2,697 matches
-
chiropterelor și hibernarea. Multe colonii descoperite întâmplător în podurile caselor sau a ale clădirilor publice au fost omorâte, din ignoranță sau din r sau din răutate. Cu timpul, numărul de indivizi ș și de colonii a scăzut mult și din cauza defrișării pădurilor, a schimbărilor climatice et etc. În zilele noastre, multe specii de chiroptere sunt pe cale de dispăariție, acest lucru a c constituit un semnal de alarmă pentru biologi, ecologi etc. ș și în 1991 a fost adoptat, la Londra, Acordul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
prieten sau dușman al naturii?” utilizând aplicația PowerPoint. Respectați următoarele cerințe:prezentarea are 14 diapozitive, fiecare conținând: primul diapozitiv - numele autorului, clasa, școala, titlul prezentării, temele conținute; următoarele 5 diapozitive - vânătoarea și pescuitul excesiv, agricultura intensivă, poluarea apelor, poluarea aerului, defrișarea. Fiecare din cele diapozitive cuprinde o imagine sugestivă referitoare la temă și text (Arial, 32); următoarele 6 diapozitive - câte un animal aflat pe cale de dispariție - imagine, text (Arial, 32); următorul diapozitiv - concluzii inserate în forme ovalare, cu efect glow; ultimul
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
și tardive. De asemenea, și în țara noastră au fost creați o serie de hibrizi de tomate ca: Oltbrid (realizat la I.C.P.L. Ișalnița), Craiobrid, I.R. - 18, I.R. - 34, I.R. - 128, H-14 etc., rezistenți la nematodul galicol; - după efectuarea lucrărilor de defrișare și mobilizare, se recomandă ca solul să fie menținut în stare umedă timp de 2 - 3 săptămâni, pentru putrezirea rădăcinilor cu gale. Măsurile fizice constau în dezinfecția solului prin tratamente termice cu aburi, la temperaturi de 90 - 1000 C, timp
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu mediul în care trăim. Folosirea mediului natural ca sală de clasă sau ca laborator în care elevul învață este un pas decisiv în conștientizarea problemelor cu care se confruntă omenirea: degradarea solului, a subsolului, poluarea aerului și a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93236]
-
la rândul ei s-a clasat prima în întrecerile organizate în cadrul gospodăriei colective. De asemenea, echipa Afizei Osman s-a remarcat și prin participarea ei la diferitele activități obștești, cum ar fi curățirea și repararea localului școlii, plantarea pomilor sau defrișarea unor noi terenuri. Ca o încununare a muncii sale pentru "înflorirea gospodăriei (...) colective", membrii organizației de partid au hotărât ca Afizea Osman să fie primită în rândul candidaților de partid 48. Totodată, Dobrogea Nouă publica periodic un fel de panou
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
lungi de timp în absența influenței omului. Se petrece cu un ritm și cu o intensitate corespunzătoare mediului fizico-geografic natural"; eroziune accelerată - "Eroziune ale cărei ritm și intensitate sunt simțitor mărite față de acelea ale eroziunii normale, datorită unor cauze antropogene (defrișări de păduri, folosire nerațională a solului)" Relațiile de opoziție dintre hiponimele luate în considerare au caracteristicile: proces lent - proces accelerat;/ perioadă lungă de timp - perioadă scurtă de timp;// absența omului - prezența omului;// Cele mai importante relații ierarhice sunt cele de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
definitivă, alte sate noi își fac apariția. Creșterea demografică pe care o cunoaște secolul al XVI-lea are consecințe hotărîtoare asupra destinului Europei. Odată cu repopularea orașelor și satelor, economia, care a cunoscut un regres în epoca calamităților, își regăsește dinamismul. Defrișări, recultivarea terenurilor abandonate sau dezvoltarea creșterii animalelor dovedesc această schimbare. Cît despre orașe, acestea continuă, la sfîrșitul secolului al XV-lea, dezvoltarea începută în secolul al XIV-lea. Datorită cererii lor Toarte mari de produse consumabile, ele modifică cu îndemî-nare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
criză. Totuși, pînă în 1560, secolul XVI rămîne "minunatul secol al XVI-lea". În ciuda lipsei de precizie a statisticilor disponibile, totul arată că Europa cunoaște pînă în 1560-1570 o relansare demografică importantă: sate repopulate, a căror populație crește foarte mult, defrișarea pădurilor și a landelor, ameliorări și secări de terenuri în zona mediteraneană și creșterea deosebită a populației din orașe. Această creștere se explică mai degrabă prin reducerea foametei și rărirea epidemiei decît printr-o modificare a structurilor demografice. În secolul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Anvers, Gand, Bruges, Bruxelles). Creșterea demografică a Europei explică în parte expansiunea spre teritorii îndepărtate. Ea îndreptățește mai ales avîn-tul economic al continentului prin schimbarea cererii: un număr tot mai mare de oameni cer o cantitate mai mare de alimente. Defrișările, extinderea terenurilor însămînțate, dinamismul comerțului cu grîu, dovedesc legătura între creșterea populației și dezvoltarea producției. Mai mult decît atît, ansamblul produselor alimentare, ca și textilele și producția meșteșugărească se dezvoltă în funcție de noile cerințe. Dezvoltarea producției este totuși limitată de slabele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în creșterea oilor pentru lîna care alimentează industriile Icxtile din țară. Dar pe primul loc rămîne producția de cereale mtr-un cadru tradițional. De altfel, aceasta cunoaște pînă aproximativ în 1560 o creștere incontestabilă datorată fără îndoială creșterii demografice, care stimulează defrișările și cultivarea unor noi terenuri în condiții climaterice favorabile: sfîrșitul secolului al XV-lea și primele șase decenii ale secolului al XVI-lea trec printr-o perioadă "caldă". În schimb, după 1560, condițiile climaterice, epuizarea solurilor și stagnarea tehnicii sînt
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a doua jumătate a secolului al XVI-lea este martora unei deplasări a centrelor de greutate economică din Europa. Europa mediteraneană, care rezistase concurenței noilor rute comerciale oceanice, cu o jumătate de secol mai tîrziu este victima unui iremediabil declin. Defrișarea exagerată a pădurilor provoacă o surpare a terenurilor care dă o lovitură mortală vechilor grînare, ca Sicilia și Provence. În Spania, expulzarea musulmanilor duce la o decădere a tehnicilor agricole. De acum înainte trebuie să se importe masiv cereale din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de a hrăni o populație care se înmulțește impune o creștere a producției. Totuși, menținerea regimului seniorial, obiceiul autoîntreținerii și autoaprovizionării domeniului feudal frînează progresele agriculturii într-o mare parte a Europei. Singura soluție este atunci mărirea suprafețelor cultivate, prin defrișarea unor noi suprafețe, practică care constituie regula în majoritatea regiunilor din Europa centrală și orientală. Inovațiile care permit să se discute, cu oarecare exagerare, de "revoluția agricolă" se produc în număr limitat în cîteva regiuni ale Europei de nord-vest: Anglia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
programatic de dezvoltare durabilă globală, națională și locală, Agenda 21, structurat pe patru secțiuni: (i) dimensiuni sociale și economice (ex. combaterea sărăciei, schimbarea modelelor de consum, dinamica demografică etc); (ii) conservarea și managementul resurselor pentru dezvoltare (ex. protecția atmosferei, combaterea defrișărilor, controlul poluării etc); (iii) consolidarea rolului grupurilor majoritare (ex. copii, tineri, femei, ONG-uri, autorități locale, afaceri și muncitori); (iv) mijloace de implementare (ex. știință, transfer tehnologic, educație, instituții, mecanisme internaționale și mecanisme financiare). În acord cu măsurile colective de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
proceduri conform cărora există un raport echilibrat între capacitatea de producție a pădurilor și lemnul recoltat, astfel încât pe termen lung să poată fi recoltat cât mai mult material lemnos, dar în același timp, pădurile să nu aibă de suferit de pe urma defrișărilor. Din aceste practici derivă concluzia că nu trebuie să tăiem mai mulți copaci decât pot fi cultivați prin replantare. 4.3.1. Referențialul pentru strategia de dezvoltare durabilă: "economia vieții"? Ar trebui ca organizațiile să urmeze o metodologie universală în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
altminteri un argument deloc neglijabil în deciziile multor firme de a-și deschide filiale "peste mări", în țări cu o toleranță a standardelor etice mare (începând cu criteriile de definire a corupției, a transparenței și terminând cu cele ale poluării, defrișării sau ale drepturilor omului). Invariabil însă, reprezentanțele "indigene" ale firmelor multinaționale aduc în țările-gazdă, pe lângă gale de premiere a organizațiilor neguvernamentale, și locuri de muncă, și infrastructură, și educație, și multe alte beneficii. De ce afacerile de astăzi trebuie să fie
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
destul de mulți, dând de asemenea locuri minunate pentru viață, pun repede și fără multă discuție, stăpânire pe vechiul „târg”, asimilând, în cea mai mare parte, populația băștinașă de aici. Sporirea aceasta de populație însă, a dus la o primă mare defrișare a pădurii din apropiere, fie din cauza nevoii lemnului de foc și construcții, fie pentru a face loc noilor locuințe. Apoi, din cauza înmulțirii naturale a locuitorilor de aici, sau f(oarteă probabil din cauza noii migrațiuni moldovenești, vechiul târg devenind neîncăpător, aceștia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
poetul lor Bagrat Sincuba, nu trec de o sută de mii. Pe acest pământ bogat și încântător mai trăiesc și alte neamuri: Ruși, Gruzini, Armeni, Greci etc. Cea mai frumoasă operă ce s-a săvârșit în Abhazia nouă socialistă este defrișarea începută acum douăzeci de ani a pădurii ce stăpânea țărmul, deasă, diversă, puternică. În locurile despădurite se samănă porumb, s-au plantat vii și livezi și, mai ales, s-a pornit cu succes cultura ceaiului, care s-a întins aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
singur au muncit de au curățit din pădure și au făcut seliște, adecă satul și cu morile ce sunt acolo”. Documentul ne dezvăluie modul în care se întemeiază un sat în pustiu, un loc fără stăpân, de obicei împădurit, prin defrișare creându-se spațiul pentru întemeierea unui sat. La 4 octombrie 1440 i se întărea mânăstirii Bistrița un sat pe care îl dăruise Oană Porcul, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova, iar cu această ocazie, domnii Ilie și Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sălbatice a dus în basme la cerințe cu un grad de accesibilitate mai mare: „Dacă până mâine dă dimineață - ’ce, vez’ pădurea aia - nu mi-ei aduce pâine coaptă de-acolo din pădurea aia, eu-ț’ tai capu!” (Voia - Dâmbovița). Defrișarea solicitată anulează existența spațiului inițiatic, ca închidere a accesului în sacru, ulterioară cunoașterii lui. Dimensiunea inițiatică se convertește într-un simbol al civilizației, forța roditoare a grâului vine direct din trezirea principiului germinativ al genezei, prin coborârea rituală în mit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cerință vine însoțită de amenințarea cu decapitarea, ce se opune la nivel magic morții simbolice. Ratarea probelor impune dispariția definitivă a tânărului care nu a putut opri haosul din expansiune și a fost el însuși absorbit. Ca și în cazul defrișării, curățarea locului stăpânit de plantele inutile social o fac ajutoarele năzdrăvane: „Vezi tu acolo leasa aia de mărăcini? Până mâine s-o prefaci în holdă de grâu, iar dimineață să-mi aduci pâine caldă pe tavă. Altfel, unde-ți stau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cunoscut o criză în perioada războiului "de 10 ani" (1868-1878), dar după dobândirea independenței și infiltrarea oamenilor de afaceri americani în economia cubaneză, inclusiv în plantațiile de trestie de zahăr, industria zahărului și a băuturilor pe bază de trestie, prin defrișarea masivă a pădurilor, suprafețele cultivate cu trestie au crescut apreciabil. După Revoluția din ianuarie 1959 și instalarea noilor autorități, în 1960 au fost naționalizate fabricile de rom, majoritatea proprietarilor, printre aceștia descendenții familiilor Bacardi și Arechabala, exilându-se în SUA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
continuă a omului a legat de aceste animale un vehicul. Un consum de lemn oarecare, acela legat doar de foc, s’a majorat astfel. Dar și cărările au devenit drumuri. Deci Încă două direcții În diversificarea impactului asupra mediului, accentuând defrișarea pădurilor și degradarea pajiștilor. Curând, vehiculul a fost perfecționat: din greoi carul a devenit mai ușor, mai productiv și mai iute, grație câtorva piese metalice. Dar acestea au Însemnat alți copaci doborâți În scop siderurgic, alte săpături În căutarea minereului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
seamănă mult cu laleaua, dar de culoarea cafelei cu lapte și stropită cu maron-liliachiu. E vorba totuși de un monument al naturii, amenințat cu extincția, nu În mod natural, ca specie devenită incompatibilă, căci e o evoluată monocotiledonată, ci prin defrișare. Și tot acum e vremea liliacului, care arată oricum mai frumos În natură decât pe tarabă. Nu le cumpărați, oameni buni, cei ce iubiți natura; doar așa poate fi frânată această barbarie. Mai bine e să le admirăm la ele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
noii stăpâni, veniți din stepele Rusiei, să constate, după ce au transformat Basarabia din codru În ogor, că a mai rămas ceva lemn, În lunca Prutului; lemn care, Încă sub scoarța arborilor, le Încurca vederea spre noi orizonturi... Și să Înceapă defrișarea. Și a mai trebuit ceva: să se construiască barajul de la Stânca, care a făcut de domeniul trecutului obișnuitele inundații ce Întrețineau un nivel specific al pânzei freatice și o anume umiditate În luncă. Și așa, speciile locale de arbori, până
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lucrări de amenajare a terenului pentru orezărie; erau lucrări de pământ: muncă grea. După vreo lună de zile, ne-au dus pe Dunăre la Strâmba (în Balta Brăilei) unde era o mare colonie de deținuți politici. Aici am lucrat la defrișări de sălcii și la diferite lucrări agricole; munca era grea, apă beam din Dunăre, hrană puțină, pachete de acasă nu aveam, dar aer era destul: aer, soare și ploaie... și era bine. De fapt, noi n-am prins regimul sever
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]