1,173 matches
-
crede dator a o supune sufragiului colegilor săi. Comitele Șuvaloff stabilește deosebirea ce există între Grecia, stat independent, și România, a cărei independență nu este încă recunoscută de către Europa. Ar fi mai multă analogie între Grecia și Serbia, care în urma declarațiunii Congresului a fost liberată, pierzând caracterul său de stat vasal, și cu toate acestea înalta Adunare nu a admis pe delegații sârbi. Președintele, adresându-se la secretariat pentru a cunoaște dacă cererea de admitere la Congres emană de la guvernul Principatului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Basarabiei rușilor etc. Președintele emite ideea că mai multe principie ar putea fi extrase din propunere și prezentate votului Congresului. Principele Gorceakoff reamintește că Tratatul de la Paris a confirmat actele Tratatului din Viena asupra libertății navigațiunii fluviale și că, conform declarațiunilor plenipotențiarilor Rusiei dintr-o ședință precedinte, retrocedarea Basarabiei n-ar putea exercita nici o influență asupra libertății fluviului. Alteța-Sa nu-și poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acestui punct, Congresul trebuie să considere acest aranjament ca strict bilateral. Primul plenipotențiar al Franței supune, în această privință, o dorință a sa colegilor săi din Rusia; Excelența-Sa întreabă dacă nu le-ar fi posibil de a face o declarațiune constatând că guvernul rus se va sili, spre a libera pe România de sarcinele ce ar rezulta dintr-o ocupațiune prelungită, de a face evacuarea pe calea Dunării și Varnei. Comitele Șuvaloff răspunde că propunerea făcută de primul plenipotențiar al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
făcută de primul plenipotențiar al Franței nu ar putea să aibă un caracter absolut. Ar fi vorba numai de a alege calea pe mare mai bine decât pe cea de uscat. Excelența-Sa este gata a răspunde acestei dorințe, dar declarațiunea sa trebuie a fi subordonată unei grabnice evacuări a Varnei de către trupele turce. Dacă plenipotențiarii otomani binevoiesc a declara în Congres că nu mai e nici un obstacol la evacuarea imediată a acestei fortărețe, comitele Șuvaloff e gata a răspunde la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca să fie luate în considerațiune. Ministrul Afacerilor Străine al României a cerut voia a depune pe masa Congresului patenta Imperială, purtând semnătura M.S. Imperatorului tutulor Rusiilor, autorizând pe A.S. prințul Gorceakoff a ratifica Convențiunea din 4 (16) aprilie 1877, precum și declarațiunea purtând semnătura A.S. prințului Gorceakoff, cancelarul Imperiului Rusiei, care, în numele M.S. Împăratului Alexandru al II-lea, ratifică această Convențiune și promitea că ea va fi cu fidelitate observată și executată în tot coprinsul său.) Din grația lui Dumnezeu Noi, Alexandru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la condițiunile acestei treceri, în douăzeci și patru articoli și alți doi articoli atingători de aceleași. Primind și confirmând, după matură cercetare, convențiunile și articolile sus citate, am autorizat pe Alteța-Sa Serenisimă principele Alexandru Gorceacoff, cancelarul Nostru de Imperiu, a subscrie declarațiunea privitoare la neviolabila observare și execuțiune a stipulațiunilor coprinse în convențiunile și articolii adiționali; și spre încredințare, subscriind cu a Noastră mână deplin împuternicirea de față, am ordonat să se pună pe dânsul sigiliul Imperiului Nostru. Dat în Moscva, la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trei aprilie al anului mântuirii una mie opt sute șaptezeci și șapte, în anul al douăzeci și trei al împărățirei noastre. Originalul e subscris de însăși mâna Majestății Sale împăratului, astfel: Alexandru Contrasemnat: cancelarul Imperiului, principele Gorceacoff Pentru traducere conform: Giers Declarațiune în virtutea ordinelor Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, subscrisul Cancelar al Imperiului ratific prin declarațiunea de față, care va ține locul unui act de ratificațiune formală, ambele convențiuni de mai sus, privitoare la trecerea oștirilor Imperiale prin România, precum și două articole adiționale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al douăzeci și trei al împărățirei noastre. Originalul e subscris de însăși mâna Majestății Sale împăratului, astfel: Alexandru Contrasemnat: cancelarul Imperiului, principele Gorceacoff Pentru traducere conform: Giers Declarațiune în virtutea ordinelor Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, subscrisul Cancelar al Imperiului ratific prin declarațiunea de față, care va ține locul unui act de ratificațiune formală, ambele convențiuni de mai sus, privitoare la trecerea oștirilor Imperiale prin România, precum și două articole adiționale atingătoare de aceleași, încheiate între guvernul Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor și acela al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înălțimii sale principelui României, în București, la 4/16 aprilie 1877, și declar că stipulațiunile acestor convențiuni și articole adiționale vor fi păstrate cu credință și executate în toată întregimea lor. Și spre încredințare, subscrisul, cancelar al Imperiului, a subscris declarațiunea de față și a făcut a se pune pe dânsa sigiliul Ministerului Imperial al Afacerilor Străine. Făcut în St. Petersburg, la 24 aprilie 1877. (L.S.). (Subscris), Gorceacoff Congresul din Berlin. Actele și discursurile plenipotențiarilor A.S. principelui Carol 1 al României
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
numele Statului nostru, ca și titlul suveranului său să fie tot așa de bine-definit și în acord cu pozițiunea noastră politică. Acest nume, acest titlu, este acela de Regat și de Rege. Națiunea, ai cărei reprezentanți sunteți, face această solemnă declarațiune, și guvernul nu poate fi decât în unire și un ecou al voinței naționale. (Aplauze.) Să vedem acum cel puțin dacă acest nume de Regat, dacă acest titlu de Rege, pe care Națiunea, într un mod atât de unanim, îl
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și că nu își recunoaște vinovăția. Era singura explicație a eșecului". În realitate, anchetatorul știa exact mobilul arestării, dar spera ca prin tortură să smulgă ceva declarații dușmănoase. Drept urmare, la a treia întîlnire, ofițerul de securitate îi dă spre lectură declarațiunea unui fost coleg de facultate și amic, Dumitru Filip: "Filip fusese arestat cu puțin timp înaintea mea, în ultima decadă a lunii ianuarie. Aflasem asta de la prietena lui, Nela, pe care am întîlnit-o pe holul bibliotecii publice, chiar în ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
votând în ședința dela 27 martie (9 aprilie) 1918, unirea Republicei Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, subsemnatul are onoarea a ruga respectuos pe Maiestatea Voastră să binevoiască a semna alăturatul proiect de decret pentru promulgarea votului în chestiune și a declarațiunii făcute cu acest prilej de subsemnatul în numele poporului Român și al Maiestăței Voastre. Cu cel mai profund respect, Sire, Al Maiestății Voastre, Prea supus și prea plecat servitor, Președintele Consiliului de Miniștri, A. Marghiloman 9 aprilie 1918 nr. 68 Decretul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cuvânt dl. dr. Stanislav Kwiatkowski, ca reprezentant al Consiliului Național Polon din Bucovina, și Dl. dr. Alois Lebouton, ca reprezentant al Consiliului Național German din Bucovina. Președintele dă cuvântul reprezentantului polonilor. Dl. dr. Stanislav Kwiatkowski dă în limba polonă următoarea declarațiune în numele Consiliului Național al Polonilor din Bucovina. „Poporul polon, împlinindu-și misiunea istorică întru apărarea creștinismului și a culturii în Europa răsăriteană, prin secole întregi a umplut cu morminte nenumărate ale ostașilor săi țările situate la sudul Nistrului, în care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
român, ținând samă de declarațiile exprese ale guvernului actual, va acorda minorității polone libertatea credinței catolice, libera întrebuințare a limbii polone în biserică și școală, libera așezare și exercitare a profesiunilor, în sfârșit o amăsurată participare constituțională în administrația țării“. Declarațiunea polonilor este luată la cunoștință de Congres cu cea mai mare însuflețire. Președintele dă cuvântul reprezentantului germanilor. Dl. dr. Alois Lebouton dă în limba germană următoarea declarațiune în numele Consiliului Național al Germanilor din Bucovina: „Așteptând alipirea Transilvaniei și a Banatului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și exercitare a profesiunilor, în sfârșit o amăsurată participare constituțională în administrația țării“. Declarațiunea polonilor este luată la cunoștință de Congres cu cea mai mare însuflețire. Președintele dă cuvântul reprezentantului germanilor. Dl. dr. Alois Lebouton dă în limba germană următoarea declarațiune în numele Consiliului Național al Germanilor din Bucovina: „Așteptând alipirea Transilvaniei și a Banatului la România și având toată încrederea în programul guvernului, dezvoltat de guvernul provizoriu al țării, în ședința Consiliului Național Român din 13 noembrie 1918, și primit de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
toată considerația necesităților culturale ale popoarelor neromâne ce locuiesc în țară, și să fie hotărâtor în toate privințele numai principiul dreptului și al dreptății, Consiliul Național German în numele germanilor din Bucovina se pronunță pentru alipirea Bucovinei la Regatul România". Și declarațiunea germanilor se ia la cunoștință de Congres cu mare însuflețire. Președintele Congresului pune la vot moțiunea de unire, care se votează în aplauzele nesfârșite ale Congresului și asistenței. Președintele constată că moțiunea de unire este primită în unanimitate de voturi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
alianță. Prin aceste acte declaram război numai Austro-Ungariei. De aceea s-a dedus că puteam circumscrie războiul între noi și Monarhia Habsburgilor. Ar fi fost deja o naivitate nepermisă. Dacă am ținut ca în act să se prevadă numai o declarațiune de război, către Austria, era pur și simplu dintr-un simțămânmt de delicatețe față de rege. Pentru el, era deja un mare sacrificiu să consimtă a lua armele împotriva patriei sale de origină. Eram siguri că a doua zi după ce vom
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la biurou și rostesc cu mina pe cruce: "Jur, și Dumnezeu să-mi fie întru ajutor!" Și iarăși unul câte unul se suie din nou la biurou și declară în glas mare: "Votez și subscriu pentru colonelul Alecu Cuza!" Această declarațiune de vot ei o scriu și o subscriu 18 într-un tablou de mai înainte pregătit; iar după terminarea votărei, președintele constată că colonelul Alecu Cuza a întrunit unanimitatea voturilor, afară de unul singur, a însuși colonelul Cuza, care s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nici mai mult nici mai puțin, îmi declara că loc pentru noi doi nu este pe lume și că, prin urmare, lupta are să fie pe moarte. El nu admitea cazul nevinovăției mele și nu vroia să ție samă de nicio declarațiune sau probă din parte-mi că nu am fost întru nimic amestecat în neizbânda lui amoroasă. De aceea, am fost silit, sub pedeapsa de a trece drept un fricos, să-mi constitui marturii și să ies pe teren. Nu m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
originară a ruinei lui materiale. Iată cum se exprima Locotenența Domnească prin mesagiul ce a adresat Constituantei la 28 april 1866 în privința culpabilei mișcări de la Iași: "În intervalul convocărei colegilor electorale pentru alegerele camerei, tronul României a rămas vacant prin declarațiunea făcută de M. S. Regele Belgiei că fratele său nu poate primi Coroana României. Tot în acest interval intriga nu înceta manoperele sale; ea vărsa chiar bani mulți și se grăbea a face să izbucnească o acțiune fatală, o acțiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu putință și că aceste rânduri i-ar cădea sub ochi, ceea ce mi se pare cu neputință, dat fiindcă ea nu mai locuiește în România de aproape 50 de ani, încă sunt convins că ar face mare haz de târziele declarațiuni ale unui ex-tânăr adresate acum unei ex-frumuseți. II Așadar, frigurile mele de dragoste odată tăiete din rădăcină prin remediul drastic al măritatei ființe ce-și găsise culcuș în inima mea, mi-am revenit încetul cu încetul în fire și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Astfel, Istrate Micescu a redactat textul noii Constituții, care a fost aprobat de Consiliul de Miniștri și publicat în 20 februarie 1938. La 24 februarie 1938, Constituția a fost supusă cetățenilor spre bună știință și învoire, votul făcându-se prin declarațiune verbală înaintea biroului de votare, făcându-se liste separate cu cei care au votat împotrivă. PNL obține în 1920 doar 6,8% din voturi, în 1922 are 60,3%, în 1926 are doar 7,3% iar în 1927 are 61
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a avut redactarea noii Constituții. Istrate Micescu a redactat textul noii Constituții, care a fost aprobat de Consiliul de Miniștri și publicat la 20 februarie 1938. Constituția a fost supusă cetățenilor spre „bună știință și învoire”, votul făcându-se „prin declarațiune verbală înaintea biroului de votare”, ținându-se liste separate cu cei care au votat împotrivă. Din cei 4303064 cetățeni care s-au prezentat la vot, 4297581 au votat pentru noua Constituție și numai 5483 (0,1%) au votat contra acesteia
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nea arătat că nul cunoașce deloc pe acest individu și că omul nu are nici o asemănare cu bărbatul ei fiind că bărbatul ei este de statură mai corpolentă și cu ochii negri iar acesta are ochii albaștri. Acest individu la declarațiunea de recunoaștere a fimeii sa adresat zicândui pe nume Nastasie și că eu suntu bărbatul tău”. Sigură pe ea, Nastasia Criste a susținut În continuare că nu-l cunoaște pe cel din fața ei așa că lucrurile au luat-o iarăși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
9081 ce avea să fie supusă atenției polițaiului Alexandrescu: „Conform Ordinului primit dela Ministerul de Finance, vă facu cunoscut spre sciință și regulă că ori ce propuneri de ofrande, de bani sau objecte pentru armată urmiază a se primi fără ca declarațiunile să poarte vreun timbru”. Desigur, gestul ministrului a fost unul ce ținea de etică și de bunul simț deoarece, cui i-ar fi convenit să mai plătească și taxe atunci când „objectele” erau donate din toată inima? Un alt mod de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]