5,794 matches
-
XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un singur vas decorativ realizat în atelierul Cividini, (C535 )după cum indică marca de atelier, probabil confecționat în vederea expunerii în Expoziția prilejuita de centenarul orașului, Tr-Severin 1833-1933, care are pe o parte un peisaj ce înfățișează Turnul de apă din Tr Severin, iar pe partea
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
de 15,30 fiorini pentru repararea școlii din Ada Kaleh. Interferențele culturale care s-au produs între izolatul turco-musulman și populațiia învecinată datează în special după ce Ada Kaleh a devenit garnizoana deschisă. Spre exemplu, primele clădiri de pe insulă prezentau elemente decorative existente în faza finală a barocului, cum erau întâlnite în Orșova și Turnu Severin. Acestea erau construite în maniera « culelor » balcanice, exemplare cu elemente de arhitectură similare întâlnindu-se în Oltenia sau spațiul muntean învecinat, dar și la casele fortificate
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
în nisip de ambiții deșarte» (...)” - Dr. Mihaela Varga. Lansarea acestei cărți este prima manifestare a anului 2016 din seria evenimentelor cultural-artistice găzduite de Galeria SENSO. Până pe 25 februarie 2016 iubitorii de artă pot admira aici o expoziție colectivă de Artă Decorativă cu lucrările artiștilor Arina Ailincăi, Dan Băncilă, Anca Boeriu, Cristina Bolborea, Manuela Botiș, Sandei Bucur, Lucian Butucariu, Danielei Făiniș, Costel Iacob, Nicolae Moldovan, Cela Neamțu, Anielei Ovadiuc, Dionisie Popa, Dumitru Traian Tili și Mihai Țopescu. Vă mulțumim pentru atenția acordată
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
înconjurătoare. O latură comună a celor trei ar fi afinitatea și pasiunea pentru artele vizuale, deși pregătirea profesională de bază e în alte domenii. . Frumusețea detaliilor în lucrările Iolandei Brandes din Iași, inginer chimist Cu o evidentă predilecție pentru texturile decorative, pentru grafică îmbinată natural cu cromatica vie și expresiva, pictoriță ne dezvăluie frumusețea detalilor, expresivitatea amănuntelor pe care nu le observăm în mod obișnuit, dar care ne fac viața mai picantă. Tema maternității, a familiei că celula de bază a
EXPOZIŢIE DE ARTĂ PLASTICĂ LA HAIFA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364217_a_365546]
-
tandrețe. Florile anotimpurilor și-au găsit în artistă o admiratoare tandră și generoasă. Nu a distrus ,,corola de minuni a lumii”, ci a identificat-o în universul rafinat al nuanțelor, în armoniile subtile, sensibilitatea picturală căutând o alianță între sugestivitatea decorativului și semnificație. Starea efectivă care a dus la închegarea compozițiilor într-o notă de căldură, calm și adâncă și netulburată pace exprimă parcursul vieții sale prin imense portaluri solare. Lăsându-vă seduși de creația sa veți identifica simfonii cu un
CARMEN SIMON FLACK de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364216_a_365545]
-
Întreg centrul orașului precum și multe clădiri fac parte din patrimoniul UNESCO. Cu toată vechimea lui, orașul respiră și aer de prospețime, chiar ușor cosmopolit. Clădirile noi se îmbină plăcut cu cele vechi de la care au preluat unele linii și elemente decorative, prelungind în timp valoarea frumuseții arhitecturale. Sunt multe muzee, dar și cafenele în care vienezii petrec ore de relaxare. Orașul pulsează de viață pe care o transmite și vizitatorilor, făcându-i să guste din frumusețea vieții vieneze, trăită frumos, decent
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
unificare a culorii cu forma, prin interacțiunea dinamică a planurilor de culoare. Dar aceasta e doar una din tendințele picturii Lianei Saxone-Horodi, temele inspirației ei fiind diverse și divergente adeseori. Arta ei nu e lipsită de tentația abstractizării și a decorativului, unele naturi statice fermecându-ne pur și simplu. Natura complexă a picturii sale derivă din constituția dinamică a personalității Lianei Saxone-Horodi, care se simte în largul ei atât în cadrul unor interioare casnice, cât și în peisajele extrem de dinamice și spiritualizate
PICTORIŢA LIANA SAXONE-HORODI de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363071_a_364400]
-
a orașului și rolul de capitală istorică. Preotul ne-a istorisit cum au decurs acele momente în curtea bisericii și de cum am intrat în biserică, pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul părea maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și cu soția sa - Maria. De curând am citit discursul pe care la ținut MS Regele după
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
renunța la elementele vizibile și recunoscibile ale lumii vizibile, el folosește linii, semne, pete de culoare, volume care exprimă în formă pură sensibilitatea umană. Lucrarea abstractă emana muzicalitate, armonie între contraste, o imaginație brilianta și nu în ultimul rând este decorativă, subliniind minunata lume a culorilor. Ea crează o unitate discretă între sensibil și spiritual. Cobra este un alt curent în pictura care a rezistat puțină vreme, pe la jumătatea secolului 20. Numele Cobra este un acronim al orașelor COpenhaga, BRuxelles și
CURENTE ÎN PICTURĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367836_a_369165]
-
în acest articol câte ceva din fascinantă istorie a accesoriilor de păr des întâlnite pe marile scene ale modei, pe bună dreptate numite ”fascinators”, traducere liberă ”fascinatoare”. Spre deosebire de pălării, care acoperă sau protejează într-o anumită măsură capul, fascinatoarele sunt pur decorative și au tendința de a folosi penele drept material principal. Penele au fost întâlnite încă din antichitate, grecii și românii obișnuiau să iși împodobească coifuri ceremoniale cu pene de diferite culori sau mărimi, chiar și în ziua de astăzi, în
FASCINANTA ISTORIE A...FASCINATOARELOR de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366872_a_368201]
-
în lagărul de la Târgu Jiu. După 1944 ocupă o serie de înalte funcții politice: ministru al Artelor în guvernul Petru Groza, ministru al României la Washington (din 1946 până în 1948 ), vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, apoi primește însărcinări din ce în ce mai decorative: președinte al Comisiei Naționale pentru UNESCO, președinte al grupului român pentru Uniunea Interparlamentară. A sprijinit prin declarații și chiar implicându-se activ în politică, instaurarea comunismului în România. Din acest motiv și-a atras adesea critica și dezaprobarea intelectualilor care
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]
-
cunoaștere a lui Dumitru Sinu este omniprezentă în casa lui. În master bedroom, tronează un pat - mobilier antic (la mare căutare în America zilelor noastre!) și alte piese în același stil, mobilă făcută din lemn de culoare închisă cu sculpturi decorative, radiind parcă din fiecare ungher o liniște regească și armonie. Probabil că aici se odihnește pe parcursul zilei Dumitru Sinu, pentru că trebuie să știți că nea Mitică și Nicole dorm la hotel, unde au un apartament cu toate dotările aferente traiului
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
castani, / simbolul veșnic tânăr al iubirii”. Să nu trecem însă cu vederea faptul că incertitudinea e exprimată în trăsătura declarativă și limpede a enunțului sau tare - imperativă. O compensare. Poemul exploatează emoția, dar nu e construit din propoziții emoționale. Doar decorativ apar câteva fraze exclamative. Și, deși incertitudinea deține spații întinse din cuprinsul poetic, formula interogativă (moale) și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
supraviețuiască și să depășească vicisitudinile vremurilor. Apărută la sfârșitul secolului al XIV-lea, arta cultă românească s-a manifestat ca o continuatoare a artei tradiționale bizantine, cu deosebire prin pictura monumentală religioasă, pictura religioasă de șevalet, în tempera (icoane), sculptură decorativă și ceramică decorativă. Sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea a marcat apariția primului stil de artă cultă românească, stilul cantacuzin-brâncovenesc, care s-a manifestat cu deosebire în domeniul arhitecturii, picturii monumentale religioase și în domeniul
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
depășească vicisitudinile vremurilor. Apărută la sfârșitul secolului al XIV-lea, arta cultă românească s-a manifestat ca o continuatoare a artei tradiționale bizantine, cu deosebire prin pictura monumentală religioasă, pictura religioasă de șevalet, în tempera (icoane), sculptură decorativă și ceramică decorativă. Sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea a marcat apariția primului stil de artă cultă românească, stilul cantacuzin-brâncovenesc, care s-a manifestat cu deosebire în domeniul arhitecturii, picturii monumentale religioase și în domeniul artelor decorative (metal
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
ceramică decorativă. Sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea a marcat apariția primului stil de artă cultă românească, stilul cantacuzin-brâncovenesc, care s-a manifestat cu deosebire în domeniul arhitecturii, picturii monumentale religioase și în domeniul artelor decorative (metal, țesături, lemn). Condițiile impuse de Imperiul turcesc celor trei provincii românești au făcut ca abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea să apară în România pictura și grafica laică de șevalet, această perioadă
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
nu este adepta unor forme, a unor conveniențe sociale artificiale în dragoste. Tot ceea ce o înconjoară se află în consonanță cu sentimentele ei. În general, erosul Adinei Sas-Simoniak este imortalizat printr-o luminozitate clară, activă, în care fiecare detaliu este decorativ și organizat estetic. Emoția vine în revelație și totul are o nuanță solară. „Palpită fiecare retină/ a lucrurilor mele intime:/ seiful interior cu amintiri,/ ceainicul în care fierb/ săruturile tale de dor de mine,/ Joie D’Amour, parfumul meu/ antidulceag
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
Acasa > Orizont > Document > SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ȚUCULESCU Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 171 din 20 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Fiecare semn întâlnit își poartă cu sine, ca pe o umbră, semnificația sa. Acesta se modifică, evoluând
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
să adauge unele rezolvări de situații altfel, apelând la elemente de factură mitică. Țăranul român s-a întrecut pe sine atunci când a conceput formele obiectelor de uz casnic sau ritualic, mobilierul, etc., dar mai ales decorurile și cromatica lor. Motivului decorativ, așezat cu grijă a fost purtătorul de mesaj al țăranului român, peste timp. El, cu ajutorul înțelepciunii și cu măiestria de care a dat dovadă, a încercat să unifice și să armonizeze pământul cu cerul. El ne-a lăsat un adevărat
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
Ion ȚUCULESCU, artist craiovean ce a văzut lumina zilei pe 19 mai 1910 a redat natura românească, spațiul acesta minunat, prin intermediul sentimentelor și trăirilor. Creația sa este o continuitate a limbajului arhaic, exprimat prin intermediul expresionismului. S-a inspirat din semnele decorative țesute, cusute, incizate sau excizate de țăranul român și le-a inclus în propriile sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările sunt vizibil geometrizate, ritmate, având o atmosferă fantastică. Foarte bun
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
ritmate, având o atmosferă fantastică. Foarte bun colorist oferă privitorului, prin creațiile sale, dovezi indubitabile de mare forță interioară. Impresionantă este relația dintre formă și culoare, cu acorduri grave și contraste puternice. Printre lucrările selectate, în care se regăsesc semne decorative stilizate, este cea în care îl omagia pe bunicul său. ,,Portetul bunicului” este un tablou în care fiorul de admirație al artistului față de ființa dragă ce i-a legănat copilăria, traversează spațiul. În jurul bătrânului pictorul a creat o atmosferă de
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
în care îl omagia pe bunicul său. ,,Portetul bunicului” este un tablou în care fiorul de admirație al artistului față de ființa dragă ce i-a legănat copilăria, traversează spațiul. În jurul bătrânului pictorul a creat o atmosferă de basm popular. Elementele decorative întâlnite (fruza, floarea, zig-zag-ul) au fost plasate atât în fundalul tabloului cât și pe vestimentația și scaunul bătrânului. Există aici o comunicare între două spații, două sensuri ale vieții. Ion Țuculescu a descoperit în arta noastră populară vitalitatea, de aceea
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
Compoziție cu păpuși”, unde pe un fundal galben, cu decoruri stilizate, apar zece personaje pe care artistul le-a numit păpuși, Seamănă izbitor cu figurinele de ceramică sau cu ulcioarele de nuntă ce au forme antropomorfe. Nu întâmplător apar semne decorative florale. Totul la el este redus la esență pentru că nu a încercat decât să ilustreze contactul dintre viața omului și natura în mijlocul căreia trăiește. Și cea de-a treia lucrare selectată este ,,Autoportret”. Artistul își plasează figura pe un câmp
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
cititorii revistei să pătrundă alături de mine, imaginar, în spațiu picturii țuculesciene. Nu întâmplător printre proverbele românești există și acesta ,,omul sfințește locul”. Ion Țuculescu a sfințit un loc în inimile noastre. Dr. Cristina OPREA Craiova iunie 2011 Referință Bibliografică: SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ȚUCULESCU / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 171, Anul I, 20 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristina Oprea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]