoace, lucrurile se schimbă însă în bună măsură, chiar dacă (dar e vorba acum de România literară) publicistica literară va mai cunoaște și alte sincope, de
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
vorbește, în ediția din 1996, despre faptul că Gazeta literară promovează, și “încă din primul număr”, “ideologia comunistă”. Nu încape îndoială că, mai ales în primul deceniu de apariție, Gazeta literară este tributară acestei ideologii, ca și realismului-socialist. De pe la mijlocul deceniului 7 încoace, lucrurile se schimbă însă în bună măsură, chiar dacă (dar e vorba acum de România literară) publicistica literară va mai cunoaște și alte sincope, de pildă după 1971 sau în toată jumătatea a doua a deceniului 9. Trebuie spus
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
realismului-socialist. De pe la mijlocul deceniului 7 încoace, lucrurile se schimbă însă în bună măsură, chiar dacă (dar e vorba acum de România literară) publicistica literară va mai cunoaște și alte sincope, de pildă după 1971 sau în toată jumătatea a doua a deceniului 9. Trebuie spus totuși că numărul articolelor critice neinfestate ideologic sau al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile strîmte ale “revalorificării moștenirii culturale” este destul de mare în paginile Gazetei. Literatura însăși care se publică începe să fie
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
realismul-socialist, abandonat acesta, mai pe față ori mai discret, după 1965) merită a fi recitite astăzi. S-ar vedea, pe lîngă datoriile ideologice achitate încă destul de conștiincios, că mare parte din obiecțiile teoretice aduse literaturii criticii din intervalul 1948-1964 (“obsedantul deceniu”, “proletcultism”, “sociologism vulgar” ș.a.m.d.) au fost formulate de foarte timpuriu și în termeni neechivoci. Între altele, o tribună culturală, cum a fost Gazeta literară de-a lungul unui deceniu și aproape jumătate de existență (urmată de România literară
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
obiecțiile teoretice aduse literaturii criticii din intervalul 1948-1964 (“obsedantul deceniu”, “proletcultism”, “sociologism vulgar” ș.a.m.d.) au fost formulate de foarte timpuriu și în termeni neechivoci. Între altele, o tribună culturală, cum a fost Gazeta literară de-a lungul unui deceniu și aproape jumătate de existență (urmată de România literară, alte trei decenii și jumătate), trebuie privită și ca un document inestimabil pentru cunoașterea istoriei noastre literare din regimul trecut. Lucrurile se cuvin luate așa cum sînt și rediscutate fără prejudecăți.
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
vulgar” ș.a.m.d.) au fost formulate de foarte timpuriu și în termeni neechivoci. Între altele, o tribună culturală, cum a fost Gazeta literară de-a lungul unui deceniu și aproape jumătate de existență (urmată de România literară, alte trei decenii și jumătate), trebuie privită și ca un document inestimabil pentru cunoașterea istoriei noastre literare din regimul trecut. Lucrurile se cuvin luate așa cum sînt și rediscutate fără prejudecăți.
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
de fiecare dată cu erudiție și dezinvoltură, dincolo de orice elanuri anarhist-revoluționare, deși nu puțini contemporani îl consideră și astăzi pe Nicolaus Sombart, ajuns la anii senectuții, un anarhist al saloanelor, un dandy contradictoriu... un homme à femmes. Vreme de peste trei decenii, scriitorul - care continuă să “țină salon” la Berlin, cu “jour fixe” -, a fost înalt demnitar european la Strassbourg. Elogiul salonului și al dandysmului fac și ele parte din repertoriul scrierilor de sociologie a culturii, nu puține la număr, pe care
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
anume diferență între nazism și comunism. Și anume de faptul că pe cînd cel dintîi a durat numai cîțiva ani, fără a izbuti să distrugă integral societatea civilă, reclamînd doar supunerea fizică, cel de-al doilea, care a durat multe decenii, a determinat o conversiune morală de proporții, o ideologizare al cărei rod malefic îl reprezintă mutantul numit “omul nou”. Scriind despre 1984 al lui Orwell, Monica Lovinescu ne oferă o definiție a totalitarismului de stînga pe care Cassian Maria Spiridon
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
fel de semnal al destinului. În fapt, a prins bine ulterior, în plină încleștare a luptei de clasă, când aveau să-mi treacă înainte cele mai neizbutite viețuitoare cu chip omenesc ale Creației, nici nu mi-a mai păsat! Șase decenii mai târziu, primul bărbat din guvern pătrundea prin mai multe intrări în București -, asemeni acelui magician înregistrat a fi ieșit la aceeași oră din aceeași zi prin toate porțile Petersburgului și a fost rău impresionat de grămezile de gunoi pretutindeni
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
acestei cărți, Istoria unui german a surprins în asemenea măsură, încît luciditatea autorului a părut neverosimilă, iar Istoria... sa bănuită de fals: pentru ca cineva să prevadă în 1930 cum urma să evolueze situația Germaniei, a Europei și a lumii în deceniul următor, ar fi trebuit să fie, nu-i așa?, înzestrat cu virtuți supraumane. Nu cumva manuscrisul fusese refăcut, rearanjat după război, în așa fel încît previziunile să pară și mai spectaculoase? A fost nevoie de un studiu atent al hîrtiei
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
prefață dl. Mircea Martin: “aproape francez prin formație, european prin deschiderea intelectuală, Ion Pillat a ținut să adopte în portretele sale lirice o perspectivă autohtonă”, ora comentariului fiind, cu vorbele d-sale, a literaturii române - să nu uităm, în magnificile decenii interbelice. Publicul căruia i se adresa Ion Pillat era, desigur în temă, dar am presupune logic că se afla cu cel puțin un pas în urma informației conferențiarului. A se instrui îi era dorința, dar nici spectacolul personalității de la tribună nu
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
dintre poeții moderni de azi.” Acel “azi”, devenit “atunci”, rezistă, cum vedem bine în vocabularul său critic, fie că, în timp, idei inovatoare în ceasul expunerii au devenit locuri comune. Dacă, și în comparație, studiile despre lirica americană reprezentau în deceniul alcătuirii lor o noutate absolută, datul mai explică, prin notele de acceptare și chiar celebrare a unei rostiri fruste, pozitive, rustice, directe, la polul opus poeziei pure așa cum o concepea abatele Brémond, dualitatea unei conștiințe artistice. Fascinată de peisajul și
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
Dragomir. * Un interviu surpriză, tot în Viața românească: acela luat de Valeriu Bârgău lui Mircea Ciobanu în 1984 și nepublicat niciodată pînă acum. * VATRA (nr. 11-12 din 2003) propune o utilă discuție despre publicistica (mai ales politică) a scriitorilor din deceniile postcomuniste. Ar fi fost binevenită o bibliografie: numărul culegerilor de articole de acest fel este mult mai mare decît cel al culegerilor recenzate de colaboratorii revistei. În plus, majoritatea cărților recenzate provin din anii din urmă, în vreme ce epoca de entuziasm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
că pentru prima oară în istoria noastră post-decembristă e cu putință ca această îndelung exersată tehnică a amînării să nu mai funcționeze. Noi ne-am deprins cu ideea că România are alt cronometru decît Europa. De mai bine de un deceniu ne tot păcălim cu prejudecata că Europa are datoria să ne integreze așa cum suntem. În clipa în care descoperim că Uniunea Europeană nu ne acceptă oricum, nu ne întrebăm cum am putea ajunge la un numitor comun, ci care ar fi
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
Florența lui Dante și Michelangelo după cum ne asigură, de data aceasta, George Călinescu „cu palatele sale de piatră grea și cu verzuia clopotnița a lui Giotto, nu pare să-l fi atras mai de aproape”. * Mult mai târziu la câteva decenii după coborârea să În veșnicie trecerea lui Eminescu prin Italia Înseamnă popasuri adânci, statornice, ale poeziei sale, tălmăcita În limba noastră sora, italiană. Prima traducere din Eminescu este poezia „Venere și Madona”, apărută În anul 1906, În revistă „Nuova Rassegna
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
anul 1906, În revistă „Nuova Rassegna letteraria modernă” și aparține unui literat și poet,căpitanului (de Bersaglieri Vânători de munte?) Pier Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că Ștefan Cuciureanu s-
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
literare românești în perioada comunismului. Anii ’60 au fost anii de maximă liberalizare ai regimului comunist, fenomen cu ample consecințe, inclusiv la nivelul literaturii. A fost trecerea de la dogmatismul autoritar al literaturii anilor ’50 la relaxarea ideologică și estetică din deceniul imediat următor o acțiune premeditată, venită din interiorul partidului, sau o diminuare a vigilenței (profesionalismului?) aparatului cenzurii, de care a profitat lumea scriitoricească? Au reușit scriitorii noștri să forțeze ușa cenzurii sau aceasta s-a deschis larg oferindu-le șansa
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
același număr a fost eliminată și constatarea „de bun simț” a Simonei Drăghici: „În ceea ce privește literatura birmaneză, tăcerea cu care ea a fost învăluită pînă acum trebuie să pună pe gînduri editurile noastre” (p. 123). Din presa culturală a începutului de deceniu șapte sînt eliminate toate referirile la opera scriitorilor români emigrați în Occident, dar și la scriitorii români din Basarabia. Situația se schimbă de o manieră spectaculoasă începînd cu anul 1963. Cenzorul romanului Întoarcerea din război de Radu Teodoru face un
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Velea I, Gutter C., Bârnă Al., Takacs M., Anghel P., Iordan Alina, Rothenari K., Neamțu D., Molho Fl., Grumberg R., Docsănescu E., Cajal H., Littman I., Molho Fl., Ailoaiei O. Și totuși ei au fost cei mai performanți foiletoniști ai deceniului șapte. Au citit tot ce s-a scris între 1960 și 1971 și au scris despre toate cărțile și revistele epocii. Au fost cei mai eficienți critici de direcție, indicațiile lor fiind urmate cu sfințenie, chiar dacă nu se bazau pe
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
vremea iluminismului, În lumea artiștilor din toată, lumea vorbele de duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor asimilat pe cale orală. Devenit un vizitator constant al expozițiilor personale ori de grup, deschise În Franța, Începând cu primul deceniu al sec. al XX-lea, Brâncuși obișnuia cu aceste ocazii să se exprime aforistic În cataloage. Mai apoi În interviurile oferite presei și, fapt notabil, către prieteni, apropiați, ca și În carnetele individuale. Multe, foarte multe dintre rostirile brâncușiene se
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
-i mai trebuie o viață pentru câte mai are Încă de Înfăptuit. Cea de-a doua carte reunește studiile, eseurile și articolele publicate În Franța, Germania și Statele Unite de scriitorul prof. univ. Titus Bărbulescu, Într-o perioadă de aproape patru decenii. Tematica abordată este din domenii diferite: istorie, filozofie, critică și istorie literară, memorialistică și socio-politică. Eugen Simion Îl numește pe autor „stâlp al comunității ortodoxe din Paris”. Un adevărat patriot ce a ripostat energic atunci când adevărul istoric era falsificat de
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Tzijevski, N. Nilsson, R. Wellek, acest lucru a fost inițiat pe atunci de tinerii cercetători Rudolf Neuhauser, Wolf Schmid și subsemnatul; ridicînd această problemă în cadrul dezbaterilor, am militat pentru prioritatea poeticii față de problema Dardanelelor sau a cristologiei. De-a lungul deceniilor, această orientare a cercetărilor a fost promovată de G. Fridlender, J. Catteau, M. Jones, R-L. Jakson, R. Belknap, G.Kietsaa, S. Fasting, E. Bazzarelli, W.M.Todd III, Valeriu Cristea și alții. A fost privilegiată valorificarea poeticilor clasice și
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
titlul ultimului volum al poetului, cărturarului și - știu că n-o să-i placă - activistului social Petre Stoica numai întru imaginea celui ce prin ploaie aleargă după ultima literă. Cele o sută una poeme, titlu cu bătaie lungă, acoperă aproape patru decenii din cele cinci de prezență a scriitorului în aria literaturii române. Timp în care a trecut prin mai multe vârste, două rămânând, după evidența operei și certificarea celor ce-l cunosc pe poet, statornice și oarecum suprapuse: adolescența și bătrânețea
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
drum./ Florile salcâmului sunt stele de ghiață." Când adolescentul ia cunoștință de marea pictură a lumii, nu se oprește la Rafael Sanzio, la Da Vinci, alegerea îi este Vameșul, pictor ambiguu situat între kitsch și geniu. Și în poemele primelor decenii lumea de toate zilele, provincială de preferință, cu tihnitul ei trai, cumva anistoric, trecută pe mâna stângă, este mediul de preferință al discursului poetic stoician... Modelul ar fi bunica, cea care se așează în fotoliu: "ea s-a acomodat cu
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
operei eminesciene. De la carte la carte, ideile câștigă În profunzime, unele judecăți de valoare se impun definitiv, unghiul percepției este tot mai nuanțat, Încât George Popa este considerat (deocamdată de voci singulare) drept cel mai de seamă eminescolog al ultimelor decenii. Într-o introducere de autor, intitulată Arhetipul sinelui eminescian, acesta se află În căutarea nucleului originar activ al poetului Eminescu, pe care Îl găsește În acele cuvinte repetitive „ce exprimă totodată chintesența operei respective”. Beneficiind de largi deschideri În orizontul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]