1,357 matches
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0061 Defileul Crișului Negru, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0061 Defileul Crișului Negru, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 La data publicării prezentului ordin se abrogă anexa nr. 2 la Ordinul ministrului
ORDIN nr. 1.073 din 8 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0061 Defileul Crişului Negru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273485_a_274814]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0061 Defileul Crișului Negru, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0061 Defileul Crișului Negru, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 La data publicării prezentului ordin se abrogă anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanță comunitară și/sau
ORDIN nr. 1.073 din 8 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0061 Defileul Crişului Negru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273485_a_274814]
-
județului s-a mutat de la Cerneți la Turnu Severin. Este așezat în partea vestică a Olteniei, coordonatele sale fiind 22° 33' longitudine estică și 44° 38' latitudine nordică. Orașul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a Topolniței, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timișoara, vest de Craiova și vest de București.Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai înalt, iar punctul cel mai de jos se află
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
deja în dreptul viitorului oraș, portul, unde se afla și sediul renumitei Societăți Austriece de Navigație cu Aburi pe Dunăre fondată în 1829 (Donaudampfschiffahrtsgesellschaft - DDSG)) și în 1850, Șantierul naval necesar întreținerii vapoarelor confruntate cu străbaterea dificilă a cataractelor și stâncilor defileului Porților de Fier. Cu ocazia prezenței generalului Pavel Kiseleff în regiune, în primăvara anului 1833, locuitorii Cernețiului i-au cerut strămutarea localității lor în „Câmpia Severinului”, zonă ce corespunde orașului actual astfel încât 23 aprilie 1833 este data oficială a întemeierii
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
lemnoasă a construcției s-au folosit stejarii de pe 200 de hectare de pădure. Locul pentru a construi Podul lui Traian a fost ales de Apolodor din Damasc în avalul Severinului de astăzi deoarece apele Dunării se calmau după ieșirea din defileul Cazanelor (Porțile de Fier) iar fundul albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Neolitic - bronz (5.500 - 2.200 î.C. și 2.200 - 1.200 î.C.) primele urme de locuitori. Sec.I î.C. - este posibilă existența unei cetăți dacice în zonă. 100 - Se construiește (pe malul opus) drumul roman din Defileul Dunării (cu Tabula Traiana) și canalul roman de la Sip. 101 - Cucerirea romană; se înființează localitatea Dierna, printre primele centre daco-romane din noua provincie a Imperiului Roman. Centru meșteșugăresc și punct vamal. 157 - o inscripție atestă prima dată epigrafic numele orașului
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
Austriei. 1772 - 1870 - Orșova face parte din "Regimentul grăniceresc". 1829 - se termină lucrările la șoseaua Caransebeș - Orșova. 1830 - Orșova devine însemnat punct în navigația pe Dunăre, sediul unor agenții de navigație. 1834 - 1846 - se construiește șoseaua de pe malul stâng al Defileului Dunării. 1849 - la Orșova este îngropată coroana Ungariei de către revoluționarii ce trec în Imperiul Otoman. Coroana a fost găsită abia în anul 1853, pe locul respectiv înălțându-se "Capela Coroanei". 1853 - se înființează oficiul telegrafic. 1866 - prima circumscripție medicală. 1873
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
1919 (5 mai) - Armata Română intră în Orșova, integrată apoi definitiv în România. 1923 - Orșova primește statutul de oraș. 1944 (26-28 august) - lupte de eliberare a Orșovei din al doilea război mondial; luptele continuă până la 30 august 1944 pentru eliberarea defileului Orșova - Severin; în luna septembrie 1944 au loc luptele de apărare a Defileului Dunării în fața inamicului ce declanșase ofensiva de-a lungul întregului defileu. 1954 - prin noua împărțire administrativă, Orșova devine centru de raion în regiunea Banat (între anii 1950
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
1923 - Orșova primește statutul de oraș. 1944 (26-28 august) - lupte de eliberare a Orșovei din al doilea război mondial; luptele continuă până la 30 august 1944 pentru eliberarea defileului Orșova - Severin; în luna septembrie 1944 au loc luptele de apărare a Defileului Dunării în fața inamicului ce declanșase ofensiva de-a lungul întregului defileu. 1954 - prin noua împărțire administrativă, Orșova devine centru de raion în regiunea Banat (între anii 1950 - 1954, datorită conflictului cu Jugoslavia, centrul de raion a fost stabilit la Mehadia
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
eliberare a Orșovei din al doilea război mondial; luptele continuă până la 30 august 1944 pentru eliberarea defileului Orșova - Severin; în luna septembrie 1944 au loc luptele de apărare a Defileului Dunării în fața inamicului ce declanșase ofensiva de-a lungul întregului defileu. 1954 - prin noua împărțire administrativă, Orșova devine centru de raion în regiunea Banat (între anii 1950 - 1954, datorită conflictului cu Jugoslavia, centrul de raion a fost stabilit la Mehadia) dispunând de toate instituțiile administrative și politice de rigoare. 1968 - prin
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. "Pentru detalii, vezi: Mureș și Pocloș" Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost de-a lungul istoriei o sursă de energie. Din inițiativa primarului Dr. György Bernády conducerea orașului dualist a alocat fonduri semnificative pentru construirea "Canalului de Turbină" și amplasarea unei turbine
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
situată în partea de vest a României, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defilee din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde spre Podișul Transilvaniei. Localitatea este așezată la 16 km vest de municipiul Orăștie și 10 km est de municipiul Deva și este un important nod
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
balcanice. În anul 1000, Vasile și-a concentrat forțele în spațiul balcanic pentru o campanie. A tăiat în două țaratul lui Samuel, pornind de la Tesalonic , ajungând la Vidin. Bizantinii au obținut multe victorii, iar în bătălia din 1014 dintr-un defileu din Macedonia vestică, Vasile al II-lea a evitat o ambuscadă bulgară . A înconjurat până la urmă armata bulgară pe care a capturat-o. Îi orbește pe toți soldații și îi trimite înapoi la Samuel. Confruntarea a fost reîncepută. Samuel a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a luat naștere prin dezvoltarea vetrei satului de-a lungul drumurilor laterale văii Geoagiului, cu accentuata tendință de coborâre spre aval - Stremț, tendință ce se manifestă și în prezent. Îngustimea văii Geoagiului, care și în vatra satului are aspect de defileu a determinat forma alungită pe cca. 6 Km a acesteia. Suprafața totală a intravilanului însumează 171,57 ha din care 140 ha reprezintă zona locuită. Pentru viitor organele locale propun includerea în intravilan a terenului aparținând monumentului istoric „Biserica Nașterii
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului (un defileu cu o lungime de doar 300 m, aflat în apropierea satului Colțești). Situația geografică a satului (un culoar dominat la est de o Piatra Secuiului și la vest de masivul Ardașcheia
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului (un defileu cu o lungime de doar 300 m, aflat în apropierea satului Colțești). Situația geografică a satului (un culoar dominat la est de o Piatra Secuiului și la vest de masivul Ardașcheia) este favorabilă practicării escaladei și sporturilor aeronautice precum zborul
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea se află situată în Depresiunea Hălmagiu, la poalele Munților Codru-Moma și Metaliferi, pe cursul superior al Crișului Alb, la odistanță de 116 km față de municipiul Arad. Legătura cu Depresiunea Gurahonț se face prin defileul epigenetic al Crișului Alb desfășurat între Pleșcuța și Gurahonț. Prima atestare documentară a localității Pleșcuța datează din anul 1439. Economia cunoaște în prezent o dinamică puternică, cu creșteri importante semnalate în toate sectoarele de activitate. Sectorul economic secundar este reprezentat
Pleșcuța, Arad () [Corola-website/Science/300301_a_301630]
-
un promontoriu înalt de 60 de metri, cu o deschidere panoramică atât spre Cămpia de Vest căt și spre Valea Mureșului, a jucat de-a lungul secolelor un rol important în evoluția așezării comunei Păuliș. Amplasata chiar la intrarea în defileul Mureșului, această cetate a fost construită ca o fortificație menită să apere două căi de acces spre nord-vestul țării, atât pe Valea Mureșului cât și pe Valea Cladovei. Descoperirile facute în nivelul al III- lea al zidului de fortificație atestă
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
actuală Stremț——ar proveni de la „coloniștii” sârbi stabiliți aici, care ar fi denumit localitatea în amintirea ținutului natal din Croația (Sereni) sau din cuvântul românesc strâmt—care indică aspectul văii Geoagiului între Valea Mănăstirii și capătul de vest al vetrei defileul. Vatra satului s-a dezvoltat pe ambele maluri ale văii, în vechime în jurul „Curții nobiliare” - de după Vii, extinderea intravilanului s-a făcut în 3 faze distincte: În această fază mulți dintre locuitorii așezării, în special tinerii absolvenți ai diferitelor forme
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
România, localitatea Stremț s-a regăsit în partea românească. Lupte s-au dus în zonă abia spre finalul războiului, după ce România a trecut de partea Națiunilor Unite. Între 14 și 20 septembrie 1944 au avut loc lupte la intrarea în defileul Mureșului între unitățile române și trupele germano-maghiare. Mulți dintre cei plecați pe front au murit în îndepărtatele ținuturi ale Odesei, Sevastopolului, Stalingradului și în Caucaz, alții în Ungaria și Cehoslovacia până în Munții Tatra. Din Stremț, un număr de 28 persoane
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
populația. Acest fapt se datoreaza reliefului muntos și abrupt, acoperit în majoritate de păduri. Este împrejmuita de numeroși versanți, pe care încă se practică transhumanta(mersul oilor pe munte în lunile de vară), versanți șerpuiți de Vișeu, care formează un defileu cu priveliști de basm. Fost cătun iobăgesc al Petrovei. Aceasta localitate este atestata documentar încă din secolul al XV-lea, figurând în documentele vremii că și parte a cnezatului Maramureșului. După alte surse (Coriolan Suciu), prima atestare datează din 1913
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
îndrăzneală în jurul flancului stâng al adversarului său și în mod eficient a tăiat legătura lui Flaminius cu Roma. Avansând prin zonele înalte ale Etruriei, Hannibal l-a provocat pe Flaminius într-o urmărire în grabă și, îl prinde într-un defileu de pe malul lacului Trasimenus, a distrus armata sa în apele sau pe pantele adiacente. Flaminius a fost ucis. Aceasta a fost cea mai cruntă ambuscadă asupra romanilor din istoria lor, până la bătălia de la Carrhae împotriva parților. A avansat spre Roma
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
localitatea Ulmeni, cât și satele aparținătoare, se suprapun unei situații de contact între Depresiunea Băii Mari, Dealurile Sălajului, Masivul Dealul Mare-Țicău și Piemontul Iadărei (parte a Piemontului Șomcutei), situație din care decurge un grad ridicat de favorabilitate în ceea ce privește umanizarea. Frumosul defileu Benesat-Țicău, creat de râul Someș prin adâncire epigenetică în cadrul rocilor metamorfice precambrian suprioare, mărește potențialul peisagistic al regiunii. Căile de acces ale orașului Ulmeni sunt drumul județean DJ108A și magistrala IV feroviară. Existenta așezării sub forma denumirii "Sylelmed" (cea mai
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
care și Poienile de sub Munte, erau ale lui Ion Vodă, fiul lui Ruszka-Polyana. Iuga Vodă era „frate dulce” cu Bogdan Vodă. Cnezatul de Vale al Bogdăneștilor era situat pe Valea Vișeului și pe cursul superior al Izei, cu limita în defileul dintre Bârsana și Strâmtura. De-a lungul istoriei sale, Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri, astfel în anul 1411 a avut mai multe denumiri: "Rusca Poliana", "Poiana Ruscăi", "Poiana Rusului", "Poienile Rușilor", "Rwzkopolania" (Poiana Ruscăi); "Polyana" în 1457
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
Turris ") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea se află situată la 24 km sud de Sibiu și la o distanță de 79 km sud de Mediaș , pe malul Oltului, în apropierea defileului cu același nume. Altitudinea medie este de 450 metri. Locul unde se află vatra comunei a fost fundul unei mari care se numea Marea Eocenica. Pe înălțimile din jurul comunei, săpând pentru extragerea pietrei de văr, localnicii din vechime au descoperit
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]